55,310 matches
-
este inundat de liric, Întâlnirea Îndrăgostiților părând a fi firească, de parcă despărțirea ar fi avut loc de curând. Timpul concret nu mai are importanță. Regăsiți, ei pornesc În moarte ori În vis. „Toți visăm, spuse. Așa Începe, ca Într-un vis.” DRAMATURGIE I. L. CARAGIALE - „O scrisoare pierdută” I. L. Caragiale s-a născut la Haimanale, lângă Ploiești, la 30 ianuarie 1852, Într-o familie care a dat teatrului românesc nume celebre. Doi dintre unchii săi, Costache și Iorgu au fost actori, conducători
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
are pentru Cațavencu sensul de flexibil În concepții); structura este o inovație caragialiană. Încălcarea regulilor gramaticale și a logicii: d. polisemia - „ne-am răcit Împreună”; e. contradicția În termeni: „După lupte seculare care au durat aproape 30 de ani, iată visul nostru Împlinit!”; f. asociații incompatibile ca sens: „Industria română este admirabilă, e sublimă, putem zice, dar lipsește cu desăvârșire”; „la douăsprezece trecute fix”; g. nonsensul: „Din două una, ori să se revizuiască, primesc, dar să nu se schimbe nimic, ori
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
viața, „plină de nade, tot felul de nade frumos colorate”; ele sugerează capcanele sau tentațiile vieții, atrăgătoare, dar periculoase pentru existenta umană. El Își asumă această existență, deoarece „noi, peștii, Înotăm printre ele (nade), atat de repede, Încât parem galagiosi". Visul oricărui pește este să Înghită una, pe cea mai mare, dar pentru Iona totul rămâne la nivel de speranță, pentru ca „ni s-a terminat apa". Finalul primului tablou Îl prezintă pe lona Înghițit de un pește uriaș; Încearca el să
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
poeziei lui Marin Sorescu. Apa devine un simbol al existenței, pândită de un șir nesfâșit de capcane: „Apa asta e plină de nade, tot felul de nade frumos colorate. Noi, peștii, Înotăm printre ele atât de repede, Încât părem gălăgioși. Visul nostru de aur e să Înghițim una, bineînțeles, pe cea mai mare. Ne punem În gând o fericire, o speranță, În sfârșit, ceva frumos, dar peste câteva clipe, observăm mirați că ni s-a terminat apa”. Iona descoperă până la urmă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Ispita speranței (1983) surprind prin dezinvoltura cu care autorul trece de la cel mai acut realism la magia onirică și deschiderile poetice. Același amestec de gingășie și brutalitate, de naturalism abrupt întrerupt prin cădere în emoție romantică se regăsește în Livada viselor (1986), roman al unor întâmplări neobișnuite, în care, de pildă, mireasa își scoate ciorapii ca să adune în ei „darul” și apoi fuge cu adevăratul ales. Pitorescul rămâne principala constantă a scrisului lui T., impactul lecturii fiind puternic, dar stingându-și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
căzută-n genunchi, București, 1979; O zi fără anotimp, București, 1980; Câmpia singuratică, București, 1981; Taina stelelor, București, 1982; Ispita speranței, București, 1983; Scrisori de pe front, București, 1984; Unde sunt iluziile mele?, cu ilustrații de Florin Pucă, București, 1985; Livada viselor, București, 1986; Împotriva viscolului, București, 1991; Fumul depărtărilor, București, 1995. Repere bibliografice: Nicolae Ciobanu, Vocații epice, LCF, 1977, 14; Nelu Ionescu, „Iarba pierdută”, FLC, 1977, 16; Adrian Nicolau, „Iarba pierdută”, R, 1977, 11; Nicolae Ciobanu, Tentația imaginarului în roman, LCF
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Ioan Holban, „Taina stelelor”, CRC, 1983, 7; Mircea Constantinescu, „Ispita speranței”, RL, 1983, 52; Cornel Munteanu, „Ispita speranței”, ST, 1984, 3; Iulian Constandache, „Scrisori de pe front”, SPM, 1984, 32; Dem. Niculescu, „Scrisori de pe front”, CNT, 1985, 13; Emil Manu, „Livada viselor”, LCF, 1987, 13; Lucian Chișu, „Livada viselor”, LCF, 1987, 21; Popa, Ist. lit., II, 932. L. Ch.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Mircea Constantinescu, „Ispita speranței”, RL, 1983, 52; Cornel Munteanu, „Ispita speranței”, ST, 1984, 3; Iulian Constandache, „Scrisori de pe front”, SPM, 1984, 32; Dem. Niculescu, „Scrisori de pe front”, CNT, 1985, 13; Emil Manu, „Livada viselor”, LCF, 1987, 13; Lucian Chișu, „Livada viselor”, LCF, 1987, 21; Popa, Ist. lit., II, 932. L. Ch.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
