56,938 matches
-
monede străine: austriece, rusești, turcești, poloneze, germane, franceze etc. - , haosul monetar inspirând la poezie atât pe cei din vechime, cât și cititorii de mai târziu: „Bagă mâna scoate punga,/ Scoate banii groși cu dunga./ Și păcatu și suștacu/ Să-l împărtășesc cu ortacu" (Alexe Viciu); sau „Busuioc de izmă creață/ A adus cumătra dar,/ Și pe buzele- nnegrite/ Pus-a Mura un creițar" (Octavian Goga). Prima monedă Națională În „Neamul moldovenilor" chiar și Miron Costin, cronicarul, menționa multitudinea monedelor din circulație
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a se vedea și a mai sta de vorbă. Este benefic din punct de vedere psihic să te întâlnești cu rudele sau cu prietenii pentru a face schimb de informații sau de a comenta unele evenimente, ori pentru a-ți împărtăși bucuriile ori necazurile. Asemenea vizite sunt utile mai ales persoanelor singure care sunt nevoite să dialogheze cu ele însele în lipsa unor interlocutori, fapt ce le poate zdruncina echilibrul psihic dacă asemenea convorbiri sunt folosite în exces. O regulă elementară de
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Rosetti și era natural să trăiască în asemenea convingeri. Iar lașul, comoară a intelectualității, Bârladul de unde provenea și însemna multă istorie scrisă, dar mai ales nescrisă, constituiau pentru el un izvor de idei nesecate pe care el înțelegea să le împărtășească cu dărnicie, dar și cu înțelepciune înțeleasă. „Născut sub Regulamentul Organic, când sentimentul național era confundat cu cel religios, când conducătorii curteneau cu supunere, cu genunchii plecați pe puternicii vecini, Rășcanu moare (în munții Moldovei unde se dusetului de la București
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
de informare un instrument eficient pentru evanghelizare, dar și pentru educarea credincioșilor, mai ales în țările unde catolicii conviețuiau cu persoane de alt crez121. Catolicii nu aveau voie să colaboreze cu publicații care atacau morala creștină 122; ei trebuiau să împărtășească aceeași viziune asupra aspectelor esențiale, să nu confunde nicio poziție politică cu credința 123 și să nu pretindă exclusivitatea catolicismului 124. Sfântul Părinte a condamnat atacurile suferite de presa catolică 125 și i-a îndemnat pe ziariștii catolici să folosească
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
apariției Revistei Catolice, care nu a mai fost editată niciodată. Farul nou Primul număr al ziarului Farul nou a apărut la data de 1 ianuarie 1934, la București 387. În această ediție nu a fost publicat un articol-program care să împărtășească cititorilor dorințele și așteptările colectivului de redacție, adică să fie expus exact scopul apariției unui ziar catolic la București 388. A fost transmis doar un scurt mesaj către cititori, semnat de Comitetul redacțional: "Numai un puternic val de lumină poate
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
1921, a avut o tentă evocativă: prezenta scena bombardamentului din 11 octombrie 1917 asupra clădirii Institutului Notre Dame de Sion din Galați 478. Acest moment l-a marcat pe Durcovici și din această cauză a scris articolul respectiv, pentru a împărtăși cititorilor acele clipe. Evenimentul dramatic a fost descris și într-o scrisoare adresată la 29 iulie 1918 cardinalului Van Rossum, prefectul congregatiei De Propaganda Fide479. Orizontul tematic al publicației a fost unul variat, ancorat în actualitate și cu valențe educative
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
la cererea de reapariție a revistei Aurora franciscană a fost edificator în privința obligativității girului pentru apariția unei publicații catolice: "[...] Scriitorii de la revistă să nu uite a lămuri pe terțiari că viața terțiară nu constă numai în a se spovedi și împărtăși în anumite zile, a merge la Sfânta liturghie [...] ci în locul întâi, în împlinirea credincioasă a datoriilor proprii stării fiecăruia și în iubirea reciprocă și în umilință și abnegație [...], pentru ca să nu dea ocazia la judecăți de felul acesta: că terțiarii sunt
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
otravă, într-atât părea el de supărat și dezgustat". Ospitalitatea devine din acest moment artificială, convivialitatea nu se poate instaura, masa este compromisă. La fel se petrec lucrurile și în nuvela Pique-nique în care protagonistul, un papetier sărac trebuie să împărtășească bucuriile colective de sfârșit de an ale vecinilor săi negustori. În timp ce afacerile mezelarului, ale negustorului de ouă și de pasăre, ale fabricantului de paste și ale negustorului de vinuri prosperă nemăsurat în apropierea anului nou, Egisto vede, cu suferință, cum
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
