5,612 matches
-
pe teritoriul administrativ al comunei Praid. Rezervația naturală se află în sudul satului Praid, Harghita pe cursul inferior al Văii Corundului, are o suprafață de 60 ha și este localizată la sud-estul Dealului Sării (576m). Acesta acoperă cel mai mare zăcământ de sare din țară, ale cărui rădăcini sunt îngropate până la 2,7-3 km adâncime. Diapirul de sare pe orizontală are o formă ușor eliptică, având diametrul de 1,2 - 1,4 km, iar pe verticală are forma unei uriașe ciuperci
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
aparte. Carstul salin are o evoluție rapidă, din forme de exocarst (lapiezuri, doline, diaclaze) se ajunge într-un timp scurt la endocarst (ponoare, hornuri, diaclaze de adâncime, mici peșteri, avene). Aceste fenomene influențează în sens negativ zona minelor vechi și zăcământul de sare aflat în proces de exploatare. Pârâul Corund curgea inițial dinspre satul Ocna de Jos pe lângă drumul actual, dar după prăbușirea unui aliniament de doline aceasta a modificat traseul pârâului și a drenat și lacul dintre cele două Ocne
Muntele de sare Praid () [Corola-website/Science/325460_a_326789]
-
Vocea Poetului", colab. Radu Țuculescu - TVR Cluj/1994; "Paradis pierdut în memorie", de Alex Huppert & Virgil Mihaiu - studioul Vipcom Arad/1996 (prezentat la festivaluri în Edinburgh/Scoția, Györ/Ungaria, Graz/Austria, Beograd/Șerbia, Kosice/Slovacia, Paris/Franța, München/Germania); "Sfânt zăcământ de cânt", colab. Octavian Dohotaru - TVR Cluj/1997; "Sighișoara 2000" și "Teiuș - ombilicul lumii", colab. Carmen Cristian - TVR2/2000 & 2002; Art-Deleni, colab. Emese Vig - TVR Cultural/2008; "Vestuarul", colab. Andrei Măgălie - TVR Cultural/2009; "Români fără frontiere", colab. Corina Ionuț
Virgil Mihaiu () [Corola-website/Science/325924_a_327253]
-
În secolul XX, Institutul Român de Cercetări Marine (I.R.C.M.) a efectuat cu diverse nave de cercetare marină o serie de cercetări și studii în Marea Neagră, în special în zona platformei continentale a mării, de interes economic pentru descoperirea și exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi, cercetări biologice pentru o mai bună productivitate a speciilor, pentru folosirea energiei valurilor etc. În prezent, IRCM dispune de două nave de cercetare marină "Steaua de Mare I" și vedeta "Marsuinul" pentru supravegherea delfinilor. O altă navă activă
Navă de cercetări marine () [Corola-website/Science/324941_a_326270]
-
nord a fostului sat Vintilești) odată cu renunțarea la creșterea viermilor de mătase. Creșterea animalelor se practică sporadic, preponderent familial, pentru subzistență, cu mult sub potențialul de dezvoltare avut. Industria este reprezentată preponderent de industria extractivă, cu două componente principale: Pe măsură ce zăcămintele de mică adâncime s-au epuizat, activitate de extracție s-a diminuat continuu în perioada 1990-prezent, unele instalații fiind desființate iar altele fiind trecute în conservare. Domeniul serviciilor este și el destul de slab dezvoltat, fiind orientat spre satisfacerea nevoilor de
Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/324430_a_325759]
-
de cercetare a vulcanilor din Cercul de Foc al Pacificului. Deși adună date extrem de prețioase pentru savanți, moare înainte de mai putea fi salvat. Pornind de la datele culese de el se organizează expediția ”Constelația I”, care descoperă o peșteră în mijlocul unui zăcământ de beriliu aflat la 10 km sub nivelul Oceanului Pacific. Expediția nu mai revine la suprafață, în căutarea ei fiind trimis abisoscaful ”Constelația II” condus de Igor Svetloum și avându-i ca membrii pe pilotul Mircea Vrej, pe naturalistul și cineastul
