8,296 matches
-
dosul coveții, ca copilul să aibă noroc în cai. Crai-nou Cînd este lună nouă sau crai-nou, apoi aduce această veste bărbatul în casă, zicînd: „Crai-nou în țară“, iară femeia nu e bine s-o facă asta, c-apoi s-ar strica oalele și stră chinele. Cînd vezi întîi crai-nou, de ești afară, zici: „Sănătate în casă, ploșnițile afară.“ De ai asemenea podoabă în casă ori de ești bolnav, să zici: „Crai-nou, crai-nou! na un fedeleș gol, dă-mi unu’ plin, roșu
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Gheorghe și altă dată se fac pe la porți, portițe, ușile grajdului etc. cruci de dohot*, ca, viind duhurile necurate, să nu poată intra. Ouă părăsite nu este bine a se lua, c-apoi din ele ar ieși Necuratul. Să nu strici stîrpitura de ou crudă, ci s-o învălești în jăratec, că-i dracul înăuntru în chip de șarpe. Se crede că, legănînd un casnic deja în vîrstă un leagăn deșert, lea gănă un duh necurat. Dracul iese întotdeauna la miezul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ziua cununiei o păpușă cu dînsa, nu o poate nimeni fărmăca. în presara Sf. Andrei se spurcă vitele, însemnîndu-le o dată cu dohot de la roata carului și cu usturoi, ca fermecătoarele să nu se atingă de ele și farmecele să nu le strice. Tot spre acest scop, se ung atunci ușile și ferestrele grajdului cu usturoi. Dacă greșești și încalți ciorapul pe dos, oricine ar voi să te farmece nu poate. De copiii din flori nu se prind farmecele, vrăjile, nici blăstămile. Copilul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
boandă* vara va suferi iarna de frig. Copiii care se nasc vara sînt friguroși. Friguri Se crede că frigurile îl apucă pe om dacă a mîncat sau băut ceva lacom; deci dacă se știe care bucate sau băuturi i-au stricat, apoi trebuie a mînca sau bea din acel fel foarte mult, și apoi frigurile îl vor lăsa. Cel care are vreun fel de friguri - căci sînt șaptezeci și șapte de feluri - este bine să bea ravac* cu rachiu și se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
sînt șaptezeci și șapte de feluri - este bine să bea ravac* cu rachiu și se vindecă. în ziua de Obrejenie [Schimbarea la Față] se iau o crăcuță cu șapte prune, cîteva alune și se păstrează la un loc neumblat, ca să nu fie stricate de ceva, căci sînt bune de friguri și de alte boale în cursul anului. Joi seara, în Săptămîna Patimilor, cînd se citesc cele douăsprezece Evanghelii, e bine ca cei care se duc la biserică să facă cîte un nod în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
unghiile, bagă-le într-un ou și pune-le la răspîntie. Se crede că cel care are friguri este bine să-și taie păr din cap și unghiile degetelor în cruciș, care apoi se pun într-un ou, care se strică ceva, și apoi se pune în crucile unui drum și apoi se vindecă. Cînd copilul e apucat de friguri, să-l culce jos, să treacă călușarii* de trei ori peste el, că ci îi trece. Balega de cal e bună
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de vrabie sau de altceva, îl mănîncă furnicile. Ouăle de furnici mari sînt cele mai bune de pus în undiță. Calci a rău cînd calci într-un furnicar. De faci casa pe furnicar, nu mai ai răgaz de oaspeți. Cînd strici moșinoiul* de furnici, are să ploaie. Să nu cumva să moi un băț în scuipat și apoi să-l pui în furnicar, și pe urmă, înăcrit cum e, să-l pui în gură, că te otrăvești. Cînd vezi cel întîi furnicar
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
iarba-fiarelor. Apoi lasă să se vindece rana. Degetul face minuni. (Gh.F.C.) Iarnă Lemnele care le-ai ars ziua își pun noaptea frunzele pe fereastră. Iască Cînd cuiva i se fură iasca*, îi mănîncă dihăniile vitele. Icoană E mare păcat dacă strici sau părăsești o icoană! Cel mai bun lucru e s-o iei într-o să rbătoare și s-o arunci pe o apă curgătoare. Cînd icoana cade din cui așa, de la sine, e semn de moarte. i Cînd plesnește icoana, se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
se moaie un picior ori o mînă. Săptămîna după Dumineca Mare nu se lucrează, spre a fi scutiți de dînsele. Mai ales se feresc oamenii de lucru luni după-amiază în ziua a opta după Rusalii, căci atunci ielele (frumușelele) ar strica pe om. Cine a văzut ielele făcînd hore noaptea prin poieni și cîntînd, dacă o va spune, amuțește. Dacă te strigă cineva noaptea să ieși afară, să nu ieși, că te pocesc ielele. Ielele își au casa în munți. (Gh.F.C.
