56,938 matches
-
serie de programe noi de apărare.616 Arabii consideră relația strategică a Israelului cu SUA a fi o amenințare directă la adresa lor, relație ce conferă Israelului nu doar acces la tehnologie avansată, ci și experiența în domeniu.617 Statele arabe împărtășesc convingerea că Israelul este încurajat permanent de SUA să continue agresiunile și violarea drepturilor omului în Teritoriile Ocupate, iar ca membru în Consiliul de Securitate al ONU, SUA nu-și îndeplinește responsabilitățile în ceea ce privește pacea și securitatea internațională.618 În ceea ce privește securitatea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
pe mai multe teatre de luptă) și susține ideea creării unei formațiuni militare care să fie direct responsabilă cu securitatea frontierelor și ordinea publică, cum este, spre exemplu: Gardă Națională.621 Faisal al-Husayani (ex-ministru palestinian, responsabil de relația cu Ierusalimul) împărtășește aceeași idee legată de operativitatea armatei palestiniene și susține că Autoritatea Palestiniană ar trebui să investească în principal în școli și în tehnologie și mai puțin în armament, deoarece armata palestiniană nu va putea fi niciodată la fel de puternică așa cum este
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
demolării caselor palestiniene, evacuării familiilor palestiniene, construcției de așezări palestiniene și barierei de separare, sprijinind în concret organizarea administrativ-instituțională (în special în domeniul sănătății, educației și justiției).871 Viziunea asupra soluționării 872 chestiunii Ierusalimului diferă în mod semnificativ, liderii europeni împărtășind opinii diferite referitor la împărțirea acestui oraș și transformarea în capitala comună, aș putea spune într-o bi-capitală, dacă se are în vedere implementarea soluției coexistentei celor două entități.873 Un exemplu revelator este refuzul UE (din decembrie 2009) de
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
de analiști deja caută răspunsuri, mai mult sau mai putin pertinente, în legătură cu gestul președintelui Bush de a implica UE, ONU și Federația Rusă în inițiativa să de pace israeliano-palestiniană.993 Pe de altă parte, există și puncte de vedere care împărtășesc convingerea că acest mecanism politic suprastatal (Cvartetul) are o contribuție extrem de relevanță în actuala etapă de negociere, care pare a deține cheia succesului pentru instaurarea păcii în regiune.994 Nutresc convingerea că tot istoria este cea care ne va relevă
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
tot mai mare a așezărilor israeliene în West Bank, la care se adaugă și dublă divizare, pe de-o parte, teritorială și, pe de altă parte, la nivelul conducerii palestiniene; cu toate acestea, Dl. Leș Campbell reiterează punctul de vedere împărtășit de unii analiști care nu consideră a fi viabile nici soluția creării unui stat bi-național, nici cea a unui singur stat uni-național secular democratic. Dl. Ambasador Ahmad Bader Aqel este singurul respondent care pentru această întrebare a oferit două răspunsuri
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
altă parte, Excelentă Să consemnează că rolul UE nu este atat de important în regiune și din acest motiv nu poate influența rezolvarea conflictului, deoarece nu dorește să urmeze linia politică trasata de SUA, iar statele membre ale Uniunii nu împărtășesc un punct de vedere unitar vizavi de procesul de pace din Orientul Mijlociu și conchide că rolul europenilor este în prezent de "plătitor și nu de jucător" (payer and not player).1051 În aceeași manieră, Dl. Ralph Sundberg apreciază că "nu
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
esență comentariile celorlalți intervievați au condus către aceeași nuanță concluziv pesimista. În pofida faptului că acest conflict israeliano-palestinian excede cu mult problematică palestiniană (după cum remarcă Dl. Prof. Steinberg),1097 fiind unul din cele mai dificile conflicte etno-naționalo-religioase din perioada modernă, nu împărtășesc punctul de vedere exprimat de Dl. Daniel Pipes, potrivit căruia "războiul se încheie numai atunci când o parte pierde", deoarece nu consider oportun să ne raportăm la acest conflict că la un joc cu suma nula sau la unul de tip
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
părți, mișcările pacifiste au eșuat în elaborarea unei strategii pentru cooptarea unor mase de populație semnificative în procesul de pace, iar societatea 1117 civilă (de ambele părți) nu a reușit să găsească un limbaj comun al înțelegerii prin care să împărtășească aceleași perspective asupra soluționării conflictului israeliano-palestinian. Un lucru este cert: oamenii simpli, cetățenii obișnuiți nu resimt efectele procesului de pace în viața de zi cu zi, palestinienii continuă să sufere din cauza privațiunilor generate de ocupația coloniștilor, iar israelienii trăiesc în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
