56,938 matches
-
în cele de mai jos, să schițăm tendința europeană mai largă în care poate fi înțeleasă cea românească, ținând cont desigur de specificul și particularitățile sale. Acest context european mai larg este, credem noi, cel al conservatorismului radical. Conservatorismul radical împărtășește multe dintre grijile și ideile conservatorismului mai convențional, cum ar fi nevoia de autoritate instituțională și de continuitate cu trecutul, dar crede că procesele caracteristice modernității au distrus tradiția și legitimitatea valoroasă pe care o avea trecutul pentru prezent și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
adică de tot ceea ce face, ce spune, ce gândește și simte un individ într-o situație socială specifică), el apare determinat de valorile, credințele și normele ce alcătuiesc componentele fundamentale ale unei culturi. Un asemenea comportament cultural este învățat și împărtășit în comun, ca efect al apartenenței individului la o anumită colectivitate definită prin valori, credințe și norme distincte. Acestea permit să se intuiască, cu relativă certitudine, ce curs va lua comportamentul, cum se va manifesta, ce coloratură specifică va avea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
opiniilor oamenilor (Iluț, 1997). Această tehnică a fost folosită ca o discuție de grup planificată, organizată pentru obținerea percepțiilor legate de motivația personalului și desfășurată într-un mediu permisiv; discuția a fost relaxată, plăcută pentru toți participanții. Aceștia și-au împărtășit ideile și percepțiile, s-au influențat reciproc, răspunzând ideilor și comentariilor celorlalți. Ghidul de interviu cuprinde o suită de întrebări prezentate într-o succesiune logică, de tip pâlnie (întrebările formulate au urmat drumul de la general la foarte specific), ceea ce a
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
care relevă multiple aspecte, corelate și integrate ale sinelui, iar unitatea persoanei se realizează în ansamblul multifațetat și polifonic al variatelor povești, al istoriei narative - potențiale și parțial realizate - a propriei vieți. Mulți cercetători angajați în această înțelegere a persoanei împărtășesc câteva puncte de vedere comune: sine-itatea (selfhoodă e povestibilă; istoriile de viață organizează experiența dispersată într-o totalitate integrată; viața persoanei are un text cultural - dependent de cultura în care subiectul trăiește; oamenii povestesc viața lor pentru audiențe variate; un
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
persistență sau de stabilitate al manifestărilor psihocomportamentale. YALOM (1995Ă descrie câteva particularități care pledează pentru aplicabilitatea și eficiența terapiilor de grup. Într-o ordine aleatorie acestea sunt: un anumit nivel de coeziune care favorizează participarea la întâlniri, capacitatea de a împărtăși celorlalți problemele personale, aceea de a învăța unii de la alții sau de a imita și altruismul. Pe de altă parte, grupurile terapeutice favorizează estomparea fenomenului de transfer negativ către terapeut, cultivă feed-backurile între partenerii de dialog și integrarea emoțiilor pozitive
Tulburările de personalitate by Mircea Lăzărescu, Aurel Nireștean () [Corola-publishinghouse/Science/2367_a_3692]
-
cointegrare pot fi (Garrette și Blanc, 1993, p. 83): a) tehnologice; b) industriale. a) Alianțele de cointegrare tehnologică Aceste alianțe au În vedere domeniul cercetării-dezvoltării. Așa cum am arătat, cercetarea-dezvoltatea poate fi făcută de fiecare aliat În parte, rezultatele obținute fiind Împărtășite ulterior, sau poate fi creat un laborator comun. A doua variantă prezintă Însă riscul externalizării tehnologice, adică al transferului către un concurent. Dacă la Început, În cadrul acestor alianțe accentul se pune pe cercetarea fundamentală, pe măsura trecerii timpului apare necesitatea
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
de calitatea misiunii lor”, afirma Garsted. La suedezi, autoritatea este direct proporțională cu ceea ce știi, cu importanța cunoștințelor tale Într-o anumită situație. Informația Înseamnă putere. Dați subordonaților dumneavoastră toate informațiile pe care le aveți, ajutați-i să și le Împărtășească și veți vedea ce vor dori și Își vor asuma responsabilități. Garsted era Împotriva scuzelor și acoperirilor: „Vreau să rezolvați problema! Trebuie să vă informați asupra problemei și a persoanei pentru a putea cu adevărat să găsim o soluție Împreună
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
sentimente personale, reale și puternice. g) Pe măsură ce se stabilește climatul acceptat de clasă, facilitatorul trebuie să fie capabil în aceeași măsură să învețe participativ, ca membru al grupului, exprimându-și părerile proprii. h) Facilitatorul trebuie să ia inițiativa de a împărtăși cu grupul atât sentimentele, cât și gândurile, în moduri în care nu cer și nici nu impun, ci reprezintă un simplu act de împărtășire (sharing) pe care elevii îl pot lua în calcul sau nu. Astfel, el este liber să
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
