55,310 matches
-
Lily Maquet este foarte asemănător cu cel al sorei sale, cum se poate observa cu ușurință din compararea celor două tablouri portret. Tema relației cu sora, reflex al unui complex oepidian, apare obsedant în pictura lui Khnopff, transpusă la nivelul visului și a unor teme prin excelență decadente, precum cea a lui Oedip și a Sfinxului. Prezența florii indică aici într-un plan simbolic cu corolarul implicațiilor psihanalitice caracterul litigios al prezenței feminine, atracția răului fiind dublată de imaginea lilială, angelică
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pictorul să fi avut drept inspirație statuia lui Ovidiu executată de sculptorul italian Ettore Ferrari în 1887 și devenită monument public al Constanței, din moment ce decupajul postural al figurii este același în tabloul său. La rândul său, Nicolae Vermont, în tabloul Visul lui Ulise, utilizează tema mitologico-literară într-un sens care dă conținut reveriei. La marginea mării, pe un bloc de stâncă, sprijinit într-un baston, Ulise ascultă ceea ce pare să-i șoptească o eterică figură feminină. În spatele acestei figuri o întreagă
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
într-un baston, Ulise ascultă ceea ce pare să-i șoptească o eterică figură feminină. În spatele acestei figuri o întreagă scenă fantasmală apare difuz, cu un templu detașat pe fundal, cu grupuri antrenate într-o dramatizare despre care nu știm nimic. Visul lui Ulise, în fapt o reverie, dobândește acest contur fragil, inconsistent, al unei proiecții fantasmale, probabil a întoarcerii sale în Itaca. Personajul feminin, care pare să-i șoptească la ureche conținutul care apare reproiectat pe ecranul cerului, ca ecran al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
proiecție onirică, o visare în așteptare. Pădurea este peisajul în care visarea apare interpretată de femeia singură, așa cum femeile burgheze visează citind o carte, sau contemplându-se în fața oglinzii. În acest caz, fundalul pădurii constituie ecranul pe care se proiectează visul. VII.4. Muzica înainte de toate orfismul decadent Armonicele simboliste sunt recuperabile cu un întreg instrumentar și repertoriu specific simbolist, de la clavir la vioară, de la valsul melancolic la romanța-tangou. Scriitura artistă în proza decadentă dezvoltă propriile sale armonice, iar nu odată
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Privirea joacă un rol esențial în contextul scenarizării seducției ca potențial distructiv al femeilor fatale ale decadentismului. Privirea care se închide, însoțită mai totdeauna de o transă voluptuoasă, sugerează replierea către propria intimitate, cu deschiderea simultană spre spațiul ilimitat al visului și al unor libertăți de neconceput. Cât despre instrumentele muzicale, Hans Hofstätter consideră chiar că "o trăsătură la fel de evidentă în imaginile simboliste este reprezentarea frecventă de instrumente muzicale"390. Lirele (ca simbol al poeziei) abundă în pictura simbolist-decadentă, în special
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pârâul fuge cu lebedele albe, care trec precum anii de fericire. În jurul casei, Orele sau Anotimpurile dansează o horă simbolică, marcând fără îndoială trecerea rapidă a iubirilor. Înțelegem că aceste alegorii sunt reprezentate de o manieră eterată ca figuri ale visului, dar ele ar fi putut, rămânând, diafane, să aibă frumuseți și grații mai bine precizate"422. Expoziția la care face referire Bachelin are loc în noiembrie 1904, la Palatul Ateneului, "Expositia Kimon Loghi", unde sunt expuse 128 de lucrări. Pe
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
pastelate, vitaliste, strălucitoare ale sudului. Pictura lui Loghi ar ieși, astfel, de sub influența germană, nordică, pe măsură ce se "încălzește" la lumina sudului mediteraneean: "Imaginație caldă de oriental, Loghi întrupează în culori, nu numai realități, ci concepții, visiuni de poet, crâmpee de vis, pe care le traduce în delicate armonii de culori"424. Acest sud feeric, dezinhibat, vitalist diminuează influența nebulosului decadent, a viziunilor sumbre, a macabrului pregnant, a erotismului deviant cu notele sale maladive, cu frumusețea perversă și insidioasă a răului, precum
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu deschidere spre depărtări, cu mirajul Orientului și estetismul dublat de mister, care învăluie viziunile sale solare. Poetul delicat și sensibil care domină în Loghi domolește culorile prea calde, subtilizează contururile, învălue natura într-o atmosferă de mister și de vis dar visul omului de miază zi, nu un vis nordic ca în precedentele lui pânze. Akropoli (59) și In Arcadia (55) sunt bucăți de natură, care se armonizează de minune cu cultul de artă al pictorului, și peste care delicatețea
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
