9,918 matches
-
filosofare politică? Așa cum au insistat Eva Erman și Niklas Möller, această afirmație destul de confuză - și în privința căreia Williams nu face nimic pentru a o dezambiguiza 59 - poate fi interpretată în mai multe sensuri, printre care unul epistemologic, unul conceptual, unul temporal (sau cauzal) și unul justificativ. Or, despre moraliști se poate spune că împărtășesc teza "priorității moralului asupra politicului" numai în sensul justificativ. Niciun moralist nu susține și nu a susținut, în mod evident, teze (atât de implauzibile) precum aceea că
În afara eticii? Filosofia politică și principiile morale by Eugen Huzum () [Corola-publishinghouse/Science/84953_a_85738]
-
sistemului nervos central, atât la animale cât și la oameni. In general, comportamentul agresiv are un mecanism neural. Stimulatea unor formații talamice și hipotalamice produce un comportament agresiv. Fernandez-Molina a demonstrat că există o interelație morfologică și functională Între lobul temporal și diencefal. Anumiti centri ai amigdalei influențează reacțiile afective de apărare, furie și fugă. La om comportamentul agresiv are caracteristici particulare. Aceste caracteristici sunt date de organizarea specificp a sistemului nervos central, cât și de modelarea funcțională obținută ontogenetic prin
Prevenirea conduitei agresive la preadolescenţi şi adolescenţi by Mihaela Munteanu; Anica Nechifor () [Corola-publishinghouse/Science/91538_a_92391]
-
timpului, potrivit legilor activității reflex condiționate. 4. Deprinderile motoare Deprinderile motoare sunt părțile componente ale mișcărilor voluntare sau ale acțiunilor mai complexe. La baza formării lor se găsesc noile coordonări ale activitații centrilor nervoși, realizate prin mecanismul fiziologic al legăturilor temporale. Din punct de vedere fiziologic, deprinderile motrice pot fi considerate ca reflexe condiționate complexe, bazate pe formarea unor legături multiple și variate între regiunile kinestezice, vestibulare, văzului și auzului din scoarța cerebrală care realizează relațiile complexe cu mediul în care
Primii paşi : contribuţii la metodica studiului şi predării viorii la elevi : (caiet de profesor) by Maria Toronciuc () [Corola-publishinghouse/Science/91587_a_92393]
-
acestor acte dictatoriale, împărtășită și de guvernanții celorlalte state participante la rapturi, se baza pe o realitate. Se știa din toate rapoartele secrete ale observatorilor diplomatici de pe pământurile românești ca românii înșiși priveau cesiunile teritoriale numai ca pe niște acțiuni temporale. Istoria a arătat ca românii au avut dreptate să considere că, atunci nu s-a rezolvat problema națională. Între 31 august și 25 octombrie 1944, trupele române au făcut ca pământul Transilvaniei să fie din nou udat de mai mult
PROBLEMA TRANSILVANIEI by CONSTANTIN FOCŞA () [Corola-publishinghouse/Science/91543_a_92846]
-
catedră la universitatea din Padova, dar moare pe drum, într-un naufragiu, la vârsta de 50 de ani. Tratatul său de anatomie menționează, pentru prima dată în istoria medicinei, arta disecției. De la el omenirea află anatomia sternului, sacrului, a vestibulului temporal, a ductusului venos al fătului (omentum) și adevărul despre legătura stomac-pilor, despre spațiul mediastinal, despre relația pleură-plămân, despre ventilația mecanică și despre unitatea sistemului muscular. Andreas Vesalius, prin tehnica disecției, aduce o contribuție majoră studiului anatomiei corpului omenesc. Referitor la
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
axonilor giganți ai racului de râu, William Beecher Scoville și Brenda Miller 127 aduc la cunoștința lumii științifice cazul HM: un bolnav de epilepsie, cu crize foarte frecvente, refractar la orice tratament, care este supus operației de extirpare a lobilor temporali bilaterali. Ca rezultat, HM pierde memoria, nu-și amintește când s-a născut, unde a copilărit, cine sunt părinții și nu-și amintește nici că aceștia au murit. Inteligența este păstrată; poartă conversații adecvate, cu excepția rememorării evenimentelor de dinainte și
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
