18,899 matches
-
de consolidare. În opinia ambasadorului R.P. Chineze în România, Liu Zengen, exprimată în interviul acordat publicației Cronica Română (2011), actualul proces de globalizare are ca neajunsuri: sistemul bancar internațional a favorizat doar câteva țări; SUA trăiesc din împrumuturi și astăzi tipăresc bani pentru a-și exporta probleme economico-financiare altor țări; globalizarea ar trebui să țină seama de nivelul de dezvoltare a fiecărei țări, economia să fie națională, dar strâns angrenată în economia mondială; marile puteri încearcă să controleze resursele naturale ale
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
și căderea ratingului de țară în 2011 au fost consecința acestei datorii uriașe pe care SUA o folosește în mod cronic, favorizată de regimul de mare putere economică, de dolarul ca monedă de schimb mondial și de posibilitatea de a tipări dolari în cazuri conjuncturale. Comentând o asemenea situație atipică în economia mondială, Vladimir Putin, prim-ministrul Rusiei, afirma: „SUA parazitează economia mondială întrucât, pe baza monopolului dolarului, America trăiește pe credit fără acoperire, aruncând o parte din datorie pe seama economiei
GLOBALIZAREA. Manifestări şi reacţii by Florina BRAN,Gheorghe MANEA,Ildikó IOAN,Carmen Valentina RĂDULESCU () [Corola-publishinghouse/Science/228_a_334]
-
Decembrie. Oanță, Daniel (2003), „Din 2007 adio țuica făcută în casă”, în Adevărul, nr. 4174, 28 noiembrie. Sava, Diana (2002), „Cu cât marfa este mai veche, cu atât o vinzi mai scump”, în Ziarul Financiar, februarie. Seitz, Victoria (2004), „Publicitatea tipărită în România”, în www.markmedia.ro, 28 decembrie 2003-4 Ianuarie 2004. Stoica, Sebastian (2004), „Budweisser: cum să faci istorie în advertizing”, în www.IQads.ro, 27 februarie. „Studiul Daedalus”, cf. Simion, Mădălin, Ziarul Financiar, 25 iunie, 2004. „Studiul Garant”, Ziarul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
locale, cu instituții de învățământ și de cercetare, cu organizații neguvernamentale; k) sprijină formarea funcționarilor publici și salariaților instituțiilor sau organismelor publice ori private în domeniul aplicării principiului egalității de șanse și de tratament între femei și bărbați; l) elaborează, tipărește și difuzează, în țară și în străinătate, materiale de informare privind politicile guvernamentale în domeniu. (2) Alte atribuții ale Agenției se stabilesc prin Statutul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între Femei și Bărbați, aprobat prin hotărâre a Guvernului. (3
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
este înșelătoare, dacă produsele comparate au utilizări diferite, dacă nu sunt prezentate produse care imită alte brand-uri consacrate, dacă nu discreditează alte produse sau creează confuzie în piața-țintă. Pentru mai multe detalii privind publicitatea comparată, vezi Seitz, Victoria, „Publicitatea tipărită în România I”, în HYPERLINK mailto:redacția@markmedia.ro redacția@markmedia.ro, 28 decembrie 2003-4 ianuarie 2004; „Autoritatea Națională Pentru Protecția Consumatorilor,” conform anpc.ro, raport de activitate 2001-2003. Unii autori fac distincția dintre reclamă și publicitate, considerând că publicitatea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
și un strigăt de alarmă față de valul de barbarie ce se întrevedea. Tradus în franțuzește, textul conferinței a fost publicat în același an de „La Nouvelle Revue française” sub titlul Abandon de la culture, iar în anul următor, Curtius repetă avertismentul tipărind Deutscher Geist Gefahr. Avertismentul ilustrului critic și romanist reprezintă încheierea unui ciclu în istoria culturii germane al cărui început îl proclamase Fichte cu Discursurile către națiunea germană. După lansarea reiterată a avertismentului său, Curtius a tăcut, înțelegând că în planul