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
are să ți se întîmple ceva. Cînd îmbraci hainele pe dos, are să te bată cineva ori ai să ai sfadă cu cineva. Calcă sumanul în picioare și nu ți se va întîmpla nimic. Să nu îmbraci haina pe dos, că se strică vremea. Cînd te scuipi pe haine fără voie, de unde nu gîndești ai să iei parale. Ziua nu se spun povești, crezîndu-se că la din contra, i s-ar rupe povestitorului curînd că meșile. Femeia să nu bată hainele unui copil
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
la Sf. Onufrie [12 iunie] de după Dumineca Mare se serbează de românii de loc, de bărbați și femei, căci atunci nu torc, nici zolesc*, ca să fie feriți de zloți*. Joile după Paști se prăznuiesc pînă la înălțarea Domnului, ca să nu strice grindina țarinei. j Joile de după Paști nu se ară, nu se lucrează la cîmp nimică, că e primejdios de secete, tră snete etc. Joi, în Săptămîna Patimilor, să nu se spele rufe, căci la morți, în loc să li se ducă pomana
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în adunări. Nu-i bine să mănînci la straturi, că face ceapa sau usturoiul viermi. Dacă vreun copil mic se îneacă cu vreun fel de bucate sau băutură, e bine a zice: „Gîtlejul lupului, firul macului“, și nu-l va strica nimica. Cînd cuiva îi scapă de la gură o bucată de mîncare, i-i foame iubitului aceluia. Cînd îți cade bucătura din mînă la masă, te vorbește cineva de rău. Cînd îți cade îmbucătura din gură, se zice că ți-o
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ori nevestei, ori ibovnicei cînd vei zări într-o dimineață inelul ruginit pe degetul tău. Se crede că, dacă intră cineva într-o casă și i se pare că miroase a tămîie, în acea casă va muri cineva. Cînd se strică blidele din casă e semn de moarte. Cînd lucruri din casă (masă, scaun, dulap etc.) trosnesc așa, din senin, e rău de moarte. Cînd cade oglinda din cui și se strică e semn de moarte. Dacă vreo icoană sau altceva
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tămîie, în acea casă va muri cineva. Cînd se strică blidele din casă e semn de moarte. Cînd lucruri din casă (masă, scaun, dulap etc.) trosnesc așa, din senin, e rău de moarte. Cînd cade oglinda din cui și se strică e semn de moarte. Dacă vreo icoană sau altceva din biserică se crapă e semn că unul din preoții acelei biserici va muri. Se crede că dacă din întîmplare se află treisprezece inși la masă, apoi pînă într-un an
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
într-o odaie, căci la din contra, va muri cineva din acea casă. Se crede că nu e bine a veni cu lumini de ceară în mînă într-o casă, căci la din contra, acolo va muri cineva. Dacă se strică în timpul ospățului un pahar, apoi se crede că va muri unul din logodnici. Dacă calcă cineva peste paiele cruciș aflate în casă și nu despărțește cu piciorul crucea de paie, ci trece peste dînsa, se crede că acela în curînd
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
lăicere* e semn că îți vor veni musafiri. Cum ți-a fi musafirul din ziua de Sf. Vasile, bogat ori sărac, așa vei fi cu îndestulare ori lipsă tot anul. Muscă Cînd umblă muște multe pe lîngă foc, atunci se strică vremea. A doua zi de Lăsatul Secului, să mănînci tot ce-a rămas de cu sară, că nu-ți vor da muștele în ochi în timpul verii, iar fărmăturile să le dai la paseri, că se ouă mai des ouă gustoase
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
trăiască mult. Mușcătură Pielea de nevăstuică e bună pentru orice mușcătură. Dacă un cîne mușcă pe cineva, apoi se crede că afumîndu-l cu păr din sprîncenele sau de pe capul acelui cîne îi va trece respectivului spaima și nu-i va strica mușcătura. Spre a fi lecuit de mușcătură de cîne turbat, trebuie a pulveriza lemn de tisă și a bea acel praf cu apă sau cu altceva. Dacă mușcă un cîne turbat vreo vită, apoi se iau muște hispanice, se freacă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