izolarea egoistă a celor doi amanți care uită de lume și de ceilalți. Odată acest obstacol îndepărtat, oamenii reveniți la înfățișarea umană, "mai tineri, și mai voinici, și mai frumoși de cum erau înainte", ospitalitatea poate fi savurată fără a fi împărtășită și fără a arăta rezerve, ea poate să o facă și le-o datorează (ceea ce justifică mânia lui Ulise revărsată asupra lui Euriloh): "Hai, luați din bucatele astea, beți din vinul ăsta și prindeți iar curajul pe care l-ați
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
încăpere te face să o dorești pe cealaltă, această agitație ocupă și ține în suspens mintea, este un gen de bucurie care satisface"253. Privirea captivată este prada seducătorului. Lăsăm la o parte problema de a ști dacă surpriza este împărtășită de către regizor și dacă Doamna T... și libertinul din Casa cea mică n-au descoperit fără voia lor dragostea, un sentiment și o bucurie nouă, cea a gazdei care își surprinde oaspetele sub puterea seducției. Totul în arhitectură trebuie să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și în momente diferite ale vieții Sfântului Iulian (fie sub formă de vis, fie la părinți, fie la Iulian căsătorit de multă vreme). Moartea lui Iulian are și ea versiuni diferite. Astfel, adesea, el e omorât odată cu soția lui care împărtășește până la sfârșit soarta soțului ei339, de către un hoț care, venind la ospiciu, vrea să fure presupuse comori (scenă care repetă uciderea părinților, cei doi soți fiind culcați în patul lor și omorâți dintr-o singură lovitură de spadă). Episodul milei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
soțului ei339, de către un hoț care, venind la ospiciu, vrea să fure presupuse comori (scenă care repetă uciderea părinților, cei doi soți fiind culcați în patul lor și omorâți dintr-o singură lovitură de spadă). Episodul milei față de lepros este împărtășit și de soți. "Mesel"-ul (leprosul) cere, de altfel, ca soția să-i încălzească trupul. Iulian ezită dar soția îl determină să accepte. Întorcându-se de la foc, pentru a se întinde lângă bolnav, ea descoperă că acesta a dispărut în
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
spion, o ființă rău intenționată. Dacă însă curiozitatea sa o antrenează pe cea a cititorului, el rămâne totuși un personaj simpatic care ne face să ne gândim la anumite personaje ale lui Kalka al căror cititor nu poate să le împărtășească decât parțial intențiile și gândurile secrete. Dar și mai mult eroul lui Landolfi se apropie de Edgar Allan Poe și povestitorii săi patologici, după cum vom arăta în cele ce urmează. Nu știm mare lucru despre psihologia sa și despre caracterul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de a găsi lângă un prieten o societate în lupta cu singurătatea, un reconfort pentru chinul său, o ușurare a bolii sale. Dar și (fiindcă Roderick a fost un prieten intim al naratorului și îl cunoaște așadar bine) ca să-i împărtășească angoasa și nebunia. Gazda își primește cordial oaspetele, dar cu o cordialitate empatică "asemănătoare cu efortul unui om de lume plictisit, care se supune unei circumstamțe". În ciuda unei sincerități de care naratorul nu se îndoiește, totul în atitudinea gazdei este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
tău înseamnă să te i te supui, să-ți cunoști locul (gehorden, hören wollen, gehören, wohin sein Wesen gehört). Să te sustragi acestui discurs înseamnă să-ți pierzi locul, să fii fiul pierdut, oaia rătăcită, vagabondul nomad al deșertului. Nu împărtășim convingerea Marhei Robert că Franz Kafka s-a interesat mai întâi de limbaj și mai apoi de limbi. Ni se pare că cele două chestiuni se contaminează una pe cealaltă și că, în cele din urmă, problema limbajului nu încetează
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mai mult de a adapta la gustul receptorilor operele străine, adică de a proceda la naturalizarea cea mai completă posibilă. Această libertate de interpretare, care are drept scop plăcerea publicului și drept consecință eleganța în detrimentul fidelității servile față de original, este împărtășită de către un D'Alembert care își justifică traducerea din Tacit, arătând că traducătorul trebuie să rivalizeze cu modelul său și să facă operă de creator și nu de simplu copist. Traducătorul francez consideră că el are nu numai întreaga libertate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în lacrimi, poți să cunoști atât de puțin inima soției tale încât să o crezi în stare să te abandoneze cu lașitate sub povara răului? O! Nu, nu, niciodată! Ei bine, renunță la lume, pleacă dacă voiești, dar după ce am împărtășit plăcerile împreună, îți voi urma pașii ca să-ți împărtășesc și suferințele" (E. H. Langlois, Mémoires sur la peinture sur verre et sur quelques vitraux remaquables des églises de Rouen, 1823). 340 G. Huet, "Saint Julien l'Hospitalier", în Mercure de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
