6,105 matches
-
putea să-și miște deloc picioarele. Iar mâna aceea o strângea în continuare, apucându-i sexul cum ai prinde un bărbat de boașe pentru a-l pedepsi cât mai aspru. Îți place, Maggie Costello? Vocea, cu acentul la fel de misterios, îi sufla fierbinte în ureche. Putea fi a unui arab, putea fi a unui israelian. Sau nici una, nici alta. Nu? Nu-ți place? Simți cum limba și fața se îndepărtează de ea cu câțiva centimetri. Atunci vezi-ți dracului de treabă. Primul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
erai aici, la bucătărie și eu veneam să văd dacă e gata haleala... Tu parcă aveai un cuțit în mână și curățai ceapa și eu veneam și ziceam „marțafoilor, ce dracu’ vă codiți atâta? vreți să vin eu să vă suflu în ceafă, bețivanilor, cască gura soldat, suflă!” Suflă! PARASCHIV: De ce să suflu? MACABEUS: Așa ziceai tu, suflă! PARASCHIV: Eu nu coboram niciodată la bucătărie, mie mi se rupea în paișpe de bucătărie... MACABEUS: N-are-a face, unul ca tine venea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
să văd dacă e gata haleala... Tu parcă aveai un cuțit în mână și curățai ceapa și eu veneam și ziceam „marțafoilor, ce dracu’ vă codiți atâta? vreți să vin eu să vă suflu în ceafă, bețivanilor, cască gura soldat, suflă!” Suflă! PARASCHIV: De ce să suflu? MACABEUS: Așa ziceai tu, suflă! PARASCHIV: Eu nu coboram niciodată la bucătărie, mie mi se rupea în paișpe de bucătărie... MACABEUS: N-are-a face, unul ca tine venea și zicea „suflă!”. Acum sunt eu, dar de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
văd dacă e gata haleala... Tu parcă aveai un cuțit în mână și curățai ceapa și eu veneam și ziceam „marțafoilor, ce dracu’ vă codiți atâta? vreți să vin eu să vă suflu în ceafă, bețivanilor, cască gura soldat, suflă!” Suflă! PARASCHIV: De ce să suflu? MACABEUS: Așa ziceai tu, suflă! PARASCHIV: Eu nu coboram niciodată la bucătărie, mie mi se rupea în paișpe de bucătărie... MACABEUS: N-are-a face, unul ca tine venea și zicea „suflă!”. Acum sunt eu, dar de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
haleala... Tu parcă aveai un cuțit în mână și curățai ceapa și eu veneam și ziceam „marțafoilor, ce dracu’ vă codiți atâta? vreți să vin eu să vă suflu în ceafă, bețivanilor, cască gura soldat, suflă!” Suflă! PARASCHIV: De ce să suflu? MACABEUS: Așa ziceai tu, suflă! PARASCHIV: Eu nu coboram niciodată la bucătărie, mie mi se rupea în paișpe de bucătărie... MACABEUS: N-are-a face, unul ca tine venea și zicea „suflă!”. Acum sunt eu, dar de fapt ești tu... PARASCHIV: Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
cuțit în mână și curățai ceapa și eu veneam și ziceam „marțafoilor, ce dracu’ vă codiți atâta? vreți să vin eu să vă suflu în ceafă, bețivanilor, cască gura soldat, suflă!” Suflă! PARASCHIV: De ce să suflu? MACABEUS: Așa ziceai tu, suflă! PARASCHIV: Eu nu coboram niciodată la bucătărie, mie mi se rupea în paișpe de bucătărie... MACABEUS: N-are-a face, unul ca tine venea și zicea „suflă!”. Acum sunt eu, dar de fapt ești tu... PARASCHIV: Nu sunt eu... MACABEUS: Ce spun
