5,799 matches
-
titluri. Și-a mărit averea, construind vile în două orașe turistice: în Sinaia (arhitect: Toma T. Socolescu) și, mai târziu, Mangalia. Mai controversată a fost decizia sa de a folosi fonduri în exces de la Congresul Internațional pentru a-și îmbunătăți tipografia din Văleni. Iorga a fost din nou în străinătate în 1926 și 1927, ținând discursuri pe mai multe teme la reuniuni din Franța, Anglia, Italia, Elveția, Danemarca, Spania, Suedia și Regatul Iugoslaviei, multe dintre lucrările sale fiind traduse în franceză
Nicolae Iorga () [Corola-website/Science/296583_a_297912]
-
el și-a serbat nunta cu Doamna Stanca într-o veche biserică ortodoxă. O serie de mănăstiri și așezări monahale amintesc de Mircea cel Bătrân (Mănăstirea Cozia), Constantin Brâncoveanu, domnul erudit care împreună cu Antim Ivireanul au înființat la 1705 prima tipografie în limbă română (Mănăstirea Hurezu), Radu cel Mare și Matei Basarab(Mănăstirea Govora). De asemeni biserica „Buna Vestire” din municipiul Râmnicu Vâlcea, din fosta cetate a lui Mircea cel Bătrân, este ctitorită de domnitorul Mircea Ciobanul (1545 -1552, 1553 - 1554
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
datate 3 mai 1502. La 9 august 1636, Teofan al Ierusalimului menționa ca la Govora funcționează o școală pentru deprinderea meșteșugului tipografic. Cărturarul "Melinte Macedoneanul", cu bogate cunoștințe ""de elinește și slavonește"" a pus, în timpul lui Matei Basarab, bazele unei tipografii. O însemnare pe un manuscris din secolul al XVII-lea de către Constantin Grămatic (din satul Corbeasa), spune "„Să se știe că am șezut la Mănăstirea Bistrița ca să-nvățăm carte”", atestează că la acest așezământ monahal funcționa o școală. Aici cărturari
Județul Vâlcea () [Corola-website/Science/296672_a_298001]
-
perioadă datează numeroase biserici (cum ar fi "Nieuwe Kerk") și rezidențe, printre care se numără "Palatul Huis ten Bosch" (reședința regală) și "Mauritshuis". Tot în aceea vreme, satul a devenit un centru important al portretisticii și al peisagisticii, precum și al tipografiei, al gravurii, al sculpturii și al meșteșugului aurarilor. Aceste tradiții artistice au fost continuate în secolul al XIX-lea de așa numita "Școală de la Haga" (în care au fost activi pictori de seamă, precum Isaac Israẽls și Anton Mauve), precum și
Haga () [Corola-website/Science/296835_a_298164]
-
ale vieții sociale. Dacă cea mai veche scriere păstrată din bibliotecă fostului gimnaziu evanghelic datează din anul 1475, achiziția de cărți și existența unor biblioteci este reflectată documentar încă de la începutul secolului al XVI-le. La 1745 este menționată o tipografie , cea a lui Emerich Gall. Primele publicații bistrițene au fost Bistritzer Wochenblatt, cu an de apariție 1862, iar prima publicație românească, Revista ilustrata. Clădirea gimnazului a fost reconstruită în anii 1832 - 1833, clădire care a funcționat că școala până în 1935
Bistrița () [Corola-website/Science/296934_a_298263]
-
(n. 1 aprilie 1819, Iași - d. 23 martie 1894, Iași) a fost un editor, redactor, tipograf, traducător și prozator român, membru corespondent al Academiei Române. A înființat tipografia "Buciumul român", prin intermediul căreia a sprijinit Unirea Principatelor Române. A fost redactor la multe ziare, tipărind, în ziarul "Buciumul român", pentru prima oară, epopeea "Țiganiada" de Ion Budai-Deleanu. A scris drama istorică "Plăieșul Logofăt mare", 1846. Între anii 1848 și
Theodor Codrescu () [Corola-website/Science/298310_a_299639]
-
