5,801 matches
-
semnalizare și lumini de semnalizare). ... 6. Un ofițer de legătură al Forțelor Navale Române la OBSH PCC va acționa ca punct național de contact și va fi învestit cu autoritatea de a coordona activitățile maritime cu Forțele Navale Turce. Partea turcă va avea în vedere o legătură reciprocă într-o locație care va fi identificată de către partea română. 7. Schimbul de informații: schimbul de informații între unitățile desfășurate, comandamentele naționale și OBSH PCC va fi stabilit în sprijinul executării activităților maritime
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223500_a_224829]
-
de informații între unitățile desfășurate, comandamentele naționale și OBSH PCC va fi stabilit în sprijinul executării activităților maritime în strictă conformitate cu legislațiile statelor părților. 8. Schimbul de informații vizează următoarele aspecte: a) schimbul de informații despre unitățile române și turce desfășurate care cooperează în cadrul OBSH și modalitățile operaționale; ... b) schimbul de informații despre vasele suspecte care intră în și ies din Marea Neagră; ... c) schimbul de informații privind condițiile de mediu cu impact asupra operațiunilor maritime; ... d) schimbul de informații privind
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223500_a_224829]
-
în Republica Turcia, vor fi suportate de către partea română. Facilitățile și serviciile militare, inclusiv cazare, vor fi puse la dispoziția ofițerului de legătură pe bază de reciprocitate. 2. Sprijinul logistic pentru capabilitățile Forțelor Navale Române (ROUN) și ale Forțelor Navale Turce (TUN) care participă la OBSH este responsabilitatea statului respectivei părți. 3. În situații de urgență, forțele române și turce care sunt implicate în OBSH își vor acorda reciproc, la cerere, sprijin pentru asigurarea cu carburanți, provizii, apă potabilă sau alt
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223500_a_224829]
-
dispoziția ofițerului de legătură pe bază de reciprocitate. 2. Sprijinul logistic pentru capabilitățile Forțelor Navale Române (ROUN) și ale Forțelor Navale Turce (TUN) care participă la OBSH este responsabilitatea statului respectivei părți. 3. În situații de urgență, forțele române și turce care sunt implicate în OBSH își vor acorda reciproc, la cerere, sprijin pentru asigurarea cu carburanți, provizii, apă potabilă sau alt tip de asistență. Contravaloarea asistenței acordate va fi plătită ulterior de către partea care a făcut solicitarea, în termen de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223500_a_224829]
-
și obligațiile părților privind securitatea, protecția, transferul și utilizarea informațiilor clasificate și a materialelor informative decurgând din aplicarea prezentului memorandum de înțelegere vor rămâne în vigoare. Semnat la Istanbul la 31 martie 2009, în două exemplare originale în limbile română, turcă și engleză, toate textele fiind egal autentice. În caz de divergență, textul în limba engleză va prevala. Drept care subsemnații, deplin împuterniciți de autoritățile lor, au semnat prezentul memorandum de înțelegere. Pentru Guvernul României, contraamiral Dorin Dănilă, șeful Statului Major al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223500_a_224829]
-
în limba engleză va prevala. Drept care subsemnații, deplin împuterniciți de autoritățile lor, au semnat prezentul memorandum de înțelegere. Pentru Guvernul României, contraamiral Dorin Dănilă, șeful Statului Major al Forțelor Navale Pentru Guvernul Republicii Turcia, amiral Metin Atac, comandantul Forțelor Navale Turce -------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/223500_a_224829]
-
prin instituții (case de modă, designeri) și destinată liniilor consumului generalizat. Iată un exemplu recent de teribilism consemnat de cotidianul Gândul (decembrie 2008), din care rezultă foarte clar diferența conceptuală subliniată mai sus: Producătorul pantofilor "anti-Bush" a dat lovitura. Producătorul turc al încălțărilor aruncate de un jurnalist irakian împotriva lui Bush își freacă mâinile de bucurie: sute de mii de comenzi îi curg, din toate cele patru țari. El a declarat luni chiar ca a fost nevoit să angajeze o sută
Sociologia modei. Stil vestimentar şi dezirabilitate socială by Alina Duduciuc [Corola-publishinghouse/Science/884_a_2392]
-
de avari nu este cunoscută, fiind un dialect mongol sau o limbă turcică. Avarii erau un popor asiatic, nomad, de păstori războinici, asemănător cu hunii. După mijlocul secolului al VI-lea, stăpânirea avarilor din Asia Centrală a fost lichidată de populații turce, astfel că o parte a avarilor s-au îndreptat spre apus. Până în 558, aproximativ 20.000 de avari ajunseseră în stepele din nordul Munților Caucaz, dar încă în 557, ei au cerut să fie primiți pe teritoriul Imperiului. Astfel, în
