55,798 matches
-
negocierea desfășurată în timpul acestei perioade rămâne o viclenie și scapă dezbaterii publice"185. Astfel, dispozițiile juridice, tehnice și financiare luate în materie de amenajare teritorială și planificare urbană au fost insuficiente pentru a face din politicile urbane ocazia unei veritabile dezbateri între stat și colectivitățile locale, susceptibile, prin mizele sale, să incite la participare civică. Controlul politic al dezvoltării urbane a fost dorit de o elită modernizatoare ca o oportunitate de a inventa metode de guvernământ capabile să insereze cunoașterea experților
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ZUP, iar implicarea investitorilor și a constructorilor celor mai pricepuți fusese sesizată încă din faza de concepție. Totuși, aceste ameliorări nu le-au făcut să scape de acuzația că sunt ori aspecte ale gigantismului urban, ori ale modernismului artificial. Dacă dezbaterea asupra formelor pe care trebuia să le ia creșterea urbană rămânea deschisă între partizanii densității urbane și adepții unei etalări urbane, între intoleranții imobilelor colective și apologeții locuinței individuale, se stabilește totuși un consens pentru a face din reversul urbanismului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
ia creșterea urbană rămânea deschisă între partizanii densității urbane și adepții unei etalări urbane, între intoleranții imobilelor colective și apologeții locuinței individuale, se stabilește totuși un consens pentru a face din reversul urbanismului progresist emblema tehnocratică a viitorului orașelor. Aceste dezbateri sunt prezentate în numeroase lucrări despre oraș, adesea pe fondul exhumării revanșarde a principiilor unui urbanism culturalist, până atunci ironizat de moderniști. Urbanismul modern nu a fost cruțat de suflul contestației șaizecioptiste*. Critica făcută de mișcarea din mai 1968 societății
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
conducea familiile cu același nivel al resurselor spre aceleași cartiere, fapt denunțat cu fermitate de către sociologi"201. Argumentarea, care nu rima cu valorile egalității republicane, preludiu al nenumăratelor avertizări asupra pericolului "transformării în ghetou" a peisajului urban francez, va invada dezbaterea publică în anii 1980. O a treia marcă a orbirii de care a dat dovadă urbanismul modern ține de disprețul față de locuința individuală, timp în care se profita de votul locuitorilor ei. Din rațiuni sociologice omul modern, izolat și "atomizat
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
tehnocrații urbanismului. Ideile "chalandoniene" și parcelările conturează un nou tip de mari ansambluri, care se întind acum pe orizontală, spre zonele periurbane. "Rurbanizarea"204 apărută în anii 1970 va fi o formă dominantă a creșterii urbane în decursul anilor 1980. Dezbaterea rămânea totuși deschisă, sau, mai precis, nu făcea decât să înceapă între, pe de o parte, aceia care insistau asupra a tot ceea ce poate fi pozitiv în dezvoltarea periurbană, "orașul emergent"205 al anilor '90, și, pe de altă parte
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
soluție destul de mulțumitoare. Și din punct de vedere financiar este una subtilă, fiindcă reduce cheltuielile inerente unor locuințe individuale proprii (cheltuieli cu canalizarea, depozitarea gunoaielor, accesul) și evită în parte cheltuielile comune din clădirile colective înalte (ascensorul)"208. Totuși, această dezbatere pune în discuție ceea ce a stat până atunci la baza principiului planificării urbane: obsesia amestecului și a întinderii orașului. Dincolo de pretenția că știe cel mai bine ce nevoi au indivizii, tehnocratismul progresist era persuadat de clarviziunea (himerică) tehnică pe care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
fie, ca de obicei, mai curând adversari ai acesteia? Sau, dimpotrivă, majoritatea cetățenilor avea să se lase condusă de un ghid, reducându-și participarea la simpla manifestare a încrederii față de un singur om? Plecând de la asemenea întrebări, putem pricepe succesul dezbaterilor privind noțiunea de depolitizare în cadrul colocviilor și meselor rotunde cu caracter politic din anii 1980. Problema depolitizării se substituia celei a lipsei spiritului civic pentru a exprima neliniștea democraților față de devenirea democrației 217. Depolitizarea, mai mult decât un fenomen general
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Problema depolitizării se substituia celei a lipsei spiritului civic pentru a exprima neliniștea democraților față de devenirea democrației 217. Depolitizarea, mai mult decât un fenomen general de dezinteres față de politică, traduce detașarea cetățenilor față de formele politice neadaptate evoluției sociale 218. Astfel, dezbaterea publică pare să nu mai aibă loc în instanțe politice convenționale (adunări, partide), pentru a se ancora în alte locuri (cluburi, sindicate, regiuni etc.) În general, discuțiile în jurul depolitizării insistă mai mult asupra aspectelor socioculturale decât a celor instituționale 219
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