a precurmat zilele acestui om mare înainte de a întemeia puterea aceasta nuouă a rumânilor. Următorii lui sau nu moșteniră duhul lui cel mare, sau nu putură a urma pe drumul croit de dânsul. Unirea și statul românilor trecu ca un vis; nația rumânească iar se tăie în părți; rumânii iar căzură sub puteri streine sau diosibite, și vremurile cele grele mai dinainte iar se întoarseră. În necazurile, sufiririle și duhurile lor strigară multă vreme: Mihaiu și mântuința! Dar Mihaiu numai era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a împins pe "mai toți Românii" înspre a forma o "singură politică" în timpul Primului Război Mondial, "aceea a liberării fraților subjugați pentru a crea o Românie unită" (Tafrali, 1935, p. 405). Instinctul național a împlinit destinul istoric al neamului românesc: "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Apoi, deși se specifică explicit că "ideea unirii [...] nu se naște decât în secolul al XIX-lea", în rândurile aceluiași manual găsim formularea: "Ferdinand I a
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Apoi, deși se specifică explicit că "ideea unirii [...] nu se naște decât în secolul al XIX-lea", în rândurile aceluiași manual găsim formularea: "Ferdinand I a împlinit visul milenar al Românilor: Unirea lor subt acelaș steag național" (Tafrali, 1935, p. 425). Pe întreaga lungime a manualului subzistă o tensiune funciară, care pe alocuri ia forma unor contradicții manifeste, între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
între naționalismul pătimaș și rigorile criticismului istoriografic. După ce într-un pasaj al lucrării este demonstrată cu maximum de detașament emoțional și luciditate critică imposibilitatea existenței conștiinței naționale în epoca premodernă, tentația naționalistă își revendică tributul în afirmații precum "România Mare, visul de o mie de ani al tuturor Românilor, era înfăptuită" (Tafrali, 1935, p. 424). Întreaga literatură didactică a interbelicului se zbate pentru a acomoda această tensiune inconciliabilă între ispita naționalismului angajat și constrângerea detașării critice. Soluția de compromis la care
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ideologică aflată în capul listei de priorități de pe agenda politică a autorităților socialiste. Centralizând controlul asupra educației prin introducerea curriculelor unitare și a manualelor unice standardizate, autoritățile comuniste au încercat să materializeze ceea ce J.V. Wertsch (2004, pp. 85-86) a numit "visul statului totalitar", constând în impunerea unei "reprezentări univoce fără rival a trecutului, cel puțin nu în sfera publică". Reforma stalinistă a învățământului românesc a urmărit să transforme școala dintr-un incubator al naționalismului, laborator de producere a lui "homo nationalis
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fi loc pentru națiune. Vor dispărea treptat doar statele naționale și câteva deosebiri esențiale dintre națiuni (care rămân nespecificate), "dar națiunea va continua să existe în cadrul unei organizări proprii, ca entitate distinctă și păstrându-și specificul" (p. 147). Până și visurile utopice ajung să fie cioplite după matrița națiunii. Partidul preia sarcina istorică a împlinirii destinului național. Misiunea istorică a Partidului se întrepătrunde cu misiunea istorică a Națiunii, din a căror fuziune rezultă un misionarism național-comunist: " În îndeplinirea misiunii sale istorice
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a cărei intrare în arena socială este oficializată în 1893 prin înființarea Partidului Social-Democrat al Muncitorilor din România. Partidul comunist își îmbogățea astfel genealogia politică prin plasarea sa în filiație directă cu rădăcinile mișcării muncitorești. Unirea Transilvaniei cu România, un vis politic și totodată "împlinirea unei necesități obiective a însăși dezvoltării istorice" s-a putut realiza datorită concursului dat de mișcarea proletară organizată în PSDMR (pp. 35-38). Totuși, un eveniment fondator de și mai mare importanță a fost crearea Partidului Comunist
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în favoarea naționalismului. Ediția din 1976 a Istoriei Patriei ilustrează foarte clar optarea unei perspective autohtone și abandonarea viziunii sovieto-centriste. Realizarea lui Mihai Viteazul este reevaluată într-o notă și mai naționalistă, iar Unirea din 1918 este prezentată ca "îndeplinirea unui vis străvechi al poporului român. În tot cursul istoriei, de la zămislirea lui, poporul român a dus o luptă necurmată pentru libertate și unire" (Almaș și Fotescu, 1976, p. 133). Seria manualelor de istorie din generația 1964-1971 a fost înlocuită în bloc
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
retorică a literaturii didactice se cristalizează și în ideea de unitate belică a tuturor românilor, care au strâns rândurile în "frontul antiotoman" în fruntea căruia s-au ridicat, succesiv, Iancu de Hunedoara, Vlad Țepeș, Ștefan cel Mare și, împlinind vremelnic "visul străvechi al unității politice", Mihai Viteazul (Daicoviciu et al., 1992, pp. 112-116). Fapta lui Mihai Viteazul din 1600 continuă să fie celebrată ca o împlinire a destinului istoric al unității politice românești. În formule apodictice preluate din vechiul discurs național-