reprezintă un simplu act de împărtășire (sharing) pe care elevii îl pot lua în calcul sau nu. Astfel, el este liber să-și exprime propriile sentimente, acordându-le și un suport elevilor prin reacția lui către ei ca indivizi și împărtășindu-le propriile satisfacții și dezamăgiri. În asemenea expresii se împărtășesc atitudinile „deținute” de el, și nu judecățile sau evaluările altora. i) Prin experiența clasei, facilitatorul trebuie să rămână mereu atent la expresiile ce indică sentimente puternice. Acestea pot fi sentimente
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
îl pot lua în calcul sau nu. Astfel, el este liber să-și exprime propriile sentimente, acordându-le și un suport elevilor prin reacția lui către ei ca indivizi și împărtășindu-le propriile satisfacții și dezamăgiri. În asemenea expresii se împărtășesc atitudinile „deținute” de el, și nu judecățile sau evaluările altora. i) Prin experiența clasei, facilitatorul trebuie să rămână mereu atent la expresiile ce indică sentimente puternice. Acestea pot fi sentimente conflictive, durere și alte asemenea, care sunt primare în interioritatea
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
prin care un cursant nu poate câștiga decât în urma eșecului înregistrat de un coleg al său. În principiu, cursanții sunt împărțiți în microgrupuri (pornind de la două persoane, dar determinând o activitate eficientă în echipe de patru până la șase cursanți) ce împărtășesc obiective comune și trebuie să realizeze sarcini împreună. Grupurile, de obicei, sunt alcătuite din persoane cu experiență și stiluri de învățare diferite. În învățarea prin cooperare, participanții știu că performanța este reciprocă, în sensul că persoanele dezvoltă o interdependență pozitivă
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
activitățile cu întreaga clasă. Aceste proceduri își regăsesc o utilitate extinsă în metoda mozaicului (Jigsaw Approach) introdusă încă din anii ’70, metodă care recunoaște atât importanța atitudinii competitive, cât și a celei cooperative în procesul de învățare (cursanții trebuie să împărtășească cu cei din grupul lor propriul efort de învățare). 2.10. Metoda mozaiculuitc "2.10. Metoda mozaicului" C.F. Herreid vorbește despre cercetările lui Harold Aarons în domeniul învățării prin cooperare, acest autor fiind cel care a propus numele de mozaic
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
participativ. Astfel, erau aleși trei membri din fiecare echipă din clasă, discuția purtându-se între aceste șase persoane în fața clasei; după un anumit timp, unul sau mai mulți membri ai uneia dintre echipe erau înlocuiți de colegi din bănci care împărtășeau aceeași poziție, până ce toți studenții participau, prin rotație, la discuție. De reținut că am evitat schimbarea simultană a ambelor echipe, deoarece am observat că această tratare a fenomenului avea consecințe demotivante pentru activitate și temporiza fluența discuției. 3.4. Tehnica
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
unui manual comun de istorie europeană în școlile din statele membre ale Uniunii Europene (cf. Adevărul Nr.5179, 6 Martie 2007 ediția online). S-a pornit de la faptul că europenii cunosc prea puțin istoria europeană. Inițiativa germană nu a fost împărtășită de toate țările, în special de către Marea Britanie, Polonia și Olanda, care se tem că, prin această inițiativă, Germania ar încerca să rescrie istoria. Ministrul polonez al educației a avansat ideea unui manual comun de istorie germano-polonez, după modelul celui franco-german
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
calitative. Printre avantajele anchetelor cantitative se numără posibilitatea de a obține date reprezentative statistic cu privire la o întreagă populație, precum și posibilitatea de a testa empiric ipoteze cauzale. Astfel, ne putem propune să explorăm două întrebări esențiale referitoare la filozofiile de viață împărtășite într-o societate: 1) Sunt aceste filozofii adevărate, în ceea ce privește ansamblul societății respective? Mai precis, dau acestea seamă de fericirea și nefericirea ansamblului populației studiate? 2) Cum reflectă aceste filozofii cunoașterea personală, experiența proprie a subiectului? În ce măsură propriile trăiri influențează ceea ce
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
exemplu, dintre cei foarte mulțumiți, 75% sunt fericiți sau foarte fericiți, față de 43% dintre cei nu prea mulțumiți cu prietenii. Singura piedică în calea fericirii care pare să nu fie, de fapt, o piedică, este credința în Dumnezeu. În ciuda teoriilor împărtășite de majoritatea oamenilor, religiozitatea nu este asociată semnificativ cu fericirea, așa cum sunt acestea măsurate în baza de date. Oamenii care merg lunar la biserică se declară la fel de fericiți, în medie, ca oamenii care merg mai rar sau deloc; de asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