pensia) decât metafizice (laicitatea, depolitizarea...), iar acest fapt face mai dificilă participarea la viața politică. "Astăzi, un om (și acest lucru apare și mai frapant în cazul generației tinere) relevă Georges Lavau nu crede că mai poate interveni într-o dezbatere politică fără ajutorul cadrelor de referință morale și ideologice. Valorizarea "competenței" și a "cunoașterii nemoralizante" interzice reprezentările generalizante care caracterizau o viață politică pe care cetățenii o interpretau cu ajutorul referințelor morale și ideologice 220". Descurajați de tehnicitatea crescândă a problemelor
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
celor care determină ce este de dorit cu aceia care știu ce este posibil 227". A vorbi în numele Istoriei, privilegiind demersul moral al deciziei politice și măiestria unei retorici a principiilor și valorilor, constituia, până atunci, o aptitudine esențială în dezbaterea publică. Virtuozitatea de a trage lecții din istorie îngăduia unora să dea lecții altora. Atitudinea prospectivă pretindea acum, dimpotrivă, o cunoaștere cu multă obiectivitate științifică a lumii. Imaginația devenea acum o fiică a calculului. Raționamentul se substituia povestirii. Nu este
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
263". Însă, în loc de dispariția, la un moment dat, a animatorilor profesioniști în favoarea noilor elite, echipamentele socioeducative aveau să servească drept bază pentru acapararea municipalităților de către noii notabili. Cine nu-și aduce aminte comentează Jean-Pierre Augustin și Jacques Ion de numeroasele dezbateri, de controversele nesfârșite care, de-a lungul anilor 1960 și la începutul anilor 1970, opuneau animatorii și benevolii responsabililor politici atunci când se interzicea fie o anumită dezbatere, o anumită expoziție, o reprezentație teatrală, fie organizarea unei întâlniri în localul care
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Cine nu-și aduce aminte comentează Jean-Pierre Augustin și Jacques Ion de numeroasele dezbateri, de controversele nesfârșite care, de-a lungul anilor 1960 și la începutul anilor 1970, opuneau animatorii și benevolii responsabililor politici atunci când se interzicea fie o anumită dezbatere, o anumită expoziție, o reprezentație teatrală, fie organizarea unei întâlniri în localul care aparținea municipalității sau era finanțat de aceasta. Aceste dispute ideologice asupra definirii frumosului și binelui au reprezentat ocazii de afirmare a noilor pături în ascensiune față de mica
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu ultima piesă a decupajului teritorial"272. Totuși, în contextul în care consistența puterii statale 273 asupra urbanului contrasta cu caracterul insesizabil al punerii sale în practică, emergența acestei noi puteri locale ridica întrebarea dacă ea putea inaugura o adevărată dezbatere asupra politicii urbane. În loc să impună sau să opună orientări posibile ale guvernării orașului, noii actori urbani s-au lăsat în voia luptelor pentru putere sau pentru păstrarea mijloacelor de influență. Contestarea din 1968 a readus în dezbatere modalitățile de intervenție
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
inaugura o adevărată dezbatere asupra politicii urbane. În loc să impună sau să opună orientări posibile ale guvernării orașului, noii actori urbani s-au lăsat în voia luptelor pentru putere sau pentru păstrarea mijloacelor de influență. Contestarea din 1968 a readus în dezbatere modalitățile de intervenție ale statului modernizator: el era acuzat că dăduse în fapt naștere unei puteri despotice camuflate în spatele unei modernizări în limbaj. Critica planificării urbane, chiar atunci când aceasta era concepută într-un mod mai deschis de autoritățile locale și
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
într-o contestare neputincioasă 3". În contextul confiscării asociațiilor de către clasele mijlocii (creșterea puterii mișcării asociative nu reducea inegalitățile de acces al diferitelor categorii sociale la acțiunea colectivă) și, mai ales, al împotmolirii lor, pe toată perioada anilor 1970, în dezbateri legate de participare (cum să participe fără să servească drept garanție puterilor publice? Cum să participe fără să-și piardă libertatea de judecată?), mitul asociațiilor se destramă. Se constatase că înmulțirea asociațiilor nu a tradus automat voința cetățenilor de a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
și animației doar în cartierele "populare" făcea să transpară funcția de control a acestora 289". Această concentrare asupra puterii, potrivit clubului lui Jacques Delors, "Schimb și proiecte", a prejudiciat construirea unei "democrații la îndemână". "Mișcarea asociativă se observă în toate dezbaterile în care se caută actualmente căi ale progresului acesteia era obsedată de puterea publică și de aparatul său, ceea ce înseamnă pentru conducătorii săi să imite, să cucerească, să integreze, să dezmembreze sau să combată Administrația față de care asociațiile au complexe
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
introduce în legislație noțiunea de proiect urban. Teoreticianul acestei ultime formule, arhitectul și urbanistul Christian Devillers, află aici "[...] instrumentele necesare pentru ca aleșii, primarii să poată schița o viziune concretă a orașului. Vizibile și comprehensibile, proiectele urbane pot alimenta o adevărată dezbatere democratică. Înainte era dificil de discutat plecând de la procedurile și de la reglementările unui urbanism abscons"344. La nivel operațional, proiectul urban apare ca o alternativă credibilă la funcționalismul urban discreditat de criza periferiilor. Spre deosebire de acel model pseudoștiințific, proiectul se prezintă
