5,660 matches
-
colaboratorii școlii monografice din București se numără și Victor Ion Popa. Imperativul formulat de H. H. Stahl: „A venit vremea să legăm cultura pe care am deprins-o noi prin școli de nevoile reale ale poporului”, intra integral în orientarea umanistă a lui Victor Ion Popa. În vara anului 1935, Victor Ion Popa inițiază cercetări sociologice în satul Dodești (Vaslui) cu sprijinul profesorului D. Gusti. Solicită și obține ca una dintre echipele studențești să-și desfășoare activitatea în satul amintit. În
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93469]
-
în care a urmat studiile, voi introduce două variabile care arată supraviețuirea în spațiul politic, și anume apartenența la celelalte două legislaturi anterioare, 1990-1992 și 1992-1996. Voi introduce și variabila care indică profilul studiilor, considerând că un absolvent de studii umaniste sau sociale are altă viziune asupra lumii decât unul care a terminat studii politehnice sau discipline exacte, respectiv față de unul care a absolvit științele economice sau dreptul, iar acest lucru afectează orientarea sa politică și felul în care apreciază problematica
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
o perioadă de atacuri, de schimb, de criză, preconizând o revoluție științifică, ceea ce va duce la progres. Nu putem fi siguri că toate științele evoluează în același mod și în același ritm, existând clare diferențieri între științele exacte și cele umaniste, sociale (în rândul cărora se afiliază și interculturalitatea). Dezvoltarea oricărui domeniu științific presupune mai multe etape, iar cele preconizate de Kuhn pot fi aplicate și interculturalității: stabilirea unei baze conceptuale. Studiul Comunicării interculturale a început odată cu Edward Hall și echipa
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
de vedere cultural. Aruncând o privire asupra comunicării din anii `60, se observă că aceasta era dominată de retorici și istorici suspicioși la metodele științei sociale. Științele umane se opuneau, la acea vreme, științelor sociale, în domeniul comunicării dominând partea umanistă, dar în anii `70 demersurile sociale s-au impus. Condon discută despre direcțiile și posibilitățile Comunicării interculturale, despre abordările și trecutul domeniului, despre breasla interculturaliștilor și despre scopul comunicării.18 Condon consideră că America, ca societate multiculturală, a încercat dintotdeauna
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
-și suspenda identitatea culturală, astfel încât să creeze noi forme de realitate, bazate pe diversitatea umană și pe imprevizibilitatea evoluției umane". 44 Interculturalismul este un nou mod de abordare a realității sociale ce presupune așezarea pluralismului cultural în cadrele unei filosofii umaniste, ce vizează toate domeniile vieții. În prezent, interculturalismul presupune o analiză factorială a realității contemporane, complexe și fluide, secondată de o hermeneutică filosofică, legată de necesitatea conceptualizării fenomenului interculturalității. 2.4. Comunicarea ca mediere interculturală Realizarea efectivă și complexă a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
și un grad surprinzător de împlinire a persoanei umane. Omul a fost imaginat ca ființă care muncește și gândește pentru a-și defini dorințele și pentru a-și construi universul imaginar și simbolic, ca rezultat al influenței evoluționismului asupra științelor umaniste în secolul al XIX-lea. Nu a fost luată în calcul posibilitatea coexistenței ideilor moderne despre om ca întreg, depășindu-și limitele funcțiilor biologice și psihologice. Funcționalismul, prezentat în studiul de față ca metodă antropologică minimală de studiu al culturii
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
continuu 49. S-a pus deja în lumină existența unui "naționalism literar" în Europa de Est, ca dimensiune a luptei de supraviețuire a ideologiei și structurilor comuniste 50. Același lucru a putut fi sesizat în spațiul filozofiei 51 și în alte discipline umaniste. O mențiune aparte se cuvine pentru istoriografie, domeniu adînc alterat de intruziunile politicului. Unele studii ne previn deja asupra fluctuației specifice a adevărului sub dictatură, ca și asupra miturilor puse în circulație pentru a sprijini discursul totalitar 52. Limpeziri însemnate
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
și saloanelor, în se-colul al XVIII-lea. Oricum, este limpede că în epoca societăților agrare, elitele sociale au trăit pînă la un moment dat în-tr-un univers fără frontiere, univers în care atît monarhii savanți ai Evului Mediu, cît și umaniștii Renașterii corespondau în latină, împărțeau aceleași interese, se simțeau membri ai unei patrii unice care nu avea nimic de-a face cu regatul de care aparțineau cu totul întîmplător. În același fel, burghezii sau nobilii se considerau înrudiți mai curînd
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
