KorAP: Find »[drukola/base=tipografie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...220 221 222 ...233 >

5,809 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

în perioada 1944-1947 au mai apărut câteva numere ale publicației la Beiuș, unde fusese trimisă tipografia din cauza războiului). În anul 1947 (4 februarie) preotul Gașpar Bachmeier, directorul tipografiei, informa Regiunea III Industrială Iași că: "din lipsă de fonduri și material, tipografia nu mai poate fi reinstalată la Iași"631. La 15 ianuarie 1949, editura și tipografia "Presa Bună", precum și revista Lumina creștinului au fost radiate din Registrul Camerei de Comert Iași, din "lipsă de activitate"632. Acest gest a fost unul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
tipografia din cauza războiului). În anul 1947 (4 februarie) preotul Gașpar Bachmeier, directorul tipografiei, informa Regiunea III Industrială Iași că: "din lipsă de fonduri și material, tipografia nu mai poate fi reinstalată la Iași"631. La 15 ianuarie 1949, editura și tipografia "Presa Bună", precum și revista Lumina creștinului au fost radiate din Registrul Camerei de Comert Iași, din "lipsă de activitate"632. Acest gest a fost unul formal, căci tipografia fusese confiscată în 1948633. După trei decenii de editare a revistei Lumina

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
poate fi reinstalată la Iași"631. La 15 ianuarie 1949, editura și tipografia "Presa Bună", precum și revista Lumina creștinului au fost radiate din Registrul Camerei de Comert Iași, din "lipsă de activitate"632. Acest gest a fost unul formal, căci tipografia fusese confiscată în 1948633. După trei decenii de editare a revistei Lumina creștinului și la două decenii de activitate neîntreruptă a tipografiei "Presa Bună", s-a produs "decesul" presei catolice din Moldova, odată cu instalarea comunismului în România. Sentinela catolică Sentinela

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din Registrul Camerei de Comert Iași, din "lipsă de activitate"632. Acest gest a fost unul formal, căci tipografia fusese confiscată în 1948633. După trei decenii de editare a revistei Lumina creștinului și la două decenii de activitate neîntreruptă a tipografiei "Presa Bună", s-a produs "decesul" presei catolice din Moldova, odată cu instalarea comunismului în România. Sentinela catolică Sentinela catolică a apărut ca supliment al revistei Lumina creștinului. Această publicație a fost editată lunar începând cu data de 1 ianuarie 1921

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
problemele delicate din viața catolicilor din România,dar și din străinătate. În numărul 6 anul 6 (iunie 1926) al gazetei a fost publicat un articol intitulat " Marele secret", în care editorul A. Gabor a explicat cititorilor cum s-a cumpărat tipografia "Presa Bună" și cu ce bani s-au construit clădirile editurii "Presa Bună", pentru a risipi zvonurile și acuzele apărute, cât și pentru a elucida misterul "de unde atâția bani?"641. Tot într-un articol apărut în Sentinela s-a prezentat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Lumina creștinului, deoarece s-a adresat în special credincioșilor din parohia Săbăoani, adică oamenilor de la țară. La editarea primelor numere ale publicației au colaborat: Grațian Carpati, Iosif Tălmăcel, Gârleanu Ion, Neculăeș Dominic, Matas Francisc. Revista se tipărea la Roman, la tipografia "Frații Rothmberg". Primul număr cuprindea articole ce tratau problemele existente în parohie, dar și poezii în stil popular, precum și mici istorioare care îi aveau în centru pe locuitorii de la sate. În revistă au apărut o serie de articole care au