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ceafă, bețivanilor, cască gura soldat, suflă!” Suflă! PARASCHIV: De ce să suflu? MACABEUS: Așa ziceai tu, suflă! PARASCHIV: Eu nu coboram niciodată la bucătărie, mie mi se rupea în paișpe de bucătărie... MACABEUS: N-are-a face, unul ca tine venea și zicea „suflă!”. Acum sunt eu, dar de fapt ești tu... PARASCHIV: Nu sunt eu... MACABEUS: Ce spun eu spui de fapt tu. Nu înțelegi? Așa că suflă! PARASCHIV: Nu suflu. Nu înțeleg nimic. MACABEUS: Îți mai arăt o dată. Eu parcă stăteam aici în locul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mi se rupea în paișpe de bucătărie... MACABEUS: N-are-a face, unul ca tine venea și zicea „suflă!”. Acum sunt eu, dar de fapt ești tu... PARASCHIV: Nu sunt eu... MACABEUS: Ce spun eu spui de fapt tu. Nu înțelegi? Așa că suflă! PARASCHIV: Nu suflu. Nu înțeleg nimic. MACABEUS: Îți mai arăt o dată. Eu parcă stăteam aici în locul tău și tu coborai de la popotă și ridicai capacele și te uitai în cazane și ziceai „clănțăilor, mâine vine generalul să halească, vă bag
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
în paișpe de bucătărie... MACABEUS: N-are-a face, unul ca tine venea și zicea „suflă!”. Acum sunt eu, dar de fapt ești tu... PARASCHIV: Nu sunt eu... MACABEUS: Ce spun eu spui de fapt tu. Nu înțelegi? Așa că suflă! PARASCHIV: Nu suflu. Nu înțeleg nimic. MACABEUS: Îți mai arăt o dată. Eu parcă stăteam aici în locul tău și tu coborai de la popotă și ridicai capacele și te uitai în cazane și ziceai „clănțăilor, mâine vine generalul să halească, vă bag pe toți undeva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ridicai capacele și te uitai în cazane și ziceai „clănțăilor, mâine vine generalul să halească, vă bag pe toți undeva, ceapa să fie ceapă, spălați, curățați, asta e tăietură, cine te-a învățat pe tine să tai ceapa, bețivanule, hoțule, suflă!”... Ai înțeles? Suflă! PARASCHIV: Nu zicem chiar așa... MACABEUS: Suflă, că-ți trag una... PARASCHIV (Suflă.) MACABEUS (Jucând.): „Buah! ce-ai băut?” Chiar, ce-ai băut? PARASCHIV: N-am băut nimic. MACABEUS: Ba ai băut. Ai băut ceva. De unde ai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
te uitai în cazane și ziceai „clănțăilor, mâine vine generalul să halească, vă bag pe toți undeva, ceapa să fie ceapă, spălați, curățați, asta e tăietură, cine te-a învățat pe tine să tai ceapa, bețivanule, hoțule, suflă!”... Ai înțeles? Suflă! PARASCHIV: Nu zicem chiar așa... MACABEUS: Suflă, că-ți trag una... PARASCHIV (Suflă.) MACABEUS (Jucând.): „Buah! ce-ai băut?” Chiar, ce-ai băut? PARASCHIV: N-am băut nimic. MACABEUS: Ba ai băut. Ai băut ceva. De unde ai băutură? PARASCHIV: Ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
mâine vine generalul să halească, vă bag pe toți undeva, ceapa să fie ceapă, spălați, curățați, asta e tăietură, cine te-a învățat pe tine să tai ceapa, bețivanule, hoțule, suflă!”... Ai înțeles? Suflă! PARASCHIV: Nu zicem chiar așa... MACABEUS: Suflă, că-ți trag una... PARASCHIV (Suflă.) MACABEUS (Jucând.): „Buah! ce-ai băut?” Chiar, ce-ai băut? PARASCHIV: N-am băut nimic. MACABEUS: Ba ai băut. Ai băut ceva. De unde ai băutură? PARASCHIV: Ți se pare. N-am băut nimic. MACABEUS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
bag pe toți undeva, ceapa să fie ceapă, spălați, curățați, asta e tăietură, cine te-a învățat pe tine să tai ceapa, bețivanule, hoțule, suflă!”... Ai înțeles? Suflă! PARASCHIV: Nu zicem chiar așa... MACABEUS: Suflă, că-ți trag una... PARASCHIV (Suflă.) MACABEUS (Jucând.): „Buah! ce-ai băut?” Chiar, ce-ai băut? PARASCHIV: N-am băut nimic. MACABEUS: Ba ai băut. Ai băut ceva. De unde ai băutură? PARASCHIV: Ți se pare. N-am băut nimic. MACABEUS: Ascunzi băutură. De unde ai băutură? De unde
