15,959 matches
-
tufliți că:: trebuie s-o ia de la capăt (IVLRA) acolo numai [acolo] te vedeam (IVLRA) Numai [așa] înțelegem că gândirea asupra naturii intelectuale a omului are loc în istoria aristotelismului. ("Idei în dialog") * un grup verbal, având drept centru un verb predicativ sau un verb la formă nepredicativă: Abia acolo, în flacăra care [nu purifică] numai ci și distruge, se naște poezia (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Dumnezeul relevat de episodul rugului aprins nu este Unul lui Parmenide, adică acel tip
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
o ia de la capăt (IVLRA) acolo numai [acolo] te vedeam (IVLRA) Numai [așa] înțelegem că gândirea asupra naturii intelectuale a omului are loc în istoria aristotelismului. ("Idei în dialog") * un grup verbal, având drept centru un verb predicativ sau un verb la formă nepredicativă: Abia acolo, în flacăra care [nu purifică] numai ci și distruge, se naște poezia (Ana Blandiana, Calitatea de martor) Dumnezeul relevat de episodul rugului aprins nu este Unul lui Parmenide, adică acel tip de existență care își
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
poate genera situații de ambiguitate, fiind greu de decis care este domeniul sintactic pe care îl restrânge. În exemplul uitați-vă numai ce scaune cool are! (www.peteava.ro/imagini/), numai poate fi interpretat atât ca modificator în postpoziție al verbului, având un sens de accentuare, de intensificare 12, cât și ca modificator al structurii propoziționale față de care este antepus. În această situație, citirea pe care o imprimă enunțului este "uitați-vă ce scaune cool are, nu vă uitați la altceva
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
a exprima ideea semantică de restrictiv prin intermediul unei construcții de tipul nu...decât, valoarea scalară, de restricționare către elementul de la polul inferior este specifică construcțiilor modale "suficiente", de tipul "nu trebuie decât". Acesta se încadrează într-o structură sintactică cu verbul la forma negativă (Nu vreau decât acest inel.) și cumulează atât sensul de exclusivitate (Comercianții nu au voie să transporte carne decât în containere frigorifice (www.europafm.ro/stiri/interne/)), cât și sensul de diminuare (Nu trebuie decât dai click
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
decât două sute de mii de euro.) sau când vorbitorul, prin minimalizare, schimbă polaritatea, accentuând importanța elementului focalizat (Nu vreau decât câteva zile de vacanță.) 11 Parantezele drepte marchează suportul sintactic al semiadverbului. 12 În DLR se precizează că în contextul verbelor la imperativ, numai în zona Transilvaniei, numai este expletiv (Îngropă numai mortul tău!) și are poziția elementului maghiar chak. --------------- 1
[Corola-publishinghouse/Science/85006_a_85792]
-
auz are mari dificultăți În Învățarea gramaticii din cauză că În limbajul mimico-gestual nu se regăsesc toate părțile de vorbire din limbă. Surzii confundă majoritatea cuvintelor de legătură, au dificultăți În declinarea substantivelor, a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, Într-un asemenea context să Înțeleagă rolul stilistc al grupului nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz Învață
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
a adjectivelor, a pronumelor și stăpânesc cel mai puțin verbele; recunosc doar notiunile de prezent, trecut și viitor, fără nuanțele verbale folosite tot timpul de auzitori. Este imposibil, Într-un asemenea context să Înțeleagă rolul stilistc al grupului nominal,al verbelor, al nuanțelor temporale ale acestora. Deficienții de auz Învață limba română ca pe o limbă străină și, din acest punct de vedere, se pot aplica metodele folosite În Învățarea limbilor străine cu mare succes. Elevul surd Învață topica În propoziție
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
pot aplica metodele folosite În Învățarea limbilor străine cu mare succes. Elevul surd Învață topica În propoziție după reguli, căci el nu și-a Însușit-o până la trei-patru ani din experiența de vorbitor, așa cum se Întâmplă la copiii normali. Conjugarea verbelor, chiar după exerciții Îndelungate, rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, În general
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
rămâne neasimilată. Prin asocierea cu limbajul mimico-gestual elevii surzi păstrează activă numai forma de persoana I și a II-a singular pe care le folosesc pentru toate persoanele. Din formele de perfect compus folosesc, În general, numai participiul, renunțând la verbul auxiliar, În formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (În mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc În limbajul mimico-gestual, astfel Încât nu mai recunosc verbul În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