că aceasta nu constituia un scop în sine: nu era decît instrumentul subordonat obiectivului primordial, acela de readaptare a oamenilor într-un nou univers. Vorbind despre "specialiști", era de preferat ca aceștia să fie extrași din medii închise, cu educație umanistă, ecleziastică sau aristocratică, după caz, pentru a fi apți să-și însușească noi cunoștințe de o înaltă cultură mai tehnicizată. Și, vorbind despre mase, era important să li se substituie țăranilor legați pe viață, cît și plebei urbane, fără nici un
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
au practicat textualismul. Literatură în mare parte autospeculară, metaliteratură de fapt, scrisul lui, postmodernist avant la lettre în contextul românesc, se distinge de postmodernismul radical prin faptul că păstrează o aură nostalgică și sentimentală, o moderație a deconstrucției, un filon „umanist”. Aparent paradoxal - în condițiile dinamitării ostentative a mai tuturor convențiilor narative și compoziționale -, textele atestă un scrupul legat de echilibru, cu filiație clasică, și o preocupare estetă. În ce privește ansamblul datelor concrete, pseudoreferențiale, ale lumii ficționale construite de autor, acesta e
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289687_a_291016]
-
de vârstă pentru persoanele cu experiență, dar e de preferat ca angajările debutanților să fie limitate ca vârstă la 25 ani; Nu sunt restricții de sex. 2. Cerințe educaționale Studii superioare cu performanțe bune și foarte bune; Calificarea tehnică sau umanistă sunt În egală măsură importante; Pregătire În domeniul marketingului bancar; Este agreată experiența și În alte domenii de interes decât cel bancar; Sunt apreciate cunoștințele generale și de specialitate, facilitatea de a face față În societăți de diferite niveluri culturale
[Corola-publishinghouse/Science/2127_a_3452]
-
istoriografiei proantonesciene constă În statuarea unui fals respect față de litera documentului istoric, pînă la a o fetișiza” (p. 329). Acești falși istorici sînt contracarați de un număr restrîns de adevărați cercetători, precum Andrei Pippidi, Șerban Papacostea, Dinu Giurescu, „personalități democratice, umaniste, care se străduiesc de mai bine de un deceniu să limiteze daunele cauzate de un cult antonescian ce ia forme din ce În ce mai agresive” (p. 337). Vladimir Tismăneanu se ocupă În studiul său de persistența unor puternice sentimente xenofobe și antisemite printre
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
cu prilejul aniversării Revoluției din Octombrie. Analiștii din exterior vedeau În Egon Krenz, Înlocuitorul lui Honecker, o soluție temporară, care nu avea să reformeze cu adevărat partidul, mai ales că afirmase cu tărie valorile societății socialiste („socialismul este singura alternativă umanistă față de capitalism”). Totuși, pentru ambasadorul român la Berlin, Krenz era un reformator radical: fapt semnificativ, Începuse prin a renunța la propaganda de partid, permițînd „discuții libere, neorganizate tematic”, transmise În direct la televiziune, telefoane În direct de la telespectatori etc. (p.
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
care: *1) Se includ domeniile de studii: Jurnalism, Științe ale comunicării, Publicitate, Relații publice. Activitatea Comisiei C2 include și domeniul Asistență socială. 2.1. Definiții, condiții și proceduri Se iau în considerare numai lucrările publicate în domeniul științelor sociale, științelor umaniste sau în domenii de granița cu acestea. ■ Cărțile, volumele sau dicționarele luate în considerare sunt exclusiv cele publicate la edituri cu prestigiu internațional (categoria A1), la edituri cu prestigiu recunoscut (categoria A2) sau la alte edituri din străinătate cu peer
EUR-Lex () [Corola-website/Law/234051_a_235380]
-
a unora dintre redactorii ei; în 1990 s-a tipărit „colecția completă în ediție anastatică” și revista a început a fi des invocată, de astă dată (cripto)apologetic, fără a fi beneficiat de un studiu temeinic și imparțial. Definirea situării umaniste a spiritualismului pe care-l cultiva n-a fost proclamată manifest de redacție, care a pledat numai la modul general pentru reabilitarea noțiunii de spiritualitate, bruiată de accepții divergente, Astăzi însă, argumentată, precizarea se impune, pentru a detensiona un contencios
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
nedependentă ideologic, deschisă pluralismului de păreri, ambiționând o „sinteză nouă și exemplară”. În deschiderea primului număr este așezat, dobândind implicit conotație programatică, editorialul lui Petru Comarnescu, Dezacordul dintre adevărurile spirituale și fenomenele prezentului, o profesiune de credință patetic antitotalitară și umanist universalistă. Descriind psihologia socială tulbure și profund manipulată de mituri a momentului, el deplânge conflictul, de o „tristă grandoare” pentru intelectualul responsabil, între idealitatea adevărurilor universale ale umanismului și forțele obscure active în lumea contemporană. Sub axioma că numai „criteriile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286515_a_287844]
-