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
place? MACABEUS (Molfăind.): Nu simt nimic. PARASCHIV: Am să ți-i sărez. (Aduce sacul cu sare.) Așa e bine? MACABEUS (Molfăie.): Sunt fierbinți. PARASCHIV: Simți tu că sunt fierbinți? MACABEUS (Molfăind.): Da. Mă frig. PARASCHIV: Am să ți-i răcesc. (Suflă pe un cartof.) Așa? MACABEUS (Molfăind lacom.): Sunt buni. PARASCHIV: Nu te grăbi. MACABEUS: Sunt foarte buni... (Clepfăie.) Mai vreau. PARASCHIV: Așteaptă. (Suflă pe un cartof, îl rostogolește prin sare și-l aruncă în gura deschisă a lui MACABEUS.) MACABEUS
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
PARASCHIV: Simți tu că sunt fierbinți? MACABEUS (Molfăind.): Da. Mă frig. PARASCHIV: Am să ți-i răcesc. (Suflă pe un cartof.) Așa? MACABEUS (Molfăind lacom.): Sunt buni. PARASCHIV: Nu te grăbi. MACABEUS: Sunt foarte buni... (Clepfăie.) Mai vreau. PARASCHIV: Așteaptă. (Suflă pe un cartof, îl rostogolește prin sare și-l aruncă în gura deschisă a lui MACABEUS.) MACABEUS (Scuipând.): E prea sărat. PARASCHIV: Scuză-mă! MACABEUS: Îți bați joc de mine? (Își agită brațele bandajate.) PARASCHIV: Mi-a scăpat. Ia-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
când în când pe gură, din când în când mai scuipă câte o bucată mai dificilă; masa dispare încet în mâinile celor trei; pâinea a rămas pe jos, în mijlocul lor; după ce termină fiecare de mâncat, se întind pe rogojini; INAMICUL suflă în lumânare; semiântuneric; lumina se cerne prin tavan și prin chepengul care e deschis; se retrag și mai în adâncul încăperii, sprijiniți de pereți, la distanță unii de alții; pauză; fiecare își găsește ceva de făcut; MACABEUS și-a aprins
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
zi? HAMALUL: Mor peste noapte. (Pauză; HAMALUL își continuă treaba; CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE se plimbă de-a lungul peronului și se uită la păsări; se apleacă, ridica una din păsările care se zbat și începe s-o încălzească în pumni, suflându-i aer cald.) HAMALUL (Amuzat.): Hă-hă! Degeaba. CĂLĂTORUL PRIN PLOAIE (Furios.): Ce știi tu? (Continuă să încălzească pasărea în palme.) HAMALUL (Plin de milă pentru pasăre și călător.): N-are zile, domnule. Dacă n-are zile, ce vreți să-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2068_a_3393]
-
ce conține, reprimă-ți-o: oricum, n-o să reușești s-o deschizi. Punctul trei: Zoran o să Încerce să te tragă de limbă În legătură cu discuțiile și relația noastră compatriotică. Îmbrobodește-l, spune-i orice, inclusiv că suntem amanți, dar să nu sufli o vorbă despre dischetă. Nici lui, nici altcuiva. Zoran mă suspectează că sunt infiltrată aici de Interpol, dar nu e foarte sigur, Încă tatonează, caută dovezi. Dacă va avea o confirmare, oricât de vagă, amândoi suntem ca și morți, aleluia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
paradisul ca pe un loc unde un vecin, care n-are somn, citește o carte fără sfârșit, la lumina unei lumânări veșnice. Se petrece inevitabilul: etui-ul pince-nez-ului se Închide cu un țăcănit, revista foșnește pe marmura noptierei și Mademoiselle suflă vijelios cu buzele țuguiate; prima Încercare eșuează, o flăcăruie buimacă se agită, apoi se micșorează; urmează un al doilea atac, și lumina dispare. În acea beznă neagră ca smoala Îmi pierd reperele, patul meu pare să plutească Încet, panica mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