în casă și la un an, la celalt Paști, să-l spargi: de-l vei găsi cu viermi, vei avea noroc, iar de nu, nu. Dacă oul de la Paști îl păstrezi patruzeci de zile și în acest timp nu se strică e semn că ești om cu noroc. Copilul născut lunea are noroc și viață îndelungată. Cere lunea de împrumut, ca să ai noroc la căpătuială. Vinerile, unele fete mari mănîncă numai o dată, ca să aibă noroc. Ca să ai noroc, să nu mănînci
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
că-ți crește nasul cît olul, ceea ce n-ar vrea nimene. Femeile, cumpărînd oale pentru lapte, le iau astfel că vîră mîna în ele. Cînd e lună plină, să nu intri în casă cu bărdița pe umăr, căci se vor strica blidele din casă. Să nu leși oala la soare, căci cînd vei mai fierbe în ea va mirosi urît. Cînd scoate mortul din casă, dă cu oala după el, ca să se spargă toate relele. Nu e bine să lași oala
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
dintr-un ou ouat de o puică întîi, ca să tră iască amîndoi nedespărțiți pînă la moarte. La Lăsatul Secului se mănîncă un ou la urmă, ca să pară postul ușor. La jumătatea Postului Mare se face înnumărătoarea ouălor, ca să nu se strice pînă la Paști. Vineri, în Săptămîna Patimilor, se roșesc ouăle și se numește „Vinerea Ouălor“. La Paști, cine merge la biserică să-și puie un ou roșu în sîn, ca să fie totdeauna roșu. La sfintele Paști mănîncă ouă roșii, că
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
După ce iese de la înviere, nu se mănîncă ouă, că pe urmă miroase gura. înainte de-a pune ouă la copt în spuză, să le scuipi. în ziua de Paști, cînd ciocnește ouăle bărbatul cu femeia, a cui nu se va strica, acela va trăi mai mult. Să nu ciocnești ouă în ziua de Paști dacă vrei să nu te doară mijlocul la secere. Dacă moare cineva în sat în Joia Paștilor, apoi ouăle roșii nu ies frumoase. Se zice că la
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Cînd pisica sare peste mort, acesta se face strigoi. (Gh.F.C.) Pisica se roagă să-i orbească stăpînul, ca să-i ia îmbucătura din mînă. (Gh.F.C.) Se fac vrăji cu păr de pisică neagră. (Gh.F.C.) Cînd pisica se uită în sobă, se strică vremea. (Gh.F.C.) Cînd feciorul pleacă la pețit sau la logodnă, mama aruncă pe el o pisică, ca să se țină fata de el ca pisica. (Gh.F.C.) Cine încearcă să scape de pisică trecînd-o peste apă e blestemat să orbească. (Gh.F.C.) Pistol
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
de pe gard. La Ignat, dacă nu vezi și nu auzi porc tăindu-se, e bine să-ți înțepi degetul cu un ac, ca mă car să vezi sînge. Cînd porcii se joacă sau se încură* cu fîn în gură, se strică vremea. Oamenii nu ies la coasă dacă n-au văzut la Ignat sînge de porc negru. Dacă n-au văzut, înțeapă creasta unui cucoș negru, ca să iasă sînge. Cînd tai porcul de Ignat, să dai de pomană o strachină de
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Porcii care se taie la Crăciun după ce se pîrlesc se crestează mai întîi la ceafă, ca o cruce, apoi se presară sare, ca să fie carnea lui primită de Dumnezeu cînd va da din ea de pomană și să nu se strice. în Ajunul Crăciunului, popa citește molifta porcilor, ca să-i ferească de boale. E bine ca la Crăciun, cînd se taie porcii, să te brezezi* cu sînge, că e bine de bubat. La Crăciun, cînd se taie porci, se bagă mai
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
cele dinapoi mai lungi, se amestecă într-un aitic* de lupi, umblînd cu ei după pră zi de vite și chiar de oameni, mai ales după cei născuți din flori. Prietenie Cînd un cîne trece printre doi prieteni, li se strică prieteșugul. Primăvară în dimineața zilei de Sf. Gheorghe se pune pe la case verdeață, spre semn de primă vară. Primejdie Cînd a cădea din sfeșnic o lumînare pe urma cuiva, ace luia mare primejdie i se vestește. Privighetoare Despre privighetoare se
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]