la verbul auxiliar, În formulări de tipul: Eu bine mâncat ieri. Flexiunea verbală rămâne necunoscută la unele moduri și timpuri (În mod cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc În limbajul mimico-gestual, astfel Încât nu mai recunosc verbul În respectiva formă flexionară. De exemplu În forma de mai mult ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a Întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se Înregistrează confuzia Între
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cert e neutilizată la condițional-optativ sau conjunctiv) care nu se regăsesc În limbajul mimico-gestual, astfel Încât nu mai recunosc verbul În respectiva formă flexionară. De exemplu În forma de mai mult ca perfect plutise elevii deficienți de auz nu au recunoscut verbul a pluti; la fel s-a Întâmplat pentru mersese , nu au recunoscut a merge. Se Înregistrează confuzia Între forme omografe ale indicativului și imperativului. Aceeași situație o Întâlnim la flexiunea substantivului, adjectivului, pronumelui și a numeralului. Elevii le recunosc În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
că vocabularul activ este foarte sărac și se structurează după limbajul mimico-gestual, nerespectând normele limbii vorbite. Copiii, ca și maturii surzi, renunță la cuvintele de legătură În cele mai multe cazuri, lor necorespunzându le semne În limbajul mimico-gestual, uneori renunță și la verb, cum se va vedea mai departe. Felul În care au Încercat elevii să găsească ordinea corectă a cuvintelor În propoziție este rodul muncii profesorilor echipei care lucrează cu ei și care insistă asupra corectitudinii pronunției și a conținuturilor Însușite. Aceste
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
mesajului, repetarea supărătoare a unor cuvinte, prezența unui al doilea i când nu e cazul,absența determinării hotărâte sau nehotărâte a substantivelor, dezacorduri care pot duce la alte sensuri, anacolutul fără valoare stilistică. eu și Crinu v-am plăcut, folosirea verbelor la infinitiv, lipsa reflexivelor lângă verbe pronominale, Înlocuirea verbului cu substantivul corespunzător Crinu mereu jocul cu mine, forma pentru persoana I singular preferată În locul celei de I plural. Un alt exemplu În care copilul surd ignoră total cerința, scrie prietenului
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
prezența unui al doilea i când nu e cazul,absența determinării hotărâte sau nehotărâte a substantivelor, dezacorduri care pot duce la alte sensuri, anacolutul fără valoare stilistică. eu și Crinu v-am plăcut, folosirea verbelor la infinitiv, lipsa reflexivelor lângă verbe pronominale, Înlocuirea verbului cu substantivul corespunzător Crinu mereu jocul cu mine, forma pentru persoana I singular preferată În locul celei de I plural. Un alt exemplu În care copilul surd ignoră total cerința, scrie prietenului, dar despre altceva: Ce mai faci
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
doilea i când nu e cazul,absența determinării hotărâte sau nehotărâte a substantivelor, dezacorduri care pot duce la alte sensuri, anacolutul fără valoare stilistică. eu și Crinu v-am plăcut, folosirea verbelor la infinitiv, lipsa reflexivelor lângă verbe pronominale, Înlocuirea verbului cu substantivul corespunzător Crinu mereu jocul cu mine, forma pentru persoana I singular preferată În locul celei de I plural. Un alt exemplu În care copilul surd ignoră total cerința, scrie prietenului, dar despre altceva: Ce mai faci?eu sunt bine
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
cu care persoana deficientă de auz se familiarizează de mică, din nevoia de a intra În relații cu cei din jur. C. Pufan arată că unul și același gest poate Îndeplini la persoanele deficiente de auz rolul de substantiv, adjectiv, verb etc. sintaxa fiind aceea care deține rolul important atât În construcția propoziției,cât și În precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază În redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
important atât În construcția propoziției,cât și În precizarea ideii exprimate. Topica este aceea care joacă rolul de bază În redarea unei idei prin gesturi. Din limbajul mimico-gestual lipsesc anumite categorii morfologice cum ar fi: articolul, numeralul, instrumentele gramaticale etc.Verbul are doar prezent, trecut și viitor,nu există categoria de mod, imperativul este transpus prin expresia feței, la fel și interogația și exclamația, nu se face distincția dintre pronumele și adjectivul posesiv, genurile sunt indicate prin „mama” și „tata”. În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