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
poate exista decât un statut de egalitate, indiferent vârsta sau numărul de volume publicate. Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, ca să nu-l mai amintesc pe Maiorescu, erau autorități înainte de a fi împlinit 30 de ani și mult înainte de a-și fi tipărit primul volum. Cel mult respectul mutual, experiența, colegialitatea pot autoriza unele consilii și observări, fie cordiale, fie polemice, dar numai pe teren de egalitate. M. UNGHEANU: „PĂDUREA DE SIMBOLURI” (SAU: DESPRE STIL) Cu sau fără intenție depreciativă s-a spus
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Verona (versul acesta va fi titlul volumului său pe care am avut, ca editor, norocosul prilej de a-l cunoaște înaintea publicului). Anul 1971 mai este foarte important din punctul de vedere al poeziei fiindcă în acest an s-a tipărit volumul complet de Versuri al celui mai mare poet român în viată: Emil Botta. decembrie 1971 NECESITATEA LOCULUI COMUN 1. Care sunt trăsăturile distinctive ale literaturii clasice românești, trăsături care o transformă într-un model pentru creația modernă? 2. Desigur
[Corola-publishinghouse/Science/2234_a_3559]
-
Întrebarea de studiu care, la rândul ei, ar fi dus la conceperea Întrebării de protocol. Înțelegeți felul În care s-a format succesiunea logică și cum puteți urma ambele direcții pentru depistarea dovezilor? Notetc "Note" 1. Disponibilitatea redusă a materialelor tipărite În comunitățile sărace din Statele Unite- inclusiv afișele și materialele din școli și biblioteci publice - a făcut obiectul unui studiu condus de Neuman și Celano (2001). Având În vedere aceste lipsuri, cercetătorii care studiază asemenea vecinătăți și organizațiile (sau școlile
Studiul de caz. Designul, colectarea și analiza datelor by Robert K. Yin () [Corola-publishinghouse/Science/2216_a_3541]
-
numărul 7/1923, este menționat ca director proprietar L. A. Moisescu. Revista, care continuă „Actualitatea ilustrată” (1910-1911), are drept scop oglindirea evenimentelor epocii, oferind informații din toate domeniile anunțate în subtitlu. Pe lângă concizia articolelor, reține atenția impecabila prezentare grafică a publicației, tipărită pe hârtie velină, bogat ilustrată cu fotografii și reproduceri de artă. Revista își propune să cultive sentimentul patriotic, în respectul monarhiei. Spații largi sunt acordate comentariilor pe marginea evenimentelor politice din perioada neutralității României (1914-1916), susținând intrarea țării în război
ACTUALITATEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285170_a_286499]
-
Pentru proza lui Heine), T. Arghezi (Theodor Herzl), I. A. Bassarabescu (Câteva amintiri despre C. Dobrogeanu-Gherea), Camil Petrescu (Tradiționalismul), E. Lovinescu (Antisemitismul meu literar), C. Stere (Elenismul și iudaismul în civilizația umană). În 1933, A. se alătură celorlalte publicații antihitleriste, tipărind articole în care se insistă asupra pericolului pe care îl reprezenta venirea lui Hitler la putere în Germania. T. Arghezi scrie în articolul Punctul mortal: „Hitler reușește să mobilizeze, mai prompt ca în 1914, lumea împotriva patriei lui Goethe.” Aceleași
ADAM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285177_a_286506]
-
Droz ș.a. Lui Al. Macedonski i s-a retipărit, sub titlul Baladă, o traducere după Lenore de Bürger. Revista a publicat și literatură populară. S. Fl. Marian trimitea doine și descântece culese din Bucovina, iar I. Popescu și O. Dlujanschi tipăreau articole despre jocurile populare și, respectiv, despre tradițiile poporului român. I. Al. Lapedatu este autorul unor reușite articole biografice, cu o informație bogată, dar cuprinzând și analize pertinente ale activității literare, dedicate lui C. Negri, I. Maiorescu, C. Stamati, C.