adecvate, cu excepția rememorării evenimentelor de dinainte și după operație. Cazul atrage atenția lui Kandel, angajat în cercetarea memoriei de lungă durată. Eric Richard Kandel Cercetătorii W.B. Scoville și B. Milner considerau că absența celor două hipocampusuri aflate în lobii temporali era responsabilă de pierderea memoriei de lungă durată (cercetători aflații în spiralogia umbrei). Săgețile arată cele două hipocampusuri Kandel întreprinde înregistrări electrofiziologice în neuronii piramidali ai hipocampsului, împreună cu Alden Spencer 128 (rămas și el în umbră). Potențialele de acțiune ale
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
unul din asistenții săi, a contribuit la concepția sa de biologizare a psihiatriei. 127 William Beecher Scoville este un neurochirurg din Hartford care, pentru a-l salva pe HM de crizele de epilepsie foarte frecvente, îi extirpă cei doi lobi temporali, ceea ce îi provoacă pierdere de memorie. Brenda Milner descoperă că HM a pierdut capacitatea de memorizare pe lungă durată, dar trăiește foarte bine în prezent, datorită păstrării memoriei de lucru (memoria imediată). 128 W. Alden Spencer, neurolog și fiziolog la
Spiralogia by Jean Jacques Askenasy () [Corola-publishinghouse/Science/84990_a_85775]
-
drame ale condiției umane umilite care se răsvrătește.E o revoltă a firii contra societății împilatoare și abuzive.Violența teribilă a patimei lui Ion sau focul aprins de țăranii din Babaroaga, este aidoma stihiilor dezlățuite ale naturii, în fața cărora întocmirile temporale ale societății sunt complet neputincioase, fragile.Violența lui Ion, a țăranilor din Răscoala este aceea a naturii primitive.Eroii lui Rebreanu cunosc „greul pământului” și toate cercurile existențiale, în special cele ale erosului și posesiunii,care stau sub semnul sângelui
VIZIUNE GENERALĂ ASUPRA ȚĂRANULUI ÎN OPERELE LUI REBREANU by ANCA CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91620_a_92349]
-
făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea copilului și chiar explică poziția de excepție a eroului (sau a eroinei) printr-o naștere întâmplător survenită sau anume provocată într-o conjunctură temporală (ne)favorabilă. Uneori chiar Dumnezeu se milostivește de supușii săi și, sfătuindu-se cu Sf. Petre, hotărăște să-l recompenseze pe un împărat "care era prea cuminte și prea darnic cu toată lumea și făcea pomeni la toți nevoiașii" cu un
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
râsul în hohote, hihi-hihi = râsul nechezat, fâs-fâs = râsul batjocoritor, haia-haia = râsul de complezență. Care sunt concluziile pe care le putem trage din studiul cunoașterii la nivelul simțului comun? În primul rând că experiența directă a oamenilor este limitată spațial și temporal. Din acest motiv, cunoașterea comună a realității sociale face imposibilă cunoașterea evoluției istorice a societății și legitatea schimbărilor sociale. În evoluția societății, cunoașterea științifică a depășit nivelul cunoașterii comune. Este ceea ce afirmă Emile Durkheim: sociologia trebuie să ne facă să
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
evoluat prin proliferarea metodelor până la a-și contura metodologii de investigare bazate pe o anumita concepție epistemologică. Numărul metodelor fiind foarte mare, se impune utilizarea unor criterii de grupare prin care să se surprindă apropierea sau convergența lor. După criteriul temporal, Plano vorbește de metode longitudinale sau viziunea în lungime (biografia, studiul de caz, studiile panel etc.) și metode transversale sau viziunea în lățime (observația, ancheta, testele etc.). Dacă se cercetează, exemplifică autorul, performanțele academice ale unui grup de studenți se
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
a investiga implicațiile problemei: stabilirea tehnicilor și procedeelor aferente; v culegerea de date pentru testarea empirică a ipotezei; v analiza cantitativă și calitativă a datelor; v acceptarea, respingerea sau reformularea ipotezei. Septimiu Chelcea clasifică metodele în funcție de patru criterii: - după criteriul temporal distingem între metodele transversale, care urmăresc descoperirea relațiilor între laturilor, aspectele, fenomenele și procesele social-umane la un moment dat, cum ar fi, de exemplu, observația, ancheta sociologică, etc. și metode longitudinale, care studiază evoluția fenomenelor în timp: biografia, studiul de