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
atât mai mult cu cât tensiunea dintre dreptul la locuință și dreptul la a locui în oraș face din pretextul de a nu-i primi pe cei săraci din cauza condițiilor nesatisfăcătoare un refuz de a-i primi pur și simplu. Dezbaterile prilejuite de legea SRU396 s-au concentrat în mod semnificativ asupra modului în care ar trebui regândită acțiunea publică. Primarii critică dirijismul legii SRU, care prevede ca atunci când un oraș are un număr insuficient de locuințe sociale, în afară de sancțiunile financiare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
reînnoi acțiunea publică locală, teritorializarea normativă reproduce modalitățile sale clasice: pe față, confruntarea convenită între stat și colectivitățile locale, între colectivitățile locale privilegiate și cele defavorizate; pe la spate, negocierile și aranjamentele"400. Doar negocierile adevărate cu privire la aplicarea legii pot permite dezbaterii politice să se substituie aranjamentelor 401. Invers, perspectiva actuală de a revizui articolul 55 din legea solidarității și renovării urbane în sensul renunțării la obligația comunelor de a construi pro-centul de 20 % locuințe sociale poate fi socotită o abandonare a
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
Locul său în cadrul unei "guvernări urbane" care conferă marilor grupuri industriale private un rol din ce în ce mai important pune problema statutului orașului ca actor politic și ridică întrebări privind dimensiunea sa democratică. "Proiectul orașului" servește oare dezvoltării democrației, sau scoate definitiv din dezbaterea democratică opțiunile în materie de politici urbane? Problema este cu atât mai complexă cu cât planificarea urbană strategică tinde, din punct de vedere operațional, să invalideze actualul decupaj geografic al colectivităților locale și pune în discuție identificarea unor noi teritorii
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbane? Problema este cu atât mai complexă cu cât planificarea urbană strategică tinde, din punct de vedere operațional, să invalideze actualul decupaj geografic al colectivităților locale și pune în discuție identificarea unor noi teritorii instituționale pertinente pentru a conduce orașul. Dezbaterile asupra intercomunalității și perspectiva constituirii unei puteri a aglomerației urbane pun în evidență transformările radicale care afectează ceea ce ne reprezentăm că ar fi "un oraș". Ele ilustrează acuitatea acestei probleme politice caracteristice democrațiilor moderne: găsirea acelor modalități de comunicare între
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
cel care are drept de folosință, firmele au reușit să transforme regulile de organizare ale acestei piețe prin introducerea unei relații de lungă durată cu același interlocutor. Cum a luat naștere această formulă? Nu este cazul să o căutăm în dezbaterile din Parlament, în grupul de lucru al vreunei asociații a primarilor sau în cartea albă a vreunui minister. Inițiativa este a firmelor, a căror logică este aceea a cuceririi pieței. Ele au pus juriști să studieze toate formulele în vigoare
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
urbanismul participativ în acest sens. Profesioniștii urbanului caută mai degrabă să vândă imaginea orașului și să pună în valoare politica municipală, decât să integreze opiniile locuitorilor în elaborarea acțiunii publice. Persuasiunea primează în fața ascultării cetățenilor. Eficacitatea se împacă greu cu dezbaterea publică. "Interesul general urban, simbolizat de proiectul orașului subliniază Serge Wachter presupune realizarea unui consens care să nu fie afectat de procedurile de deliberare și de confruntările de idei și interese ale diferiților actori ai "jocului" municipal. În plus, mediul
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
o politică anticorupție. În sfârșit, "dacă există incertitudini mari în privința capacității administrațiilor de a trata prejudiciile aduse probității publice, capacitatea justiției de a învesti acest domeniu rămâne la fel de problematică"469. Viața politică nu va câștiga în consistență decât dacă promovarea dezbaterilor publice va avea loc simultan cu recunoașterea capacităților reglatoare ale dreptului, mai ales în ceea ce privește "preaplinul alianțelor între puterea municipală și marile grupuri urbane"470. Arestarea primarului din Grenoble sau punerea sub urmărire a patronului numărul unu mondial al BTP-ului
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
sociale"471. Printr-una dintre acele viclenii ale istoriei, ne-am putea gândi că aducerea la lumină a faptelor de corupție ar fi tertipul prin care marile grupuri ale serviciilor urbane vor fi interpelate în legătură cu legitimitatea intervențiilor lor, provocând o dezbatere privind orientările prestațiilor lor472. Dar această perspectivă ar cere mai întâi ca Franța să-și schimbe moravurile politice. Este știut însă faptul că primarii consideră dezvăluirea conflictelor ca pe un obstacol în calea afacerilor profitabile ale municipalității. Ei preferă să
by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]