Constelația din ape () [Corola-website/Science/326955_a_328284]
-
în majoritatea rocilor, în sol, în apa râurilor și a oceanelor. Granitul, care reprezinta circa 60% din crusta terestră, are o concentrație în uraniu de 4 ppm. Fosfații naturali pot avea conținut de uraniu de până la 0,04%, în timp ce unele zăcăminte de cărbune prezintă conținut de uraniu de peste 0,01%. Urme de uraniu se găsesc în alimente și în corpul uman. Mineralele cu conținut de uraniu ce poate fi valorificat economic constituie minereul de uraniu. Minereurile de uraniu sunt de două
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
valorificat economic constituie minereul de uraniu. Minereurile de uraniu sunt de două categorii : Minereul de uraniu se extrage fie din cariere la suprafață, fie din mine de adâncime. În prezent, uraniul poate fi recuperat «in-situ», prin tehnici de spălare a zăcământului. Minereul este prelucrat în uzinele de preparare pentru separarea uraniului de steril. Într-o uzină de preparare convențională, minereul este sfărâmat și apoi dizolvat. În cele mai multe cazuri se folosește acidul sulfuric, dar se pot folosi și agenți alcalini de solubilizare
Ciclul combustibilului nuclear () [Corola-website/Science/326480_a_327809]
-
este o companie din România care are ca obiect principal de activitate executarea lucrărilor de prospecțiune, explorare și exploatare pentru zăcămintele de ape geotermale puse în evidență prin foraje de mare adâncime executate în Câmpia de Vest a României începând cu anul 1964. Compania are în administrare 48 de sonde, din care sunt puse în producție 24 în 17 perimetre. este
Transgex () [Corola-website/Science/323706_a_325035]
-
secolului XVIII. Din lipsă de resurse financiare, guvernul ungar inițial nu a sprijinit acest demers. Finanțarea acestei investiții a demarat totuși în 1870, în baza sprijinului oferit mai întâi de Societatea de Mine și Furnale Brașov (interesată de valorificarea consistentelor zăcăminte de cărbune descoperite în zonă), ulterior de comuna Petroșani printr-un credit obținut de la statul austro-ungar și, la final după ce în 1880 o comisie ungară a stabilit definitiv traseul viitorului drum, de către ambele state situate de o parte și de
Pasul Lainici () [Corola-website/Science/323156_a_324485]
-
profesor la Șimleu Silvaniei, face o largă propagandă în "Anuarul liceului Simion Bărnuțiu", cu două studii : Privire generală asupra morjologiei Sălajului, și al doilea, intitulat: Măgura Șimleului. Ulterior, devine șef de catedră la Institutul Politehnic din Timișoara, la catedră de zăcăminte minerale și geologie economică. Încă în vremea cînd se află la București, fiind colaborator de seamă la Institutul geologic al României, prevede că la Suplacul de Barcau există surse de petrol. A dovedit, după Victor Russu, ca Măgura Șimleului face
Emil Lobonțiu () [Corola-website/Science/324035_a_325364]
-
încălcare a acordului dintre Imperiu și Confederație, Don Miguel anunță Societatea Timpului, care îl trimite alături de părintele Ramón să investigheze trecutul. Cercetările dovedesc faptul că, într-adevăr, mineri confederați din secolul XX au călătorit în trecut în acea zonă, exploatând zăcămintele e acolo. Dar în spatele acestui scenariu stă Doi Câini, care manipulează Confederația pentru a determina prăbușirea Imperiului. Încolțit, acesta fuge în timp în perioada în care Invincibila Armada se pregătește să invadeze Anglia și îl asasinează pe Barton, geniul militar