Împreună cu D. Gusti a tipărit un abecedar, un catehism, o carte de citire, o istorie a românilor - toate, manuale frecvent folosite la vremea lor. În 1850, în colaborare cu Gh. Săulescu, Teodor Stamati, P. Casimir și D. Gusti, a înființat Tipografia „Buciumul", publicând aici, între altele, multe materiale prounioniste, precum și ziare, ca „Steaua Dunării". Pasionat al istoriei, Codrescu a reușit să culeagă un impresionant număr de documente referitoare la trecutul românilor, pe care le-a tipărit în 25 de volume, sub
Theodor Codrescu () [Corola-website/Science/298310_a_299639]
-
geocentrică a lui Ptolemeu, conducând la reprezentarea heliocentrică a sistemului solar. Către sfârșitul secolului al XVI-lea, Galileo Galilei (1564-1642) aplică modelele matematice în studiul fenomenelor fizice. Un eveniment determinant îl constituie punerea la punct a imprimeriei cu caractere mobile - tipografiei - de către Johannes Gutenberg (1440), ceea ce contribuie la răspândirea largă a cunoștințelor. În această perioadă începe dezvoltarea unor state teritoriale, începând cu statele-orașe italiene și continuând în Germania, Franța și Spania. Acest proces este favorizat de o diplomație modernă, care, evitând
Renașterea () [Corola-website/Science/298285_a_299614]
-
actuală între anii 1714-1716 sub conducerea generalului imperial contele Stephan Steinwille, eveniment atestat și de inscripția în piatră așezată deasupra porții de intrare a cetății. </br> La Șumuleu din anul 1630 a funcționat un gimnaziu franciscan, iar din anul 1676 tipografia călugărului franciscan Johannes Caioni (Căianu).</br> În conscripția din 1643 figurează 44 capi de familii, 108 persoane, 25 nume de familii. Primele comunități profesionale s-au format după anul 1649, breasla cizmarilor fiind consemnată în scrisoarea de privilegii emisă de
Miercurea Ciuc () [Corola-website/Science/297101_a_298430]
-
care lăudau prin strigăte calitățile mărfurilor acestora. Mai târziu, ei au devenit figuri familiare și pe străzile așezărilor coloniale americane. Acești "strigători" sunt predecesorii crainicilor moderni care difuzează reclame radio sau TV. 1453 - o dată cu inventarea presei tipografice de către Johann Gutenberg, tipografii, și mai târziu comercianții, încep să utilizeze mici "fluturași" pentru a-și promova produsele. Aceste mici bucăți de hârtie adesea conțineau simboluri specifice breslei și de multe ori erau lipite pe zidurile orașului. Această formă de publicitate a fost folosită
Publicitate () [Corola-website/Science/297145_a_298474]
-
început să se publice anunțuri din 1704. Aproximativ 25 de ani mai târziu, Benjamin Franklin a făcut reclamele mai atractive tipărind titlurile cu litere mai mari. Reclamele promovau cărți și jurnale care deveneau tot mai accesibile odată cu dezvoltarea și perfecționarea tipografiilor, precum și medicamente, care erau foarte căutate în urma epidemiilor care devastau Europa. 1841 - 1869 - în SUA primele forme ale publicității au apărut în Philadelphia, Pennsylvania, când Volney B. Palmer a deschis un magazin, considerat predecesorul agențiilor de publicitate din zilele noastre
Publicitate () [Corola-website/Science/297145_a_298474]
-
al UE. Aproape jumate din veniturile din comerțul exterior sunt obținute de intreprinderile din Riga, în principal cele din sectorul financiar, sectorul utilităților publice, industria alimentară, a echipamentelor de telecomunicații, textilă, farmaceutică și a prelucrării lemnului și fabricării mobilei, în tipografii și în editare de carte. Portul Riga este un important centru de transport naval. Riga este cel mai mare oraș din Țările Baltice. Populația orașului număra în 2003 739.232 locuitori. În oraș aproximativ 45% din populație este formată din
Riga () [Corola-website/Science/297227_a_298556]
-