soției tale încât să o crezi în stare să te abandoneze cu lașitate sub povara răului? O! Nu, nu, niciodată! Ei bine, renunță la lume, pleacă dacă voiești, dar după ce am împărtășit plăcerile împreună, îți voi urma pașii ca să-ți împărtășesc și suferințele" (E. H. Langlois, Mémoires sur la peinture sur verre et sur quelques vitraux remaquables des églises de Rouen, 1823). 340 G. Huet, "Saint Julien l'Hospitalier", în Mercure de France, t. 104, nr. 385, iulie 1913, p. 57
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
diplomații 15 sunt acei agenți/intermediari, persoane investite cu puterea de a reprezenta, vorbi și negocia în favoarea unui stat; multe din regulile și protocoalele acesteia au fost codificate prin Convenția de la Viena asupra Drepturilor Diplomatice (1961).16 Există analiști care împărtășesc ideea că între conceptele de politică externă și diplomație se creează de cele mai multe ori o confuzie; astfel, în timp ce, în general. politică externă vizează substanță, relațiile efective a două state 17 care conduc către acțiuni concrete (materializate în acorduri, tratate), rolul
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
soft (exemple ar fi: sărăcia extremă, incultura, șomajul, bolile contagioase, degradarea mediului, extremismul religios, violarea drepturilor omului etc.) și de tip hard (terorismul internațional, proliferarea armelor de distrugere în masă, conflictele intra și interstatale etc.).101 O parte din analiști împărtășesc ideea conform căreia secolul al XXI-lea a început la 11 septembrie 2001, ceea ce impune o nouă modalitate de abordare a problematicii securității; după această dată nu se mai poate vorbi "doar de o dimensiune soft a securității internaționale; mulți
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
realitățile momentului putem conchide că în prezent criză arabo-israeliană este departe de a fi încheiată, implicitul proces de pace neînregistrând progrese considerabile în ultimii ani. Tocmai de aceea, principalii factori direct răspunzători pentru această situație se datorează în principal percepției, împărtășite de ambele părți, potrivit căreia fiecare entitate este neînțeleasa (sau incorect înțeleasă), dar și dreptului de preempțiune asupra teritoriilor disputate, pe care atât palestinienii, cât și israelienii și-l aroga, invocând în mod constant originile/trecutul istoric. Alți factori care
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
evreii din Palestina sau Israel, între musulmani vs. evreii din Israel sau între musulmani și arabi vs. vest.246 În legătură cu motivele reale care alimentează criză israeliano-palestiniană nu se poate spune că există o unanimitate de percepții, înșiși evreii și palestinienii împărtășind puncte de vedere diferite; astfel, israelienii consideră că unul dintre principalele motive ale ostilității îndreptate împotriva lor este antisemitismul; o altă sursă a conflictului arabo-israelian rezidă din interpretarea tradițională a shariei, lege islamică potrivit căreia toate teritoriile musulmane inclusiv cele
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
în vedere că atât evreiescul shalom, cât și corespondentul din limba arabă salaam sunt derivate ale cuvântului shams, toate acestea (și multe altele) constituie dovezi indubitabile ale trecutului comun că beduini; în pofida tuturor neînțelegerilor manifestate există un numitor: ambele parți împărtășesc convingerea că această Țară Sfântă reprezintă în esență un simbol al păcii.343 2.1.2.3. Specificul și evoluția crizei israeliano-palestiniene la începutul secolului al XXI-lea Acest subcapitol se concentrează asupra elementelor de istorie evenimențiala în evoluția lor
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
-și rădăcinile în Orientul Mijlociu și Apropiat, cu principalele focare active de criză în Afganistan, Iran, Irak și Israel/Teritoriile 345 Palestiniene, iar mai recent în Egipt, Libia, Siria, Tunisia, Yemen etc. O serie de analiști și comentatori ai tabloului internațional împărtășesc ideea conform căreia cele mai importante crize politico-militare ale începutului de secol nu reprezintă altceva decât un feed-back al atacurilor teroriste de la 11 septembrie 2001 asupra Statelor Unite. Istoria recentă a demonstrat cu prisosință că seculară criză israeliano-palestiniană este prezentă și
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
din Israel care fac referire la "vulnerabilitatea strategică a arabilor" în fața unui potențial atac, care sub pretextul securității s-ar constitui într-o replică israeliană.575 Reuniunea Ligii Arabe (de la 31 martie 1994) a demonstrat că liderii arabi nu mai împărtășesc aceeași definiție comună asupra a ceea ce reprezintă amenințarea și implicit a ceea ce însemna securitatea, convenind pentru prima oara asupra faptului că fiecare parte trebuie să-și identifice propriile amenințări la adresa securității și să-și gestioneze pe cont propriu problemele de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]