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Beethoven sau Mozart, este o muzică interesantă, cum ați văzut, fără să fie o muzică aberantă, așa-zis experimentală. E un mare compozitor acest Rene Gerber, a scris peste 250 de lucrări, două opere, una se cântă acum în Elveția Visul unei nopți de vară, cealaltă operă Romeo și Julieta s-ar putea să o realizăm noi aici, în România, dacă marele regizor Tell Monaco acceptă să facă regia și să facă și o înregistrare, un CD, mă rog, dar este
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ci distanța dintre el și el, dintre el și ceea ce scrie. Chiar dacă pecetea formării spirituale într-un anume loc este vizibilă, centrul pământului este în tine, indiferent de oră, de veac. Pregătesc o altă carte, tot de versuri, și, un vis mai vechi, vreau să-mi definitivez niște piese de teatru și niște studii despre literatura română. Nu strică să ai și spirit critic. 112 ION IRIMESCU: Îmi omor timpul cu prostioare... Maestre, sunt bucuros că vă întâlnesc în noul veac
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
de valori materiale și spirituale, cât și al emulațiilor generate de factori exteriori, mulțimea de truditori va ajunge să gândească și să tindă spre transformări și înnoiri social-economice și politice după o exemplară răbdare și stăpânire de sine. Pentru țărănime, visul și speranța se vor transforma în realitate prin Legea rurală din august 1864. Reforma impusă prin această lege va avea implicații și va produce transformări în toate straturile societății românești, influențând pozitiv dezvoltarea nu numai a satelor de clăcași, ci
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
însă ca ruga unui poem Inscripție mă îndepărtez de duminica ta inventez un nume pentru fiecare piatră acolo în clopotul mării exersez nebunia de a fi calc în picioare culori interzise când sufletul unei amieze vibrează solemn ca într-un vis rămuros îmi fac loc în singurătate când cad de pe mine cuvintele când mă simt fericită un val mă absoarbe dintre muritorii de rând mă învață a apune Tăcerea semnului Prea multă rostire vorbe sălbatice culori la care nu ajung nici
Poezie by Mariana Filimon () [Corola-journal/Imaginative/12793_a_14118]
-
fluvial/motoriste) - mecanicien leger 3. Leș membres de l'equipage - standard medicaux a) Le personnel naviguant doit justifier son aptitude physique et mentale, en passant un examen medical fait par une institution reconnue par l'Autorite Navale Roumaine. Cet examen vise en particulier l'acuite visuelle et auditive, l'aptitude de distinguer leș couleurs, la motricite des membres superieures et inferieures, l'etat neuropsychiatrique et vasculaire du candidat; ... b) Le document d'attestation delivre a une personne qui a atteint l
EUR-Lex () [Corola-website/Law/216895_a_218224]
-
la o situație sau un eveniment stresant (de scurtă sau lungă durată), în mod excepțional, amenințător sau catastrofic, care ar provoca simptome evidente de disperare la cele mai multe persoane. Criterii de diagnostic clinic - revenirea repetată a evenimentului traumatic în amintiri invadante; vise; cosmaruri; - apar în context durabil de "anestezie psihică" și de stări emoționale, de detașare în raport cu ceilalți; - insensibilitate la mediu, anhedonie; - evitarea activităților sau situațiilor care pot redeștepta amintirea traumei; - hiperactivitate neurovegetativă cu hipervigilență, insomnie asociată cu anxietate, depresie, idei suicidare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/232814_a_234143]
-
modificările și completările ulterioare III. Proprietăți fizice și chimice 3.1. Punctul de topire, punctul de fierbere, densitatea relativă*1) 3.2. Presiunea de vapori (în Pa)*1) 3.3. Aspect (stare fizică, culoare)*2) 3.4. Date spectrale (UV/VIS, IR, RMN), și spectrul de masă, extincție moleculară la lungimi de undă relevante, dacă este cazul*1) 3.5. Solubilitate în apă, inclusiv efectul pH-ului (de la 5 la 9) și temperatura de solubilitate, dacă este cazul*1) 3.6
EUR-Lex () [Corola-website/Law/253593_a_254922]
-
cuprins: "10. În cadrul prezentelor reglementări, prin referire la Directiva 2002/24/CE se înțelege forma acesteia în versiunea care include toate modificările ulterioare." 4. La secțiunea 1 capitolul II punctul 13, după abrevierea "VIN" se introduce o nouă abreviere, abrevierea "VIS", cu următorul cuprins: "VIS - ultima secțiune a VIN, care identifică fiecare vehicul;". 5. La secțiunea 1 capitolul III, după punctul 15 se introduce un nou punct, punctul 15^1, cu următorul cuprins: "15^1. RAR va publică pe site-ul
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254672_a_256001]