la treizeci sau chiar mai mult, problema locurilor la masă devenea una deosebit de arzătoare pentru Mademoiselle. Unchi și mătuși și veri soseau În asemenea zile de la moșiile Învecinate, venea și medicul satului În șareta lui, iar pe Învățător Îl auzeai suflându-și nasul În holul rece, unde trecea de la o oglindă la alta cu un buchet mai mult verde, umed, foșnitor, de mărgăritare sau ținând În pumn un buchețel fragil cu albăstrele de culoarea cerului. Dacă Mademoiselle era cumva așezată prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
la partid să mă facă organizator de grupă (celulă!). Am tocat banii la restaurantul „Favorit“, atunci deschis, continuând distracția la „Melody“. Din ce mi-a mai rămas am cumpărat o cravată de lână, „coadă de păun“, o pereche de butoni suflați în aur și o Biblie, găsită la Anticariatul de pe Bulevard, de peste drum de „Gambrinus“. Fotografiam, fascinat de aparatul primit, într-o frenezie a descoperirii Lumii. Am început cu o țigăncușă de cinci-șase ani care venea și cerșea la „Colombo“. Banii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un copil ciclopic. - Tare-aș vrea să știu ce fapte cumplite ai săvîrșit În timpul vieții pentru ca, În timp ce sufletul Îți putrezește În iad, nici măcar trupul să nu aibă dreptul la odihna morții, comentă Oberlus cînd negrul ajunse sus și se opri, suflînd greu, În dreptul lui. Însă chiar dacă nu voi afla niciodată, tot mă bucură ce ai făcut, căci În felul ăsta Elegbá mi-a dăruit un sclav atît de vînjos ca tine... Haide! Îl grăbi el ridicîndu-se din nou În picioare. Curînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
pipa Întunecată și răsucită și dîndu-și În același timp vreme de gîndire. CÎnd frămîntările sale părură să dea roade, Își arătă caninii gălbui și mîncați de carii, În ceea ce pretindea să fie un surîs sardonic: - Bine, bine! spuse, În timp ce Îi sufla drept În nas fumul. Să vedem. Tu știi la fel de bine ca și mine că În partea asta a lumii vrăjitoria se pedepsește cu moartea și că eu, prin funcția pe care o dețin, am suficientă autoritate ca să te trimit chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
o realitate la care nu se simțea cîtuși de puțin părtaș. Spre mijlocul dimineții, Înfrînt și strivit, Iguana Oberlus se ridică În picioare și se Întoarse cu pași Înceți pe marginea falezei, de unde contemplă marea, Încă agitată din pricina vîntului ce sufla dimpotrivă și care se lupta să-și recapete calmul, după ce atinsese, cu numai cîteva ore În urmă, culmea zidului de stîncă. Coborî cu nemăsurată prudență pînă la intrarea În peștera lui și Își contemplă Întristat „căminul”, singurul pe care-l
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
un harponier, una dintre acele curajoase șalupe cu care de atîtea ori urmărise În larg balenele sau se lăsase tîrÎt, cu o viteză sinucigașă, cînd marea fiară se simțea rănită și Începea să Înoate cu disperare, fugind de moarte. - Acolo suflă! Încă Îi mai răsuna În urechi strigătul excitat al omului de cart care, din gabie, arăta cu mîna spre punctul În care marele cetaceu Își făcuse apariția, și acela era, fără Îndoială, cel mai vesel și mai minunat dintre strigăte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]