frazelor la copiii deficienți de auz apar numeroase greșeli gramaticale cum ar fi: * Folosirea unor cuvinte care țin loc de propoziție, formularea incompletă a propozițiilor; * Greșeli de topică influențate de limbajului mimico-gesticular; * Dezacorduri Între subiect și predicat, substantiv și adjectiv, verb și complement; * Absența flexiunilor verbale; * Utilizarea incorectă a sufixelor și prefixelor; * Absența sau folosirea incorectă a prepozițiilor și a conjuncțiilor. Aceste aspecte ale comunicării elevilor deficienți de auz au fost evidențiate și prin studiul realizat pe un eșantion de 40
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
acțiunea de manevrare. În italiană, s-a format apoi cuvântul “mannegio” care se referă la prelucrarea cu mâna și de aici, a apărut termenul francez “manège” cu semnificația de loc unde sunt dresați caii. Ulterior, a apărut în limba engleză verbul “to manage” care exprimă acțiunea de administrare, de a se descurca, de conducere și are substantivul aferent “management”, care înseamnă activitatea de conducere. Managementul este considerat o funcție profesională, cuprinzând totalitatea conceptelor, metodelor și mijloacelor de soluționare a problemelor cu
ABORDAREA GESTIUNII STRESS-ULUI ÎN MEDIUL MICROECONOMIC by Alexandru TRIFU, Carmen Raluca IONESCU () [Corola-publishinghouse/Science/83167_a_84492]
-
Dinamica pronumelor și a adjectivelor demonstrative în limba actuală. Observații pe corpusurile de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
de română vorbită Monica Vasileanu, Locuțiunile pronominale alocutive - utilizarea în româna actuală Marina Rădulescu Sala, Numeralul și norma lingvistică Alexandru Nicolae, Utilizarea numeralului multiplicativ în limba actuală III. Verbul (forme, tipare flexionare) Adina Dragomirescu, Dinamica normei lingvistice. Observații statistice asupra verbelor din DOOM2 Adina Dragomirescu, Relația dintre normă și uz. Rezultatele anchetelor lingvistice IV. Adverbe și semiadverbe Carmen Mîrzea Vasile, Adverbe și expresii adverbiale de mod în limba română actuală Andreea Dinică, Aspecte ale utilizării semiadverbelor restrictive în limba actuală V.
[Corola-publishinghouse/Science/85014_a_85800]
-
acest enunț, B trebuie să-i descifreze, mai Întâi, semnificația literală. Cuvântul cel mai problematic, mai ambiguu, În această secvență lingvsitică este urât. În această formă, cuvântul funcționează În limba vorbită cu un statut morfologic multiplu, de adjectiv, adverb sau verb (Uită-te În oglindă. Ești urât / Nu vorbi urât / Ești urât de toți colegii). Cum poate ști B la care dintre semnificațiile cuvântului urât a făcut referire A? I-ar fi imposibil dacă nu ar fi cuvintele/expresiile care-l
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
dezambiguizează total enunțul. Mai rămân două posibilități: urât poate fi interpretat atât ca adjectiv predicativ cu semnificația de urâțenie morală/interioară, ca un sentiment temporar, generat printr-o reacție de feed back la ceea ce B a scris, cât și ca verb cu semnificația V-ați simțit urât de cineva pentru ceea ce ați scris? Dezambiguizarea completă este asigurată de existența În memoria lui A a semnificației următorului enunț produs de B cu câteva momente mai Înainte, care permite interpretarea cuvântului urât doar
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
semnificația V-ați simțit urât de cineva pentru ceea ce ați scris? Dezambiguizarea completă este asigurată de existența În memoria lui A a semnificației următorului enunț produs de B cu câteva momente mai Înainte, care permite interpretarea cuvântului urât doar ca verb ... a lucrurilor bune pe care am reușit s'le fac. Și care stârnesc nu numai bucurie și recunoștință ci și ura celor care ar fi vrut la rândul lor să le facă și n-au reușit. Orice om are de
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
primară (cum ar fi referința expresiei steaua de dimineață - referință prin care se trimite direct, și nu prin intermediul gândirii emițătorului sau subiectului propoziției, la obiectul din lumea reală). Un asemenea anturaj lingvistic În care o expresie nominală este subordonată unui verb care exprimă atitudini propoziționale (convingeri, gânduri, dorințe etc.), este numit de Frege oratio obliqua (vorbire indirectă); din perspectiva analizei noastre, acesta funcționează ca un context, pe care am putea să-l numim co(n)text oblic. Întrebarea este dacă o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]