Principii de bază ale cercetării știinţifice by Ruxandra Postelnicu () [Corola-publishinghouse/Science/91486_a_93182]
-
simbolistica sa; chiar dacă voi trimite la cărțile de învățătură, sub diferitele lor tipuri, nu asupra speciei literare a "oglinzilor principelui" ne vom opri. Mai mult chiar, în titlurile capitolelor apare forma latină a cuvântului. Deși volumul anunță un anumit reper temporal, dificil de delimitat și cu o "stilistică" aparte, evul mediu, scrierile la care voi trimite, fiind redactate majoritar în slavonă, greacă, română, ar fi putut da un alt echivalent pentru "oglindă". [O excepție în perioada respectivă în ce privește limbile de redactare
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
decenii ale secolului XX, după studiul de arhetipologie din 1960 datorat lui Gilbert Durand. Am recurs la o selecție critică a bibliografiei, dată fiind varietatea lucrărilor dedicate obiectului de studiu în general, dar și perioadei medievale - care diferă ca încadrare temporală în funcție de comunități și culturi, însă nu foarte mult în ce privește imaginarul colectiv (intervalul convențional cel mai cuprinzător, dar discutabil, este între secolul IV, anul 313 d.Ch. și secolul XVIII, consacrarea modernității prin Revoluția de la 1789). Întâlnirea cu anumite interpretări, metode și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
instrumentar de analiză a unităților generative (arhetipurile) care sprijină procesul de memorare colectivă atât antropologia, cât și teoria simbolului și studiul ceremonialului. Imaginarul are o "gramatică" proprie, care devine vizibilă pentru că, spre exemplu, "sintaxa" imaginarului este asigurată, datorită dimensiunii lor temporale, de modelele și de narațiunile exemplare din componența unor structuri mitologice (din credințele populare) sau religioase (din discursul clerical); sau pentru că bestiarele (figurile animaliere simbolice), codurile profesionale sau cele ritualice și structurile spațio-temporale (cronotopoï) pot fi încadrate în așa-numitele
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
contaminarea" celor două (în credințele creștin-populare). Arhetipul nu rămâne în afara imaginarului, ca o "elucubrație mistificatoare", ci este o schemă a gândirii colective (în sensul acordat de Gilbert Durand), cu o funcție paradigmatică (susține prototipurile imaginative, care generează, pe măsură ce întâlnesc dimensiunea temporală a narațiunii, modelele mitice sau religioase, tipurile legendare și istorice, precum și sub-tipurile socio-culturale). Dacă, după cum propune Le Goff, în aceeași dominantă antropologică se încadrează și mentalitățile - cele medievale pot fi clasificate de altfel după criterii precum: tiparul sociologic, istoric, politic
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
materiale care îl reflectă sunt simptomatice în raport cu gândirea colectivă. Ce anume au în comun cele două rețele (folosesc alternativ în funcție de contexte și noțiunile de schemă, sau model, sau matrice) și ce diferă, în afară de faptul că doar una are o referință temporală specifică? Forme generative (arhetipuri), unități narative și simbolice, structuri funcționale (precum ritualurile) se întâlnesc în amândouă, atât în grila generală, cât și pe "harta" imaginarului medieval. Ceea ce în primul sistem constituie forma, în modelul imaginarului medieval românesc este reprezentat prin
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
în relație cu o figură specifică, cea a întemeietorului creștin (Constantin I), legendar (local, Dragoș sau Negru-vodă), istoric (Ștefan III al Moldovei) sau eventual chiar a anti-modelului (trădătorul, "turcitul" etc.). Sistemul imaginarului colectiv are un caracter general și nedeterminat, atât temporal, cât și spațial și cultural; de aceea, este un cadru generos de analiză, pentru că are o mare capacitate de adaptare, datorită sub-componentei sale antropologice, prezente difuz la toate nivelele. Spre exemplu, în cazul evului mediu românesc vorbim despre o perioadă
