5,770 matches
-
Mare", pentru a construi o biserică cu hramul "Nașterii Precistei și Născătoarei de Dumnezeu". Un apropiat al domniei, boierul avea câteva moșii în județele Iași și Vaslui, numai în Iași având 22 dughene, locuri de case, pivnițe de piatră pe Ulița Mare, case în Târgul vechi de jos. Boierul Iani Hadâmbu a zidit această biserică pe locul unui schit mai vechi, cu hramul "Sfântul Ierarh Nicolae". Acest lucru reiese și din pisania veche în care se spune că Iani Hadâmbul a
Mănăstirea Hadâmbu () [Corola-website/Science/307380_a_308709]
-
aduce date bogate din sec. al XVII-lea, păna în 15 noiembrie 1941, dată când a fost redactată monografia satului Stamate. Este o strânsă legătură ca început de formare între satul Bănești și satul Stamate, care se despart printr-o uliță. Un trecut istoric îndepărtat și o persoană ce-a existat în sec. al XVII-lea cu legături strânse printre locuitorii acelui timp ce i-a veșnicit numele. Este vechiul proprietar-boier Ștefan Stamate, din vremea domniei lui Antioh Cantemir. În aceea
Stamate, Suceava () [Corola-website/Science/301999_a_303328]
-
Valea Mare. Satul Valea Mare, menționat în documente la 1747, se află situat pe panoul format între două vâlcele. La șosea, pe muchia nu prea înaltă a dealului dintre cele două vâlcele, străjuiește biserică în spatele căreia se orânduiesc casele pe ulițe strâmte. Satul este așezat pe curătura, iar în partea de est este aparat de pădurea Girdocea. Inconvenientul îl constituie lipsa izvoarelor. Apă se gaseste la mare adâncime și pentru a o aduce la suprafață, oamenii au săpat fântâni largi, căptușite
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
dealul spre vest, cobora Obrejia și pește câmp, ajungea în partea nord-estică a orașului Slatina. Topograful care a conceput amplasamentul a căutat să sistematizeze, să comanseze, să respecte principiul simetriei. Satul are o șosea principala, pe direcția est-vest, intersectata de ulițe pe direcția nord-sud. Pentru cei de pe deal apă este o problemă și șoseaua pe care o rup mereu puhoaiele venite de pe deal, este o altă problemă nerezolvata încă. Satul Barcă Veche este bine așezat. Șoseaua principala împarte satul în două
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
nu sunt legate prin poduri de restul comunei. Cand Darjovul își crește apele, părțile acestea de sate rămân complet izolate. Poate poate, odată și odată se va arcui și pește undele pârâului vre-un pod. Ca să nu mai vorbim de ulițele desfundate de ploi de toamnă până primăvară. Vatra satului Turia se află în valea pârâului cu același nume. La intrarea în Turia din Vale, curge un izvor, iar din imediata să apropiere începe singură ulița a satului ce se strecoară
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Ca să nu mai vorbim de ulițele desfundate de ploi de toamnă până primăvară. Vatra satului Turia se află în valea pârâului cu același nume. La intrarea în Turia din Vale, curge un izvor, iar din imediata să apropiere începe singură ulița a satului ce se strecoară printre deal și parau. Dintre toate satele, Turia din Vale este cea mai rea așezare. Pe după sat, din locul numit Siberia, un drum poartă pe călător spre Turia din Deal. Satul este așezat pe panoul
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
parau. Dintre toate satele, Turia din Vale este cea mai rea așezare. Pe după sat, din locul numit Siberia, un drum poartă pe călător spre Turia din Deal. Satul este așezat pe panoul dintre Valea Turiei și valea pârâului Chiara. Din ulița principala se desprind ulițe care se îndreaptă spre est și sfârșesc în izlaz. De la halta Recea, spre Barcă, pe sub dealul Stepru, după 1960 s-a format un nou sat. Lângă cele 3-4 case ale localnicilor s-au așezat 15 familii
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Turia din Vale este cea mai rea așezare. Pe după sat, din locul numit Siberia, un drum poartă pe călător spre Turia din Deal. Satul este așezat pe panoul dintre Valea Turiei și valea pârâului Chiara. Din ulița principala se desprind ulițe care se îndreaptă spre est și sfârșesc în izlaz. De la halta Recea, spre Barcă, pe sub dealul Stepru, după 1960 s-a format un nou sat. Lângă cele 3-4 case ale localnicilor s-au așezat 15 familii de zălari. Locul, fiind
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
pe tot parcursul secolului al XVII-lea, în multe din actele emise de cancelaria lui Matei Basarab. De altfel patrimoniul acesteia, "[...]locul bisericii doamnei Maria și cu tot locul împrejur cât s-ar alege și cu loc de prăvălii la uliță[...]" (DRH, B, vol.XXII, p.654), este dat bisericii a cărei metoh a fost abia 34 de ani după demolare.