spre depărtări, cu mirajul Orientului și estetismul dublat de mister, care învăluie viziunile sale solare. Poetul delicat și sensibil care domină în Loghi domolește culorile prea calde, subtilizează contururile, învălue natura într-o atmosferă de mister și de vis dar visul omului de miază zi, nu un vis nordic ca în precedentele lui pânze. Akropoli (59) și In Arcadia (55) sunt bucăți de natură, care se armonizează de minune cu cultul de artă al pictorului, și peste care delicatețea talentului lui
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
dublat de mister, care învăluie viziunile sale solare. Poetul delicat și sensibil care domină în Loghi domolește culorile prea calde, subtilizează contururile, învălue natura într-o atmosferă de mister și de vis dar visul omului de miază zi, nu un vis nordic ca în precedentele lui pânze. Akropoli (59) și In Arcadia (55) sunt bucăți de natură, care se armonizează de minune cu cultul de artă al pictorului, și peste care delicatețea talentului lui așterne o diafană pânză de mister și
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
nordic ca în precedentele lui pânze. Akropoli (59) și In Arcadia (55) sunt bucăți de natură, care se armonizează de minune cu cultul de artă al pictorului, și peste care delicatețea talentului lui așterne o diafană pânză de mister și vis. În acest vis al omului de miază zi, nu mai predomină nuanțele cenușii, ca în visul omului de nord, ci nuanțele de roșu și galben, cărora temperamentul artistului le domolește violența și căldura excesivă. Loghi este un pictor dublat de
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
precedentele lui pânze. Akropoli (59) și In Arcadia (55) sunt bucăți de natură, care se armonizează de minune cu cultul de artă al pictorului, și peste care delicatețea talentului lui așterne o diafană pânză de mister și vis. În acest vis al omului de miază zi, nu mai predomină nuanțele cenușii, ca în visul omului de nord, ci nuanțele de roșu și galben, cărora temperamentul artistului le domolește violența și căldura excesivă. Loghi este un pictor dublat de un poet... [...]"427
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
care se armonizează de minune cu cultul de artă al pictorului, și peste care delicatețea talentului lui așterne o diafană pânză de mister și vis. În acest vis al omului de miază zi, nu mai predomină nuanțele cenușii, ca în visul omului de nord, ci nuanțele de roșu și galben, cărora temperamentul artistului le domolește violența și căldura excesivă. Loghi este un pictor dublat de un poet... [...]"427. În "Cronica artistica. O privire asupra expozițiunei "Tinerimei Artistice"" din ziarul Vremea, Miroslav
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
sale, care fac vizibil atât un eclectism, cât și un omagiu prea apăsat față de pictura maeștrilor săi simboliști, devine doar în parte manieră, în parte constituind un propriu al picturii simboliste, cu încercarea de a crea o realitate paralelă a visului și reveriei. Pictura lui Loghi va oscila între debordanța cromatică și nota de melancolie care vine pe filiera picturii germane, topită încetul cu încetul în lumea pastelată a feriilor sale. VIII.2. Ștefan Luchian între secesionism și impresionism După cel
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fatale (Salomeea, Judith, Mesalina, Dalila etc.) din picturile unui Gustav Klimt, Franz von Stück, Jean Delville, Edvard Munch etc. Ne-a rămas un desen intitulat Ofelia, un chip de fată care pare să plutească cu ochii închiși pe apa unui vis sau a unei reverii. Emblematic pentru personajul feminin circumscris reveriilor simboliste și senzualității Jugendstilului, ea poartă flori în păr. Imaginea Ofeliei e indisociabil legată de elementul floral, așa cum o demonstrează tratările afine ale acestui personaj, rezultat al decupajului dramatic al
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
de aici și impresia că această perioadă constituie ceva tranzitoriu și puțin semnificativ în opera sa. Chiar dacă nu există nimic programatic la Luchian, schimbarea prin opoziție are sensul unei convertiri și poate fi citită prin revers cu acest moment de vis suspendat din la Belle Epoque, pe care Luchian îl construia cu mijloacele Art Nouveau-ului, sub semnul unui simbolism integrator. VIII.3. Cecilia Cuțescu-Storck ecouri prerafaelite Câteva pasaje din volumul de memorii al Ceciliei Cuțescu-Storck, Fresca unei vieți, fac referire la
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Meissonier, Neuville, Detaille), reprezentările vieții contemporane fie ea publică sau privată, pitorescul, rusticul, pictura peisageră (cu excepția celei realizate à la manièrre de Poussin), naturile moarte, marinele etc. În schimb, prin regulament sunt acceptate idealul catolic și misticismul, legenda, mitul, alegoria, visul, lirismul, toate ingrediente care intră și în componența literaturii simbolisto-decadente. Și în ceea ce-i privește pe clasici, regulamentul prevede o serie de excepții: nudul este refuzat, cu excepția nudului sublimat (le nud sublimé) à la Coreggio, capetele de expresie sunt interzise