rezolva situațiile precare, desuveranizate politic și civic. Avem aceleași constituente epistemice și politice de care abuzează oamenii moderni, lăsând deoparte ideea că politica și democrația sunt complementare și presupun o participare activă a fiecărui om la îmbunătățirea acestora. Oricum, cultura umanistă e vitală pentru orice democrație. Politicienii și intelectualii români ar fi util să înțeleagă că această democrație a Atenei antice nu a venit din Ceruri și s-a născut din înfrângerea Politikului prin Cultură 17. Democrația reprezentativă modernă este o
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
putere elementară, aceea a dreptului la cuvânt și la comunicare; de a-i deposeda de la o demnitate bazală, aceea de a-și exprima liber și în mod critic concepțiile despre personalități, istorie, filosofie, literatură, cunoaștere, viață și politică! A gândi umanist înseamnă a gândi critic și etern reluat critic despre aceste "teme", pe care intelectualii și politicienii moderni vor să le pună într-un monopol discursiv un monopol asupra puterii. Un stat corupt și mafiot devine incapabil de a mai produce
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
Tragedia lui Socrate este tragedia celui care încearcă să schimbe această structură tribală a polisului grecesc. Însă clanurile românești postdecembriste nu sunt doar tribale, dar și limitate ca mod de viață din perspectiva unei civilități și în materie de cultură umanistă, chiar dacă se consideră "elită" doar pentru că au învățat limbi străine și au deprins diverse tehnici de a ține "discursuri". O societate, precum un caz psihanalizabil! O posibilitate pentru un mod de a problematiza eșecul total al principiului reprezentării în materie
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
observată nebunia ca stare cotidiană, arătată acolo unde își face simțită prezența printr-o încălcare a normelor epocii, dar nu controlată și cu atât mai puțin înțeleasă. Nebunia devine o temă de discurs "cu Brant, cu Erasmus, cu toată tradiția umanistă"32. Ea este inserată în limbajul Renașterii și al lumii moderne. Nebunul, de la un termen cotidian, a devenit alteritatea însăși; tot ceea ce ne uimește, ne atinge, ne provoacă, ne amuză sau ne face să suferim. Nebunul "e celălălt", niciodată noi
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
anumită masă de manevră în diverse acțiuni social-politice de după 1990. Nu mai citiți, uitați-vă la televizor! este deviza mediei românești și a Politikului insidios, întotdeauna interesat să aibe o masă de manevră. Nu întâmplător sau "inofensiv" cultura și învățământul (umanist) sunt subfinanțate de către statul român prin politicienii lui pentru care cultura e "un decorativ" al vieții. Avem o tranformare negativă a creierelor și a ideii de umanitate. Pot spune, cu certitudine, că lectura nu produce nebunie decât în condiții perturbatoare
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
senzualitatea, seducția, aspectul atractiv) pentru niște scopuri clar definite, pe care respectiva femeie, fascinată de imaginea ei, le are în vedere. Prin sexul ei, femeia-obiect ajunge la "putere" (sau la iluzia deținerii acesteia!), compensând astfel lipsa de cultură civică și umanistă, calitățile ei certe de a guverna o societate. Femeia-obiect este chiar primul sex. Întotdeauna primul sex! Un sex care seduce sau vrea să fie sedus de către puternicii zilei! Femeile-obiect își folosesc sexul pentru bani, pentru funcții și politică! Femeile în
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
putere și posesie) și politica (spațiul social docilizat și supus!) se întâlnesc în instincul de animal politic al omului modern. Politicianul e transformat într-un simbol al luptei (de exemplu, al luptelor anticorupție în cazul nostru!) de către simbolurile din cultura umanistă! Practica e profund "magică" și profund mitizantă. E religiozitatea în exercițiul ei modern. Omul a devenit o piesă, un obiect într-un sistem depersonalizat sau, în cazul regimurilor totalitariste, element de statistică! Foucault adresa o întrebare, de altfel, interesantă în privința
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
este strict corelată cu o inegalitate structurală și istorică la informare, la cunoaștere, la instrucție publică. Cunoașterea e putere, căci ea ne învață strategii și lupte discursive, tehnici enunțiative și posibilități de a schimba, în mod radical, întreg câmpul cunoașterii umaniste (moduri de a privi în trecut; moduri de a spune despre trecut-prezent; moduri de a filosofa și moduri de a gândi; moduri de a pregăti planul de atac discursiv, strategiile și loviturile de grație și fără nicio ezitare împotriva tuturor
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]
-
ceilalți și, mai tot timpul, împotriva celorlalți a murit. Așadar, treapta civilizării globale de azi nu mai este "legea"102, venită de undeva din "spiritul" unei elite "atotcunoscătoare și atotputernice", ci această treaptă este formată din posibilitățile multiple de autoeducare (umanistă) și de autoguvernare social-politică, corelate cu libertățile de alegere din cadrul societăților. Sistemul reprezentării este un inferior de dat politic și istoric. Inferiorizează omul... Surveiller et punir este o istorie a modului cum se manifestă puterea disciplinară la nivel cotidian și
Foucault, cunoaşterea şi istoria by Lucian-Mircea Popescu [Corola-publishinghouse/Science/1446_a_2688]