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Maria Comșa, Unele considerații privind situația de la Dunărea de Jos în secolele VI-VII, în Apulum 12, 1974, p. 300-318; Istoria Românilor, vol. II, p. 727-728. 4. Istoria Românilor, vol II, p. 729-730. 5. Ibidem, p. 730-731; M. Rusu, Populațiile turce, slavii și autohtonii în bazinul carpato-dunărean în secolele VI-IX, în AIIACN 21, 1978, p. 121-134; Idem, Aspecte ale relațiilor dintre romanitatea orientală și slavi, în AMN 16, 1979, p. 181-200. 6. Istoria Românilor, vol. II, p. 731-734. 7. Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
delegați (trimiși). Dar unele triburi slave se revoltă, iar altele trăiesc pașnic cu bulgarii dominatori. Treptat, elemente de frunte ale slavilor sunt atrase în conducerea statului bulgar. În sate trăiește acea lume romanică (traci romanizați), alături de slavi, sub patronatul hoardei turce (bulgari), rămasă în lagăr (ring), cu căpetenii care își păstrează numele tradiționale, împreună cu veșmântul stepei și orientările zărilor asiatice, ca și vechea religie a strămoșilor lor. Ca succesori ai avarilor, spunea istoricul Suidas, bulgarii cer tribut (subsidii) împăraților Justinian II
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
care numesc principalele noțiuni, împărțite pe categorii, învederează caracterul fundamental romanic, latin, al limbii noastre (române). Cuvintele de întrebuințare permanentă, de circulație intensă sunt latine. Ceea ce au adăugat pe urmă slavii (după secolele VI-VII), în mai mare măsură, populațiile turce (pecenegi, cumani), mongolii (secolele X-XIII), în mai mică măsură, n-a putut modifica caracterul ei inițial (latin). Concret, pentru toate categoriile esențiale ale vieții omenești folosim termeni latini. Astfel avem noțiuni de famile: om (homo), bărbat (barbatus), femeie-muiere (mulier), părinte
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
SECOLELE X-XIII) În secolul al X-lea, românii erau închegați ca unitate de neam și limbă, iar sub aspect social-economic se aflau în plin feudalism timpuriu. Evoluția lor firească a fost brutal întreruptă de năvălirea noilor popoare migratoare de rasă turcă, pecenegii, uzii și cumanii, urmate mai târziu de mongoli, începutul secolului al X-lea și mijlocul secolului al XIII-lea. Năvălirile acestor populații au avut urmări negative asupra evoluției societății românești, dominația lor apăsătoare a întârziat cu două veacuri nașterea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
transformat într-o puternică forță militară. Cu toate acestea, acțiunile lor erau mai curând dispersate, ei nefiind constituiți într-o singură uniune tribală. După o geografie persană din secolul al X-lea, pecenegii erau împărțiți în două grupuri distincte: pecenegii turci (Turkan Bachanaki) și pecenegii chazari (Khazar Bachanaki), ultimii fiind sub dominația chaganului chazar.1 Constantin Porphyrogenetul preciza că pecenegii sunt împărțiți în opt triburi, patru locuiau în stânga (est) Niprului, iar patru în dreapta sa (apus). Datele bizantine sunt confirmate de Masudi
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
au abandonat planurile lor de a organiza incursiuni în sudul Dunării, cu toate că sălașele lor se aflau la mare distanță. Despre incursiunile lor întâlnim referiri în lucrările lui Masudi: în 932, poate și mai târziu, aflăm că năvălitorii erau patru popoare turce nomade, printre care Pacinak, aliați cu bulgarii, deducem că ar fi vorba de pecenegi, de fapt, în 934, a fost o năvălire a ungurilor în sudul Dunării. Stabilirea pecenegilor în nordul Mării Negre a pus probleme Bizanțului și clericul Gabriel a
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
de Carpați, unde au persistat neîntrerupt până la 1091.6 Uzii După pecenegi, a urmat migrația uzilor, cu care erau înrudiți îndeaproape. Uzii sunt denumiți ghuzz, oghuz, de arabi, ouzoi de bizantini și morki de ruși. Ca și celelalte neamuri nomade turce, și uzii erau originari din Asia Centrală. Pe la sfârșitul secolului al IX-lea, ei sunt semnalați între Marea Aral și Volga inferioară, unde și-au stabilit sălașele și unde au rămas până în prima jumătate a secolului al XI-lea. La sfârșitul
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
identificate 5, 6 sau 8 grupuri cumane, unul din ele fiind și cel stabilit în stepele din nord-vestul Mării Negre și nordul Dunării de Jos. După cucerirea mongolă (1223-1241), izvoarele rusești vorbesc de 11 triburi cumane care înglobaseră și alte neamuri turce. Spre mijlocul secolului al XII-lea, reîncep invaziile cumane în sudul Dunării, teritoriul Imperiului fiind atacat din nou-de pildă, în 1148, ca răspuns la atacul cuman, împăratul Manuel Comnenul îi urmărește în persoană la nord de Dunăre. În această împrejurare
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
năvălire, dar în urma sosirii trupelor imperiale, turanicii s-au retras în nord. Aceste invazii repetate, însoțite de jafuri, denotă întărirea grupurilor cumane aflate în nordul Dunării. În urma acestor atacuri, trupele bizantine ajung să fie conduse de ei, dovadă forța nomazilor turci. Forțele militare ale cumanilor din teritoriile extracarpatice erau sporite și prin cooperarea forțelor locale ale autohtonilor Lazăr, menționat mai sus, ar putea fi o căpetenie românească. Pe de altă parte, năvălirile cumane, de la mijlocul secolului al XII-lea, n-au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