putem trage concluzia că într-adevăr sărăcia, viața familială și satisfacția față de proprii prieteni au un efect semnificativ asupra fericirii individuale în societatea românească actuală. Dimpotrivă, credința în Dumnezeu nu pare să influențeze fericirea - contrazicând astfel o teorie foarte larg împărtășită de populație. De ce oare marea majoritate a oamenilor susțin că persoanele care nu cred în Dumnezeu nu pot fi fericite, dat fiind că de fapt religiozitatea nu este asociată cu fericirea declarată? O posibilă interpretare pornește de la piedici cognitive, și
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
cumva compatibilă? La nivel declarativ, această dilemă de tip Romeo și Julieta este rezolvată net în favoarea iubirii. Răspunsurile persoanelor intervievate în Barometrul Opiniei Publice din mai 2007, realizat de Fundația Soros și The Gallup Organization Romania, indică faptul că acestea împărtășesc o teorie a căsătoriei bazată în primul rând pe iubire, în al doilea rând pe situația materială, și în ultimul rând pe similaritatea poziției și caracteristicilor sociale (vezi REF Ref170386992 \h \* MERGEFORMAT Tabelul 8 și REF Ref170315958 \h \* MERGEFORMAT Tabelul
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
Educația subiectului, diferențele de educație între parteneri sau religiozitatea respondentului, deși sunt considerate factori relevanți în alegerea partenerului, nu sunt asociate statistic cu o relație tensionată în cuplu. Concluzii Datele analizate mai sus susțin trei concluzii cu privire la filozofiile de viață împărtășite în România actuală. Dacă le analizăm nu ca pe opțiuni personale, ci ca pe teorii cu pretenții de validitate la un nivel mai general, putem spune că ele corespund, în linii mari, realității sociale. De exemplu, într-adevăr boala, sărăcia
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
a principiilor morale - este pentru majoritatea interlocutorilor o valoare „nonnegociabilă” (28, 45). Cu toate acestea, jumătate dintre cei intervievați (mai ales, bărbații) admit contrariul (28), iar respondenții sub 40 ani „oscilează” la același item 28. „Încrederea” nu este o calitate împărtășită de tilișcani: cei mai mulți dintre cei intervievați socotesc că nu se pot confesa cu problemele lor (32). Femeile arată introvertire acolo unde bărbații optează pentru spontaneitate (34). Aparențele le pot convinge pe femei, dar bărbații pretind o probă a timpului (35
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2358_a_3683]
-
le impune să facă, pentru a putea să exprime, prin propriul comportament, ceva despre care ele nu știu nimic"52. Este vorba, prin urmare, de un limbaj specific, de o convenție a semnelor pe care cu toții o înțelegeau și o împărtășeau. Din rațiuni de maximă importanță, pe care le-am explicat mai sus. Cum pentru medievali nu conta pertinența realistă a reprezentărilor animaliere, nu conta nici faptul că un animal există sau nu în realitate. Făceau medievalii diferența între animalele "reale
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
se ține departe de puterea care îi poate face rău, străduindu-se mai cu seamă să nu fie evident că se ține departe"29. Este exact atitudinea Lupului, strategia adoptată de acesta. El are opinii ferme, corecte, dar nu le împărtășește tuturor, ci numai celui pe care îl socotește egalul său, Brehancea. De ce? Știe foarte bine ceea ce cunoștea, cu asupra de măsură, și Seneca: Elocvența manifestată în for și orice altceva similar ce impresionează mulțimea provoacă dușmănie: filosofia cea tăcută și
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
În acest mod, victoria este deplină: Lupul nu doar că-și ucide vrăjmașul, dar are acces la întreaga herghelie. În fața unei asemenea cruzimi, Vulpea reacționează cu admirație, ba chiar cu ironie părtinitoare, dar e de înțeles că autorul însuși îi împărtășește punctul de vedere: "Lupul în acest mod pe armăsariu îl întoarsă în țințariu"35. Două lucruri sunt de remarcat aici. Mai întâi, că, începând cu Aristotel 36 (VIII, 5) și apoi cu Plinius 37 (VIII, 34), mulți autori de enciclopedii
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
trebuie observat că, în afara Inorogului și a Lupului, Liliacul este singurul personaj din roman care își permite să rămână singur, împotriva tuturor, de dragul dreptății. Un alt rejectat, Vidra, ispăsește păcate anterioare, deci își merită soarta. Înțelepciunea pe care Liliacul o împărtășește și celorlalți prin intermediul poveștii Dulfului îi acordă liniștea necesară; el știe bine că, ușor-ușor, prin astfel de atitudini ferme, verticale, adevărul va birui. Marile schimbări se petrec prin acumulări timide, de aceea sacrificiul singurătății își are rostul său dacă pilda
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
baza cărora se fac recomandări de stabilire a dozelor de insulină, transpunerea lor în practică nu este deloc ușoară. Nu rareori diabetologii cu experiență își dezvoltă propriile algo5 ritmuri, care însă au o notă prea personală și sunt greu de împărtășit altora. Am constatat atât "pe proprie piele", cât și din experiența de aproape zece ani de lucru cu rezidenții, că tratamentul cu insulină reprezintă încă "piatra de încercare" a practicii de zi cu zi a diabetologului și nu numai a
Insulina si tratamentul cu insulină by Ioan Vereșiu, Nicolae Hâncu, Gabriela Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91989_a_92484]