Biserica Doamnei Maria și a Doamnei Stana din București () [Corola-website/Science/302068_a_303397]
-
de predici, pe care le învață pe de rost și pe care le expune în două volume - "Dacă zidurile ar putea vorbi" și "Predici din celula singuratică", la care se adaugă volumul "100 de meditații din închisoare". Volumul "Christos pe ulița evreiască" cuprinde mărturii de viață ale pastorului Wurmbrand trăite printre evreii din România, de la convertirea sa în perioada premergătoare războiului pînă la anii de închisoare. Ca răspuns pentru "Manualul ateului", Wurmbrand redactează "Umpleți vidul!", volum suscitat de intoxicarea prin propaganda
Richard Wurmbrand () [Corola-website/Science/302181_a_303510]
-
ci și în mințile și sufletele gazetarilor, unde va trăi atât cât va exista presă liberă în această țară"." Dumitru Tinu s-a născut în localitatea Coteana, din județul Olt, într-un sat în care "“oamenii se întâlneau după-amiaza pe uliță și citeau ziarele. Erau foarte interesați de ce se întâmpla“". Copilăria nu i-a fost lipsită de griji, lovindu-se de lipsuri de tot soiul. "“Eram un copil desculț, născut într-o casă unde nu exista bibliotecă, din părinți neștiutori de
Dumitru Tinu () [Corola-website/Science/302183_a_303512]
-
românească. De asemenea, orașul are relații de înfrățire cu localitatea Herța din Ucraina. Unul din locurile istorice în orașul Fălești este actuala stradă "Ștefan cel Mare". Pe vremea voievodatului Moldovei trecea aici " Calea Mare", botezată pe vremea imperiului Rus "Țarska ulița". Pe vremea Regatului României ia numele de "Strada Regală", dar în 1938-1939 primpretorul Stegărescu modernizează artera în 2 ani, de acum numită "Ferdinand I", unde a fost concentrată viața comercială a tîrgului Fălești : manufacturi, galanterie, alimentare, întreprinderi de confecții, cizmării
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]
-
fiicele domnitorului Constantin Brâncoveanu. <br> Marele logofăt a construit în vecinătatea bisericii și un han, nu numai pentru că așa se obișnuia în aceea vreme, dar și pentru faptul că aici se afla, pe atunci, bariera de nord a orașului, pe "ulița cea mare" sau "Podul Mogoșoaiei", în locul numit pe atunci "Puțul cu zale". <br> Construcția are un plan trilobat, purtând deaspra naosului o turlă sveltă, iar deasupra pronaosului, clopotnița. Ambele sunt înzestrate cu ferestre înguste și lungi accentuând tendința de verticalitate
Biserica Kretzulescu () [Corola-website/Science/302771_a_304100]
-
Ipsilanti a construit o nouă locuință domnească, lângă zidul sudic al incintei, precum și noi chilii. Pentru a ușura accesul la mănăstire, a fost construit un pod de lemn (care ar fi rămas în picioare până la începutul secolului XX), precum și o uliță, care se numește astăzi Strada Ipsilanti. În anul 1814, un incendiu a mistuit toate construcțiile din incinta mănăstirii, mai puțin biserica, rămânând doar niște bucăți de ziduri afumate. Palatul a ars în noaptea de 11/12 septembrie 1822; în ziua
Mănăstirea Galata () [Corola-website/Science/302395_a_303724]
-
ca și începuturile orașului medieval Iași. Începuturile așezării oamenilor în arealul de astăzi al orașului încep încă din epoca neolitică, dar nucleul orașului medieval s-a format în zona vechii Curți Domnești (actualmente zona Palatului Culturii), din poarta căreia pornea Ulița Veche, prima mare arteră a orașului, astăzi strada Costache Negri, care făcea legătura cu Dealul Sărărie. Pe această uliță, numită mai târziu după pavare, Podu Vechi, câțiva călugari veniți de la Ierusalim, dar originari din ținuturile moldave, au întemeiat ajutați de
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
neolitică, dar nucleul orașului medieval s-a format în zona vechii Curți Domnești (actualmente zona Palatului Culturii), din poarta căreia pornea Ulița Veche, prima mare arteră a orașului, astăzi strada Costache Negri, care făcea legătura cu Dealul Sărărie. Pe această uliță, numită mai târziu după pavare, Podu Vechi, câțiva călugari veniți de la Ierusalim, dar originari din ținuturile moldave, au întemeiat ajutați de populația creștină localnică, în jurul anilor 1330, așezarea monahală cu numele "Mănăstirea călugarilor de la Sf. Sava”. Despre acest așezământ, Episcopul
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
peloponezian Grigorie în anul 1820. Acest hram a fost schimbat de-abia în secolul al XIX-lea, când bisericii i s-a dat hramul „Sf. Sava”, după numele patronimic al mănăstirii. Încă de la punerea pietrei de temelie, ctitoria monahala de pe Ulița Veche, devenită metoc al Mănăstirii „Sf. Sava” din Ierusalim, căreia i-a și fost închinată, a jucat un rol deosebit de important în istoria națională a Moldovei. Astfel, la 1402, Mănăstirea „Sf. Sava” din Iași își dovedea capacitatea organizatorică și ecleziastică