Timpuri nenumărate () [Corola-website/Science/324260_a_325589]
-
a fost finalizată și pusă în funcțiune în 2007. Unitățile 3, 4 și 5 sunt în conservare așteptând sursele de finanțare. România a fost o țară bogată în resurse minerale, printre care și uraniul. Primele cercetări de evidențiere a unor zăcăminte de uraniu au fost efectuate în nordul Carpaților Apuseni de geologii germani, spre sfârșitul celui de al II-lea război mondial. Sfârșitul celui de al II-lea război mondial a găsit România în tabăra aliaților, dar cu toate acestea a
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
dar cu toate acestea a trebuit sa plateasca Uniunii Sovietice despăgubiri de război. Printre produsele luate din România în contul despăgubirilor de război a figurat și uraniul, care a fost folosit în programul nuclear sovietic. Societatea Sovrom-Kvartit a exploatat toate zăcămintele de uraniu identificate în România până în anul 1965, minereul fiind trimis în URSS. După 1965, exploatarea minereului de uraniu a fost preluată de Trustul de Metale Rare din București, iar minereul uranifer extras a fost stocat în halde depozit în vederea
Energia nucleară în România () [Corola-website/Science/326519_a_327848]
-
s-a reîntețit, dar Germania a hotărât să se folosească de noul context politic pentru a tranșa rivalitatea cu otomanii cu privire la influența in Caucaz. Inluența politică în Caucaz aducea după sine controlul asupra resurselor economice ale regiunii, în principal asupra zăcămintelor de petrol de la Baku, dar și asupra oleoductului Baku-Batumi. Tratatul a fost semnat pe 28 mai 1918,la doar două zile după proclamarea independenței Georgiei și la patru zile după ce conferința de pace transcaucaziano-otomană de la Batumi sponsorizată de Germania se
Tratatul de la Poti () [Corola-website/Science/326564_a_327893]
-
de 5.000 de dolari. Burns se află în Italia pentru a discuta cu profesorul entomolog italian Coriolano Cerullo (Leopoldo Trieste), care-i scrisese de mai multe ori că descoperise o insectă care trăia numai în locurile unde se află zăcăminte de petrol. Mergând acasă la profesor, Burns și Rizzo descoperă că acesta fusese răpit, iar translatorul sau, Omar Hakim, fusese ucis. Burns se întoarce în Egipt, spunându-i lui Rizzo că îl așteaptă acolo. La decolarea avionului, comisarul îl identifica
Piedone în Egipt () [Corola-website/Science/326710_a_328039]
-
neîncetate, rămăsese foarte întins și cu numeroase regiuni foarte importante din punct de vedere strategic: Peninsula Balcanică, Anatolia, teritoriile arabe de la Maroc până în Palestina. Teritoriile arabe erau considerate la Londra de o importanță strategică crucială, mai înainte chiar ca vastele zăcăminte de petrol să devină o resursă vitală industrială la începutul secolului al XX-lea. Importanța dată de britanici era legată de faptul că această regiune era puntea de legătură dintre Mediterana și posesiunile din India Pentru guvernul otoman, (cunoscut în
Bătălia de la Navarino () [Corola-website/Science/325478_a_326807]
-
pe teritoriul administrativ al comunei Mehadia. Rezervația naturală aflată în partea nordică a satului Mehadia, în zona Dealurilor Banatului, în versantul sudic și sud-estic al Dealului Darnovacea, are o suprafață de 9 ha, și reprezintă un "sill" constituit dintr-un zăcământ de "riodacit" format din rocă vulcanică de dacit și riolit, cu stâncării, grohotișuri, tufărișuri și pajiști naturale.