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
inserează reprezentarea mnezică, legată de procesul de (re)memorare și de problematica identității, implicit și de imaginarul colectiv. Ea este diferită de percepție, deși o poate reactualiza, dar într-o formă datată și vidă. Este așadar opusă ei în ce privește referința temporală, consistența, înțelegerea (și trăirea). Imaginea mnezică se situează mai exact între percepția reală și conceptul obiectului perceput, într-o ipostază studiată de psihologia cognitivă contemporană ca modalitate de reprezentare mentală a unei informații "trăite" sub o formă asemănătoare senzației, dar
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
noțiunea a contribuit la joncțiunea dintre manifestarea istorică și imanentă a modelului divin (etern și transcendent), exprimată prin categoria temporalității, cu filosofia trinitară și cu christologia; totodată, a oikonomiei discursului religios, ca text și imagine, cu pedagogia și cu gestiunea temporală (Mondzain 44-83). Transferul dinspre gândirea greacă și imaginarul filosofic antic despre politic (organizarea justă și eficientă a comunității și a cetății) înspre cel creștin, deși important, nu s-a dovedit suficient pentru noua credință. Planul de organizare a lumii stăpânite
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
politică. (Pippidi 21) Imaginarul medievalității noastre târzii este configurat în descendența imaginarului bizantin, model pentru arealul ortodox medieval și după 1453, dar adaptat la realitățile colective locale și la bagajul cultural al comunităților românești (perspectiva cercetării de față). În ce privește decupajul temporal specific imaginarului medieval românesc, reamintesc ceea ce am stabilit anterior convențional, anume ca limită inferioară, după documentele oficiale de cancelarie internă, jumătatea secolului XIV, limita superioară situându-se pentru Transilvania în jurul anului 1760 și pentru Țările Române în perioada următoare, care
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
vedere politic, nici Țara Românească (începutul secolului XIV), nici Moldova (mijlocul secolului XIV), nu sunt creații bizantine. ... Cât privește structurarea noii societăți statale românești, folosirea modelelor bizantine este incontestabilă. (Valentin Al. Georgescu 41) Cu rezultate foarte grăitoare pentru stabilirea cadrului temporal al evului mediu românesc, a fost identificată în textele istoriografice și juridice, în actele de cancelarie și în scrisorile pentru cancelariile străine, în raport cu ideile politice basileice și după o metodă statistică incontestabilă, o sumă de "politograme" relevante pentru inovațiile de la
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
exemplar în atitudinea sa religioasă și revendicarea propriilor valori de la modelul constantinian suprem reflectă importanța tipului de voievod-luptător în numele semnului sfânt al crucii: Neagoe, alcătuind prin adunarea trăsăturilor fundamentale ale personalității împăratului Constantin, compunând, deci, prin eliminarea concretului spațial și temporal, o "biografie" parenetică, un fel de "Ciropedie" creștină, urmărește impunerea unui erou exemplar. Exemplaritatea personajului (povestea vieții lui Constantin urmează în cartea lui Neagoe pilduitoarelor existențe ale regilor biblici) este însă vizibil desprinsă din "absolutul" creștin, coborâtă pe pământ și
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
spațiului familial și principalele reprezentări ale vieții terestre proiectate în imaginar, dar surprinse și în textele medievale. Evenimentele vieții laice împart existența în: "istorie" politică (spre exemplu, temporalitatea narativă în letopisețe sau în cronici; timpul bătăliilor și al victoriilor; secvența temporală a tratativelor, a primirii solilor sau a aplicării pedepselor politice), timp social (judecata; munca și relațiile profesionale; educația; târgul; momentul aparițiilor în public ale domnitorului; botezul, căsătoria, înmormântarea) și timp privat (postul și masa, odihna, lectura). Corespunzător acestor "specializări", în
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]