ALBINA CARPAŢILOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285221_a_286550]
-
scopul de a face concurență revistei lui I.L.Caragiale, „Moftul român”. Gazeta nu obține însă audiența scontată și, după unsprezece numere, Vellescu renunță la editarea ei. Un program vag, redactat în termeni ezitanți, este propus prin articolul Albine și viespi, tipărit în primul număr. Revista va întreprinde o selecție a scrierilor unor „poeți și prozatori ce au trăit în veacul nostru” și va încerca „să împrospăteze viitorimii fagurii din literatura epocii”. Totodată, va evita „satira greoaie și bădărănoasă”, optând pentru o
ALBINE SI VIESPI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285226_a_286555]
-
Petrino, M. Gregoriady de Bonacchi, C. Cârlova, V. D. Păun (care debuta aici sub numele Basile Dimitrescu) și mai puțin cunoscuții G. Al. Zamphirolu, G. Ionescu-Munte, G. Mulțescu, P. Angelescu, N. Georgescu, L. Pușcariu. Poezii populare culese în Macedonia au tipărit I. Fotianu, I. Santo și junimistul I. D. Caragiani. Lui D. Bolintineanu i se publică Viața lui Cuza și un fragment din Doritorii nebuni, iar lui V. Alecsandri - spiritualul Dicționar grotesc, care a stârnit atâtea nemulțumiri, îndreptate în egală măsură împotriva
ALBINA PINDULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285222_a_286551]
-
literatură națională nu-și poate pierde particularitățile etnice. O consecință a acestei concepții este interesul pentru folclor, considerat cea dintâi și cea mai directă formă de expresie a elementului național în literatură. A. este unul dintre primele periodice românești care tipărește cu consecvență literatură populară, culeasă din Transilvania și Bucovina de At. M. Marienescu, S. Fl. Marian, V. Bumbac, M. Pompiliu, I. Popp, P. Draga și M. Besanu. În câteva contribuții teoretice dedicate folclorului, At. M. Marienescu și V. Bumbac discutau
ALBINA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285225_a_286554]
-
A. Cotruș publică sau i se reproduc poezii. Mai colaborează și Bazil Gruia. La început „organ al proclamării unității naționale”, între 1926 și 1945 A.-I. devine ziar politic, organ oficial al Partidului Național Țărănesc din județul Albă. Sporadic se tipărește aici literatura populară din zona Albei. În 1934 redacția salută apariția volumului Pe Mureș și pe Târnave, doine și strigături culese de Horia Teculescu. Din 1934 ziarul are un „Colț literar”, unde semnează, în genere, necunoscuți. La moartea lui I.
ALBA-IULIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285214_a_286543]
-
Iosif și Cincinat Pavelescu. Proza din A.i. este vag naturalistă sau de un realism obiectiv: schițele lui Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu), I. A. Bassarabescu, C. Mille, portretele lui C. Bacalbașa, povestirile despre ocnași ale lui Gh. Becescu-Silvan ș.a. I. Adam tipărește schițe despre satul moldovenesc, D. Marinescu-Marion încearcă în nuvele, pe care le subintitulează „hazlii”, să descrie viața de mahala. În 1895, Tr. Demetrescu publică mai multe Poeme în proză, povestiri și însemnări cu caracter autobiografic. Al. Macedonski colaborează cu un
ADEVARUL ILUSTRAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285186_a_286515]
-
iar cititorul este lăsat să le descopere singur. Considerăm totuși că era necesară o explicație care să detalieze metoda de lucru și alte aspecte lămuritoare pentru atelierul de creație al cărții. Din suita integrală de interviuri s-au selectat și tipărit numai 12, considerate cele mai sugestive sub raportul conținutului. Restul sînt publice pe site-ul Fundațiilor ASPERA - http://www.memoria.ro. Titlul lor percutant este fie o expresie memorabilă din interviu, fie o idee esențială ce străbate confesiunea asemenea unui
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dialectal, corespondență inedită (a unor personalități politice îndeosebi), note, știri, informații. Literatura este aproape în exclusivitate în aromână. Colaborează cu versuri Victor Eftimiu, Vasile Muși, George Murnu, R.M. Nicolau, Petre Florescu, Gabriel Drăgan, Nicolae Dobre. Lui Tudor Arghezi i se tipărește o proză poetică intitulată Târla. Se publică un scurt fragment, transpus în aromână, din Amintiri din copilărie de Ion Creangă, precum și două texte (sub titlul Orientale) de I.L. Caragiale. În sumar mai intră studii și articole de Dimitrie Gusti, Ion
MACEDONIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287941_a_289270]
-
din București. În 1973 pleacă în Germania, unde profesează ca medic până în 1989, când se stabilește la Bonn și se va dedica exclusiv literaturii. Este membru al Academiei de Științe din New York și al Societății Internaționale de Biometeorologie. Și-a tipărit primele versuri în 1939, în revista „Prepoem”. Editorial a debutat în 1941, cu volumul Fata din brazi. Spre sfârșitul liceului, împreună cu Ion Caraion scoate la Buzău „revista de poezie modernă” „Zarathustra” (1940-1941), iar la Bonn, împreună cu soția sa, Micaela Lungu
LUNGU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287925_a_289254]
-
MACARIE, ieromonahul (a doua jumătate a sec. XV - începutul sec. XVI), tipograf. Probabil călugăr sârb, M. a învățat meșteșugul tiparului la Veneția, de unde a revenit cu o tipografie cu litere chirilice la Cetinje (Muntenegru). După ce a tipărit câteva cărți bisericești între 1493 și 1495, ocupația turcă îl silește să fugă și ajunge într-un târziu în Țara Românească. La cererea domnului muntean Radu cel Mare, M. tipărește în slavonă un Liturghier (1508), un Octoih (1510) și un
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
o tipografie cu litere chirilice la Cetinje (Muntenegru). După ce a tipărit câteva cărți bisericești între 1493 și 1495, ocupația turcă îl silește să fugă și ajunge într-un târziu în Țara Românească. La cererea domnului muntean Radu cel Mare, M. tipărește în slavonă un Liturghier (1508), un Octoih (1510) și un Tetraevangheliar (1512). Se pare că această activitate a fost întreruptă după 1512 de alegerea sa ca mitropolit al Ungro-Vlahiei, sub domnia lui Neagoe Basarab. Cărțile au un aspect grafic elegant
MACARIE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287938_a_289267]
-
români, inscripții de pe monumente vechi, ca și prezentări critice ale celor mai însemnate cărți sau colecții de documente. Revista îmbină editarea izvoarelor istorice cu publicarea unor studii parțiale sau de sinteză asupra istoriei românilor de pe întreg teritoriul vechii Dacii. Bălcescu tipărește câteva din scrierile care îl vor impune ca istoric de mare profunzime și rigoare: Cuvânt preliminariu despre izvoarele istoriei românilor, Românii și fanarioții, Despre starea soțială a muncitorilor plugari în Principatele Române în deosebite timpuri, biografii istorice ș.a., iar A
MAGAZIN ISTORIC PENTRU DACIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287950_a_289279]
-
această parte a țării. A mai colaborat la „Literatură și artă română”, „Epoca”, „Cuvânt moldovenesc”, „Viața Basarabiei”, „Poetul”, „Gazeta Basarabiei”, „Almanahul ziarelor «Basarabia» și «Bucovina»”, „Argeșul”, „Noua revistă română”, „Universul”, „Viața”, „Adevărul ilustrat”, „Solia satelor”, „Soarele” ș.a. În 1897 M. tipărește, la îndemnul lui C. Dobrogeanu- Gherea, culegerea de poezii populare Suspine, care conține texte de cântece lirice și balade din ținuturile Orhei, Bălți și Bender. Tematica lor este aceeași cu a întregului folclor românesc, cum remarcă și G. Coșbuc în
MADAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287946_a_289275]
-
conducere, rămânând în continuare proprietar și îndrumător politic. Intitulându-se la început „ziar liberal-opoziționist”, L. a devenit ulterior organ al Partidului Radical înființat de Panu, în dezacord cu principiile de guvernare ale lui I.C. Brătianu. În paginile ziarului directorul a tipărit numeroase articole antidinastice, acuzându-l pe rege de a fi acceptat și tolerat un guvern liberal corupt. În urma acestei campanii G. Panu a fost condamnat la închisoare, dar, în cele din urmă, grațiat. Îndrăzneala articolelor sale, fermitatea pe care a
LUPTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287933_a_289262]