svastica abia după 1920. Kipling folosise svastica (în ambele sale orientări - spre stânga sau spre dreapta) deoarece aceasta era un simbol indian al soarelui, purtător de noroc și prosperitate. Încă dinainte de preluarea puterii în Germania de către naziști, Kipling a cerut tipografiei înlăturarea svasticii din matriță, pentru a elimina interpretările. Apărătorii lui Kipling subliniază că rasismul strident al scrierilor sale este afișat de personaje fictive, nu de el, și astfel descrie cu precizie personajele. Ei văd în vocea autorului ironie și înțelesuri
Rudyard Kipling () [Corola-website/Science/298186_a_299515]
-
vieții acestuia. Al doilea tiraj s-a terminat abia în noiembrie 1688, sub noul domn. Potrivit unei note dintr-o altă tipăritură, Brâncoveanu, ca mare logofăt al Țării Românești, fusese „ispravnicul” lucrării de tipărire a acestei prime Biblii românești. Pe lângă tipografia mai veche înființată în 1678 la București de către mitropolitul Varlaam, s-au înființat acum câteva tipografii noi: la Buzău în 1691, prin strădaniile episcopului Mitrofan (un moldovean, fost episcop de Huși), la Snagov în 1694, la Râmnicu Vâlcea în 1705
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
unei note dintr-o altă tipăritură, Brâncoveanu, ca mare logofăt al Țării Românești, fusese „ispravnicul” lucrării de tipărire a acestei prime Biblii românești. Pe lângă tipografia mai veche înființată în 1678 la București de către mitropolitul Varlaam, s-au înființat acum câteva tipografii noi: la Buzău în 1691, prin strădaniile episcopului Mitrofan (un moldovean, fost episcop de Huși), la Snagov în 1694, la Râmnicu Vâlcea în 1705, la Târgoviște în 1708, toate prin osteneala lui Antim Ivireanul (adus de Brâncoveanu în 1689 de la
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
secolul XIX dau numărul lor la 1,5 milion. Un centru cultural și economic important al vlahilor era orașul Moscopolei, astăzi pe teritoriul Albaniei, care avea în 1760 o populație de 60.000 de locuitori, 14 bresle de meșteșugari, o tipografie, o bibliotecă și o universitate. Alte centre importante erau orașele Aminciu, , Samarina, Florina, Grevena, Cojani și Vlahoclisura. Bunăstarea Moscopolei a fost oprită în anii 1760-1790 de jafurile armatelor lui Mehmet Pașa și Ali Pașa, care au și ars orașul, vlahii
Istoria vlahilor de la sud de Dunăre () [Corola-website/Science/297439_a_298768]
-
chimiei, astăzi varietatea, saturația și rezistența pigmenților este mai mare ca niciodată. Consumul de culori în scopuri artistice este foarte mic comparativ cu uzul industrial, motiv pentru care nu se produc pigmenți speciali pentru pictură, se folosesc cei produși pentru tipografii, industria automobilelor, vopsirea textilelor, a lemnului și a metalelor, zugrăveli, colorarea betoanelor, a ceramicii, a maselor plastice, precum și coloranți alimentari, coloranți folosiți în medicină sau în industria cosmeticelor. Fabricarea culorilor pentru pictură se reduce de fapt la măcinarea fină a
Pictură () [Corola-website/Science/297480_a_298809]
-
culegerea amplă a creațiilor populare de către alți cercetători. Ediții "princeps" 1. "Poesii poporale din Bucovina. Balade române culese și corese de ...", Editor I. V. Adrian, Imprimeria Botoșani, 1869, 112 p. 2. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
corese de ...", Editor I. V. Adrian, Imprimeria Botoșani, 1869, 112 p. 2. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
de"..., Tom I, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1873, VI+223 p. 3. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
3. "Poesii poporale române", "adunate și întocmite de"..., Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București, 1890, VI+856 p. 12
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]