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
continua pe această linie simplă, iar celor care doreau o schimbare a limbajului și creșterea nivelului cultural, Tălmăcel le recomanda să scrie în alte reviste catolice din Moldova. La data de 1 ianuarie 1924, revista a fost tipărită în propria tipografie (prima catolică din Vechiul Regat), care a purtat numele Tipografia Serafică a Seminarului Franciscan din Hălăucești 675. Revistele Lumina creștinului și Viața s-au aflat într-o concurență, o întrecere izvorâtă și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
schimbare a limbajului și creșterea nivelului cultural, Tălmăcel le recomanda să scrie în alte reviste catolice din Moldova. La data de 1 ianuarie 1924, revista a fost tipărită în propria tipografie (prima catolică din Vechiul Regat), care a purtat numele Tipografia Serafică a Seminarului Franciscan din Hălăucești 675. Revistele Lumina creștinului și Viața s-au aflat într-o concurență, o întrecere izvorâtă și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și din orgoliul și personalitatea celor doi redactori, care a avut însă un rezultat pozitiv: dezvoltarea mai rapidă a presei catolice. Această concurență a survenit și din apartenența responsabililor revistelor la două Ordine ecleziastice diferite: franciscani, respectiv diecezani. Achiziționarea unei tipografii de către franciscani a dus la o mobilizare mai mare a preoților diecezani și la cumpărarea unei tipografii pentru publicația Lumina creștinului; tot datorită acestui fapt și în vederea dezvoltării presei catolice din România s-a creat și Institutului "Presa Bună". În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
rapidă a presei catolice. Această concurență a survenit și din apartenența responsabililor revistelor la două Ordine ecleziastice diferite: franciscani, respectiv diecezani. Achiziționarea unei tipografii de către franciscani a dus la o mobilizare mai mare a preoților diecezani și la cumpărarea unei tipografii pentru publicația Lumina creștinului; tot datorită acestui fapt și în vederea dezvoltării presei catolice din România s-a creat și Institutului "Presa Bună". În primii ani ai apariției revistei au fost publicate articole ce urmăreau: explicarea vieții misionarilor, comemorarea sfinților, subiecte

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de publicațiile catolice a fost dat de "învățătura Bisericii Catolice, exprimată printr-un limbaj diferit și o abordare diferită". În anul 1930 părintele Ioan Ladan a devenit redactor al buletinului Viața. S-a făcut o încercare nereușită de mutare a tipografiei la Bacău 698 (pentru o mai bună difuzare și pentru unele avantaje pe care le oferea orașul), după care aceasta a fost readusă la Săbăoani, unde a funcționat sub conducerea preotului Anton Bișoc până la instaurarea regimului comunist. Revista a continuat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
bună difuzare și pentru unele avantaje pe care le oferea orașul), după care aceasta a fost readusă la Săbăoani, unde a funcționat sub conducerea preotului Anton Bișoc până la instaurarea regimului comunist. Revista a continuat să apară până în anul 1947, însă tipografia Serafica a dispărut încă din 1944699. Aurora franciscană Aurora franciscană a fost editată la Huși, pe parcursul a trei perioade: 1918-1920, 1921-1927, 1938-1944. Înainte de anul 1900 a fost introdus în România Ordinul al III-lea Franciscan, denumit și Terțiarii Franciscani, un

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
704. Episcopul a atras atenția și conducătorului Ordinului Franciscan din Moldova asupra celor apărute în revistă, menționând că dacă acest incident se repetă, îi va sista apariția și o va trece prin cenzura Ordinariatului franciscan 705. Aurora se publica la Tipografia franciscană "Serafica", aflată în Seminarul Franciscan din Hălăucești, județul Roman. În anul 1924 ea apărea o dată pe lună, prețul abonamentului fiind de 20 de lei pe an, iar al unui număr de 4 lei706. Pe coperta revistei se recomandau cititorilor

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru educația creștinească". Înțelegerea importanței și a rolului presei în societate a făcut ca după Marele Război, problema ziarelor catolice să se reia cu un nou avânt și o nouă abordare, ce s-a concretizat în apariția unor instituții precum: Tipografia Presa Bună, Tipografia Serafica și altele . Într-un articol intitulat Presa catolică română, apărut în numărul aniversar din septembrie 1943 al revistei Lumina creștinului și care avea sub titlu citatul " Dacă Sfântul Pavel ar veni pe pământ s-ar face

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Înțelegerea importanței și a rolului presei în societate a făcut ca după Marele Război, problema ziarelor catolice să se reia cu un nou avânt și o nouă abordare, ce s-a concretizat în apariția unor instituții precum: Tipografia Presa Bună, Tipografia Serafica și altele . Într-un articol intitulat Presa catolică română, apărut în numărul aniversar din septembrie 1943 al revistei Lumina creștinului și care avea sub titlu citatul " Dacă Sfântul Pavel ar veni pe pământ s-ar face ziarist", s-a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în 1941), după care s-a întors în țară750. La întoarcerea în România a ocupat mai multe funcții, printre care: vicar la Focșani (doar câteva luni), vicar la Iași, organist și profesor de muzică la seminarul din Iași, administrator al tipografiei "Presa Bună", redactor al revistei Lumina creștinului. În 1943 și-a luat diploma de licență în muzică la Conservatorul din Iași. În 1945 a fost numit profesor de teorie și solfegii la Conservator, dar a predat și religie la mai