seminție, ei au mers până la acceptarea creștinismului, în anii 1227-1228, când s-a constituit Episcopia cumanilor, sub protecția Romei și a coroanei ungare. Dar marea invazie mongolă din 1236-1241 a curmat pentru totdeauna supremația politică și militară a neamurilor nomade turce (pecenegi, uzi și cumani), în spațiul extra-carpatic, ce dăinuia de câteva secole. Pătrunderea mongolilor a provocat exodul spre apus a unei părți însemnate a cumanilor, regiunile extra-carpatice fiind expuse invaziei, care s-au refugiat în Ungaria și Bulgaria, unde au
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
milioane km2), întins de la Pacific până la Dunăre. Adevărați chirurgi ai istoriei, mongolii au provocat schimbări profunde în structura etnică a populațiilor cucerite și în echilibrul politic din teritoriile ocupate. În necontenita grupare, desfacere și regrupare de clanuri, triburi și etnii turce și mongole nomade din trecutul stepei asiatice și care s-a răsfrânt masiv asupra civilizațiilor sedentare din Orient și Europa, la hotarul secolelor XII-XIII, istoria a atribuit misiunea de a reface unitatea stepei asiatice unui trib mongol, tătarii. În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
numele (titlul) de Gingis-han. Constituirea Imperiului mongol nu a fost urmarea unui șir de cuceriri întâmplătoare, ci a unui program și a unei viziuni precise. Mongolii, aspiranți la Imperiul universal, au dezvoltat o temă elaborată de alți dominatori ai stepei, turci sau turanici, tributari la rândul lor ideologiei civilizațiilor sedentare, chineză și iraniană, ca și influențelor creștine și budiste. Ca și predecesorii lor, mongolii se considerau (se credeau) chemați de o putere superioară (divină) "Cerul veșnic albastru" să înfăptuiască unitatea întregii
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
am urmărit pătrunderea în regiunile noastre a populațiilor nomade de pecenegi, uzi, cumani și mongoli, trebuie să precizăm că, în teritoriile carpato-dunărene, s-au stabilit temporar și alte grupuri nomade mai puțin cunoscute. Berendeii. Menționarea lor în izvoare alături de triburile turce și analiza antroponimelor le evidențiază obârșia turanică. Apariția lor în Europa ca popor a rămas până acum o enigmă; a fost emisă ipoteza că ei au evoluat în sânul altor comunități turce, de unde s-au desprins ulterior ca un trib
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
cunoscute. Berendeii. Menționarea lor în izvoare alături de triburile turce și analiza antroponimelor le evidențiază obârșia turanică. Apariția lor în Europa ca popor a rămas până acum o enigmă; a fost emisă ipoteza că ei au evoluat în sânul altor comunități turce, de unde s-au desprins ulterior ca un trib aparte. Există indicii că berendeii au fost incluși, la un moment dat, în uniunea de triburi a uzilor, dar concluzia aceasta nu se impune, căci berendeii sunt prezentați în izvoare constant ca
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
ca un trib aparte. Există indicii că berendeii au fost incluși, la un moment dat, în uniunea de triburi a uzilor, dar concluzia aceasta nu se impune, căci berendeii sunt prezentați în izvoare constant ca un trib diferențiat de cele turce. Este posibil ca ei să fi migrat, în secolul al XI-lea, spre Europa răsăriteană din Asia Centrală. Berendeii sunt menționați pentru prima dată de izvoare, în 1097, alături de pecenegi și uzi, aflați la periferia statelor rusești. Ei erau așezați acolo
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
spre teritoriile extracarpatice și regatul ungar; ei nu se puteau stabili în stepele nord-pontice, unde se aflau cumanii. Berendeii s-au deplasat în grupuri mici, de aceea prezența lor n-a fost înregistrată documentar sau au migrat înglobați de populații turce mai numeroase.20 Pe lângă triburile turanice nomade, în teritoriile carpato-dunărene, s-au infiltrat și grupuri izolate de turanici, cu o viață seminomadă: bulgarii răsăriteni și chazarii. Alături de bulgarii de pe Volga și de cei stabiliți la sud de Dunăre sub conducerea
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
jumătate a secolului al XIII-lea. Problema originii etnice a brodnicilor este controversată, ei au fost considerați slavi seminomazi (precum cazacii), români, cerkezi, berladnici, pecenegi, berendei, obodriți, chazari amestecați cu ruși, o populație mixtă alcătuită din elemente slave, române și turce sau doar slave și române. Ipoteza că brodnicii ar fi români pornește de la eroarea că brodnici ar fi aceiași cu blaci. Brodnicii aveau legături strânse cu cumanii, erau vecini, iar amănuntul că ei sunt semnalați în sudul Moldovei, apoi dincolo de
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]