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
frumuseții în artă. Arta contribuie la construcția unei societăți moderne, a reprezentării estetice a geniului național, dar și înfrumusețează existența, o face atractivă, îi conferă farmec și mister. Fata de pe afișul lui Luchian plutește cu ochii închiși, transportată de un vis în lumea imaterială a artei, a poeziei, exuberanța ei transmite o notă de optimism care se regăsește alături de pesimismul programatic ce însoțește modernitatea, relevabil pe un alt versant. Apariția societății artistice este dublată de apariția revistei cu același nume, (Ileana
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
viață întors din Iaduri iară!... / Astarte, trup de spume, pe cari s-au fost prelins / Petalele de roze și crini, felina fiară/ Te chiamă-n al meu strigăt de patimă aprins. -/ La sâni de fericire, Iluzia m-ascunde!... Din lut și Vis, forma-vom sublimi, un mitic grup! / Resfiră-mi peste frunte noptosul păr în unde, / Iar doliu morții mele, îl rupe de pe trup!"510. L. Bachelin are un articol în franceză despre opera lui Wagner, "Tannhäuser". Opera care dă titlul articolului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
insulele Oceaniei se poate observa ca cezură care identifică, subliniază dimensiunea ezoterică a acestei picturi. Influența lui Gauguin se manifestă în acest punct, Cecilia Cuțescu-Storck fiind la curent cu pictura acestuia. "Impresionistul Gauguin își urmărea ca un vizionar drumurile și visurile lui, inspirându-se din țări poetice, departe de civilizație, de unde culegea toată lumina și, din aspectele curioase ale locurilor și ale ființelor tahitiene, reda toată frumusețea exotică în tablourile lui"520. Inspirația pe care i-o oferă pictura tahitiană a
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
și goală sub găteala podoabelor de pietre prețioase, perversa Salomee... Și călăul cu sabia picurând de sânge i-a adus într-o tavă de argint capul livid al Sfântului Ion, pe care ea-l privește cu nesațiu și cu satisfacția visului ce e gata să se împlinească... căci pe buzele ei vezi palpitând setea de sărutare, de sărutarea pe care i-o refuzase cu atâta dispreț... Da... îl va săruta... Și iat-o în alt tablou, întinsă în tot lungul corpului
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
in fin-de-sičcle France: politics, psychology, and style, Berkeley, University of California Press, 1989. 188 A se vedea capitolul "Bizantinism și decadență", în Angelo Mitchievici, Decadență și decadentism în contextul modernității românești și europene, Curtea Veche, București, 2011. 189 Adriana Șotropa, Visuri și himere, p. 111. 190 Tudor Octavian, Un artist al Casei Regale - Ottilia Michail-Oteteleșanu, Monitorul Oficial R.A. București, 2008, pp. 35-36. 191 Adevărul literar și artistic, seria III, anul III, nr. 65, duminică, 19 februarie 1922, p. 8. 192 Ibidem
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
februarie 1909, pp. 60-61. 194 Ruxandra Juvara-Minea " La présence à l'étranger de l'art roumain au premier quart du XXe siècle II", în Revue Roumaine d'Histoire de L'Art, serie Beaux-Arts, Tomes XXXVI, 1989. 195 Vezi Adriana Șotropa, Visuri și himere, Editura Compania, București, 2009, pp. 101-102. 196 Eugene Grasset, "L'Ecole Nationale des Arts Décoratifs de Bucarest Domnita Maria", în Art et Décoration, Emile Lévy, Éditeur, Librairie Centrale de Beaux-Arts, Tome XXIII, ianuarie-iunie 1908, p. 129. 197 Tzigara-Samurcaș
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
iunie 1914, p. 2. Semnat: Escamillo, reprodus în Tudor Arghezi, Opere III. Publicistică (1896-1913), Editura Academiei Române, Univers Enciclopedic, Ediție îngrijită și note bibliografice de Mitzura Arghezi și Traian Radu, prefață de Eugen Simion, București, 2003, p. 244. 264 Adriana Șotropa, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă, Editura Compania, București, 2009, p. 80. 265 Ibidem, p. 183. 266 Minerva, An II, nr. 511, 20 mai 1910, p. 1. 267 Adevărul, anul XXIII nr. 7734, duminică, 7 februarie 1910. 268
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistic, modă, fapt de societate, Editura Simetria, București, 2005, p. 112. 301 Ibidem, p. 101. 302 Ibidem, p. 105. 303 Acestea două din urmă se găsesc reproduse în Rampa, Anul I, nr. 101, nr. 103, februarie 1912. 304 Adriana Șotropa, Visuri și himere. Ecouri simboliste în sculptura românească modernă, Editura Compania, București, 2009. 305 F. Șirato, Prospecțiuni plastice, Editura de Stat pentru Literatură și Artă, București, 1958, p. 212. 306 Ibidem, p. 161. 307 Ibidem, p. 163. 308 F. Șirato, Încercări
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]