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Iași. În 1945 a fost numit profesor de teorie și solfegii la Conservator, dar a predat și religie la mai multe licee din oraș. A continuat editarea revistei Lumina creștinului (pentru o scurtă perioadă) în atelierele catolicului Alexandru Terek, deoarece tipografia "Presa Bună" deportată la Beiuș nu a mai revenit la vechiul sediu. În 1946 a fost numit paroh la Dărmănești, unde a deschis o școală de dascăli. În perioada regimului comunist a deținut câteva funcții în mai multe localități, dintre

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
creștinului cu mai multe articole, iar din 1928 când s-a retras temporar monseniorul Anton Gabor a fost redactorul acestei publicații. A făcut parte din comitetul care a hotărât construirea localului Institutului "Presa Bună" și cumpărarea, în anul 1926, a tipografiei diecezane 754. S-a numărat printre semnatarii Actului de constituire al Institutului "Presa Bună" (27 februarie 1928), alături de Episcopul Mihai Robu și de preoții Dumitru Romila și Petru Pal. A făcut parte și din comitetul administrativ al Institutului, alături de preoții

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
număr de număr de redactorii revistelor au indicat faptul că nicio publicație catolică nu a făcut profit. Din vânzarea unor tipărituri, s-a putut acoperi costul apariției și cel aferent redactării lor, în condițiile în care acestea erau editate în tipografii catolice. Revistele Lumina creștinului, Viața 787, Bukarester katholisches sonntagsblatt, Farul nou și Buletin parohial au reusit să apară constant, pentru că banii strânși din vânzarea revistelor, cât și primirea unor donații, au acoperit costurile de redactare și tipărire. Referindu-se la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de presa catolică din întreaga lume Papei Pius al IX834, în timpul căruia a luat ființă L'Osservatore romano (considerat publicația oficială a Vaticanului). Pentru această ocazie specială a fost constituit un Comitet de organizare cu sediul în Vatican (via della Tipografia), din care făceau parte personalități marcante ale Bisericii Catolice (preoți și laici), precum: contele Giuseppe dalla Torre, director al L'Osservatore romano președinte; Contele Cavaler al Ordinului Marii Cruci, Dr. Ing. Franco Rotti, președinte al Consiliului central al guvernatorului orașului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
un mod în care să intereseze și restul populației, pentru că astfel s-ar fi putut obține o publicitate mare, ce ar fi dus la creșterea tirajului și implicit a beneficiilor 882. Era luată în considerare și varianta publicării ziarului la tipografia "Presa Bună", dar pentru ca acest lucru să poată fi posibil, era necesară atragerea unui capital în acțiuni în valoare de 2.000.000 de lei și 1.000.000 de lire italiene în condițiile în care capitalul era italian, sau

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de franci; în cazul în care capitalul sau participarea ar fi fost americană, ar fi fost necesară suma de 30.000 de dolari. Această contribuție era necesară pentru a asigura publicarea ziarului timp de șase luni din fondurile proprii ale tipografiei 883. Proiectul propus de monseniorul Gabor nu s-a concretizat, din cauza incapacității de colaborare a forțelor implicate și a lipsei de acțiune a ierarhilor catolici în domeniul presei. Corespondența purtată între anii 1925-1936 de mons. Anton Gabor și arhiepiscopul Alexandru

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
în centre dispersate (ne referim la ritul unit, la comunitățile catolice etnice maghiare, la ordinele misionare și la clerul diecezan român). Arhiepiscopul Cisar i-a transmis monseniorului Gabor și părerea sa în ceea ce privea ideea înființării la București a unei tipografii catolice și anume că nu era de acord cu acest proiect, deoarece considera că ar fi fost nerentabil și ar fi necesitat multe resurse; în aceste condiții, preferabil era ca un mic ziar sau doar câteva broșuri să apară la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolice și anume că nu era de acord cu acest proiect, deoarece considera că ar fi fost nerentabil și ar fi necesitat multe resurse; în aceste condiții, preferabil era ca un mic ziar sau doar câteva broșuri să apară la tipografiile deja existente din capitală 890. Problema aducerii unei tipografii catolice la București a rămas deschisă; directorul de la "Presa Bună" a insistat în această direcție, însă arhiepiscopul Cisar și-a menținut părerea sa cum că acest lucru nu era necesar, viabil

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
acest proiect, deoarece considera că ar fi fost nerentabil și ar fi necesitat multe resurse; în aceste condiții, preferabil era ca un mic ziar sau doar câteva broșuri să apară la tipografiile deja existente din capitală 890. Problema aducerii unei tipografii catolice la București a rămas deschisă; directorul de la "Presa Bună" a insistat în această direcție, însă arhiepiscopul Cisar și-a menținut părerea sa cum că acest lucru nu era necesar, viabil și sustenabil: "La București există nenumărate tipografii bine instalate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]