Biserica Sfântul Sava din Iași () [Corola-website/Science/302397_a_303726]
-
este un monument de arhitectură de valoare din România () fiind situată în centrul tradițional al Iașului, pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfânt (fosta Ulița Mare). Biserica Trisfetitelor a fost ridicată de către voievodul Vasile Lupu, între anii 1637-1639, ca necropolă domnească, reflectând aspirația ctitorului spre lumea bizantină, combinând structuri și forme tradiționale cu materiale prețioase și o decorație fastuoasă. Gravată în piatră pe fața sudică
Mănăstirea Sfinții Trei Ierarhi din Iași () [Corola-website/Science/302425_a_303754]
-
Armenii s-au așezat dincolo de bariera orașului - la ce vreme, noi nici pînă azi nu știm bine - și au început să-și clădească case. Documentele ne glăsuiesc în 1772 de un Pod al Armenilor, care mai tîrziu ia numele de Ulița Armenească. Iată un cîntec popular în care este cîntată Ulița Armenească. Cîntecul începe astfel: «Pe Ulița Armenească/ Este o curte boierească/ Dar într-însa cine este?» Mahalaua armenească este pomenită în documentele veacului al XVII-lea și are case boierești
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
noi nici pînă azi nu știm bine - și au început să-și clădească case. Documentele ne glăsuiesc în 1772 de un Pod al Armenilor, care mai tîrziu ia numele de Ulița Armenească. Iată un cîntec popular în care este cîntată Ulița Armenească. Cîntecul începe astfel: «Pe Ulița Armenească/ Este o curte boierească/ Dar într-însa cine este?» Mahalaua armenească este pomenită în documentele veacului al XVII-lea și are case boierești, după cîntecul de mai sus. Ea se întindea între Mahalaua
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
bine - și au început să-și clădească case. Documentele ne glăsuiesc în 1772 de un Pod al Armenilor, care mai tîrziu ia numele de Ulița Armenească. Iată un cîntec popular în care este cîntată Ulița Armenească. Cîntecul începe astfel: «Pe Ulița Armenească/ Este o curte boierească/ Dar într-însa cine este?» Mahalaua armenească este pomenită în documentele veacului al XVII-lea și are case boierești, după cîntecul de mai sus. Ea se întindea între Mahalaua Olari, întemeiată mai tîrziu, pe la 1793
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
ortodoxă din Cluj, edificiu construit între anii 1795-1796 în stil baroc. Este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, elaborată de Ministerul Culturii si Patrimoniului Național din România în anul 2010 (). Lăcașul se află pe strada "Bisericii Ortodoxe" (în , "Ulița Bisericii Grecești"), la numărul 12, într-o grădină foarte pitorească, între mormintele unui vechi cimitir ortodox. Edificiul mai este cunoscut ca Biserica Ortodoxă din Deal, cu referire la Dealul Hajongard, aflat la sudul cetății medievale a Clujului. În curtea bisericii
Biserica Ortodoxă Sf. Treime din Cluj () [Corola-website/Science/303728_a_305057]
-
Mihail Kogălniceanu nr.21) din Cluj-Napoca (în , în ) din imediata apropiere a bastionului Croitorilor este unul din cele mai valoroase edificii gotice din Transilvania, ridicat între 1486-1516. Biserica mai este cunoscută și sub numele de Biserica Reformată Centrală sau . Numele "Uliței Lupilor", una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menționat în documentele medievale ca "Platea Luporum". După unirea Transilvaniei cu România numele Uliței Lupilor a fost schimbat în "strada Mihail Kogălniceanu", care a rămas până în prezent denumirea oficială a
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
ridicat între 1486-1516. Biserica mai este cunoscută și sub numele de Biserica Reformată Centrală sau . Numele "Uliței Lupilor", una din cele mai vechi străzi ale Clujului, este menționat în documentele medievale ca "Platea Luporum". După unirea Transilvaniei cu România numele Uliței Lupilor a fost schimbat în "strada Mihail Kogălniceanu", care a rămas până în prezent denumirea oficială a străzii. Pe lista monumentelor istorice din județul Cluj, biserica are codul . Primul document referitor la înălțarea lăcașului de cult este data 9 septembrie 1486
Biserica Reformată de pe Ulița Lupilor () [Corola-website/Science/303727_a_305056]
-
de librărie. Cel dintâi a fost tipărit în anul 1833, urmat apoi de acela din 1836, intitulat "Katalog pentru toate cărțile ce se află în librăria D. D. Iosif Romanov și compania, în București la nr.419 Vapseaua Roșie, în ulița Brașovenilor. În anul următor un nou catalog de cărți ale acestui librar era tipărit la sfârșitul volumului Istoria Genovevei de Brabant, al cărei editor era. Au urmat apoi cataloagele din anii 1838, 1840 și 1845. Cel mai complet și mai
Iosif Romanov () [Corola-website/Science/303846_a_305175]