Valea Greațca () [Corola-website/Science/325833_a_327162]
-
și carbonic, precum și o serie de săruri și impurități. În guano întâlnim de asemenea o concentrație mare de azot. În România, peștera Cioclovina Uscată este vestită pentru depozitele impresionante de guano, excremente de liliac, considerate a fi cel mai mare zăcământ de acest fel din Europa. Guano era la mare căutare în Occident încă de la începutul secolului XX. Sub conducerea Imperiului Habsburgic, la Cioclovina a început exploatarea industrială. Tone de guano erau extrase de localnici, încărcate în vagoneți și cărate apoi
Guano () [Corola-website/Science/324759_a_326088]
-
antecedentele politice ale tatălui său, Prof. dr. Victor Andrei, nu este momentul să solicite susținerea tezei de doctorat. Ing. , în colaborare cu Toma Petre Ghițulescu, s-a implicat activ în rezolvarea unor importante probleme geologice. A descoperit o serie de zăcăminte, cum ar fi: în 1957, zăcământul de dioxid de carbon de la Nădăștia de Sus (județul Hunedoara); în 1961 - 1962, zăcămintele de țiței Cerdacu și Cireșoaia de pe valea Slănicu Moldovei, primele descoperiri de acest fel de pe valea respectivă; în perioada 1973
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
dr. Victor Andrei, nu este momentul să solicite susținerea tezei de doctorat. Ing. , în colaborare cu Toma Petre Ghițulescu, s-a implicat activ în rezolvarea unor importante probleme geologice. A descoperit o serie de zăcăminte, cum ar fi: în 1957, zăcământul de dioxid de carbon de la Nădăștia de Sus (județul Hunedoara); în 1961 - 1962, zăcămintele de țiței Cerdacu și Cireșoaia de pe valea Slănicu Moldovei, primele descoperiri de acest fel de pe valea respectivă; în perioada 1973 - 1983, zăcămintele diseminate de cupru - aur
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
colaborare cu Toma Petre Ghițulescu, s-a implicat activ în rezolvarea unor importante probleme geologice. A descoperit o serie de zăcăminte, cum ar fi: în 1957, zăcământul de dioxid de carbon de la Nădăștia de Sus (județul Hunedoara); în 1961 - 1962, zăcămintele de țiței Cerdacu și Cireșoaia de pe valea Slănicu Moldovei, primele descoperiri de acest fel de pe valea respectivă; în perioada 1973 - 1983, zăcămintele diseminate de cupru - aur la Remetea - Rovina, Colnic, Bolcana - Troița, Valea Morii Nouă, Muncăceasca Vest, Trâmpoiele - valea Pâraieleor
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
ar fi: în 1957, zăcământul de dioxid de carbon de la Nădăștia de Sus (județul Hunedoara); în 1961 - 1962, zăcămintele de țiței Cerdacu și Cireșoaia de pe valea Slănicu Moldovei, primele descoperiri de acest fel de pe valea respectivă; în perioada 1973 - 1983, zăcămintele diseminate de cupru - aur la Remetea - Rovina, Colnic, Bolcana - Troița, Valea Morii Nouă, Muncăceasca Vest, Trâmpoiele - valea Pâraieleor, Voia - Măcriș etc. Câteva descoperiri le-a făcut și în colaborare cu alți specialiști, cum ar fi mineralizația plumbo - zinciferă Măgura Țebii
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
evidențiat prezența în bazinul Roșia Montană a unor corpuri subvulcanice dacitice necunoscute, asemănătoare cu cele din dealurile Cetate și Cârnic. În 1972 a contribuit decisiv la delimitarea, cu ajutorul unor date geofizice, a corpului subvulcanic de la Roșia Poieni, cel mai mare zăcământ diseminat de cupru și aur din România. În 1999, după o activitate rodnică de 43 de ani, ing. Justin Andrei, cercetător științific gradul I, s-a pensionat de pe funcția de director științific al Institutului Geologic al României, funcție pe care
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]
-
al Institutului Geologic al României, funcție pe care a îndeplinit-o în perioada 01.01.1990-15.06.1999. În 1933, societatea minieră „Concordia” a organizat o „masă rotundă”, la Roșia Montană, pentru a se analiza oportunitatea exploatării în carieră a zăcământului aurifer Cetate. Opiniile au fost împărțite. Cu această ocazie, marele geolog Justin Andrei a declarat că: "„România, ca țară care-și periclitează o regiune pentru un pumn de dolari, ar da un semnal de slăbiciune”". După ce și Toma Petre Ghițulescu
Justin Andrei () [Corola-website/Science/326175_a_327504]