și Africa de Nord, în cadrul Comisiei de Afaceri Externe (sub egida Parlamentului European), a reieșit că "majoritatea grupurilor politice au criticat lipsa unei voci unite europene, ca reacție la eventualele proteste, cât și ambivalenta sprijinului european în ceea ce privește contestatarii și cauzele lor".1132 Împărtășesc, totuși, convingerea că modificările aduse de Tratatul de la Lisabona (și aici mă refer la cele care vizează în special acțiunea externă, a se vedea în principal nou-înființatul post permanent, de Președinte al Consiliului European, numit de Consiliul European pentru o
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Fernandez, trimițându-i în acest sens o notă președintelui Autorității Naționale Palestiniene, Mahmoud Abbas, pentru a-i comunica recunoașterea acestui teritoriu că "un stat liber și independent"; ministrul relațiilor externe argentinian, Hector Timerman, a precizat de asemenea că "guvernul argentinian împărtășește cu partenerii săi din Mercosur, Brazilia și Uruguay opinia că a sosit momentul de a recunoaște Palestina că un stat liber și independent", decizie pe care Israelul a catalogat-o drept "regretabilă".1152 Există un interes real pentru pace în
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
Mediteraneean, Orientul Mijlociu și Caucaz. Recent, în cadrul dezbaterilor Comisiei de Afaceri Externe privind așa-zisa primăvară arabă plenul "a cerut revizuirea politicii de vecinătate față de spațiul mediteranean, în lumina eșecului acesteia de a aduce rezultate palpabile pentru cetățenii din regiune".1153 Împărtășesc, de asemenea, convingerea că Uniunea Europeană este interesată cel puțin în aceeași măsură ca SUA de rezolvarea cât mai rapidă a conflictului israeliano-palestinian și deși pozițiile europenilor și ale americanilor diferă uneori cu privire la modalitățile concrete de rezolvare a conflictului, totuși, cooperarea
Diplomația Uniunii Europene și criza din Orientul Mijlociu la începutul secolului al XXI-lea by Ana-Maria Bolborici () [Corola-publishinghouse/Science/84948_a_85733]
-
posibilă coexistența oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalți. Comunicarea directă între oameni este realizată prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a împărtăși cunoștințe cu persoane aflate departe, e nevoie de mijloacele cu ajutorul cărora să se transmită informațiile la distanță: acestea sunt mijloacele de comunicare în masă sau mass-media. Comunicarea, informarea și mijloacele de comunicare depind unele de altele. Acești termeni au sensuri
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
realizări responsabile (că temeiuri ale reputației și prestigiului dobândite) și a unei cercetări sistematice. Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 62 2.3. Publicul intern al organizației publicevector de comunicare Publicul intern este reprezentat de cei care împărtășesc aceeași identitate instituțională sau organizațională. Aceasta include atât conducerea, cât și muncitorii.Specialiștii în teorii organizaționale au subliniat faptul că organizațiile, la fel ca oamenii, nu pot funcționa izolate. Ele își desfășoară activitatea într-un mediu alcătuit din numeroase grupuri
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
posibilă coexistența oamenilor. Salutul sau un gest prietenesc sunt forme simple de a stabili un contact cu ceilalți. Comunicarea directă între oameni este realizată prin intermediul cuvintelor sau a gesturilor. Dar, pentru a face un schimb de idei sau pentru a împărtăși cunoștințe cu persoane aflate departe, e nevoie de mijloacele cu ajutorul cărora să se transmită informațiile la distanță: acestea sunt mijloacele de comunicare în masă sau mass media. Comunicarea, informarea și mijloacele de comunicare depind unele de altele. Acești termeni au
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
realizări responsabile (că temeiuri ale reputației și prestigiului dobândite) și a unei cercetări sistematice. Comunicarea organizațională în sprijinul calității serviciilor educaționale- Diaconu Nicoleta 62 2.3. Publicul intern al organizației publicevector de comunicare Publicul intern este reprezentat de cei care împărtășesc aceeași identitate instituțională sau organizațională. Aceasta include atât conducerea, cât și muncitorii.Specialiștii în teorii organizaționale au subliniat faptul că organizațiile, la fel ca oamenii, nu pot funcționa izolate. Ele își desfășoară activitatea într-un mediu alcătuit din numeroase grupuri
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]
-
întâi câteva dintre punctele importante comune acestor abordări, tratând apoi contribuțiile marxiste cele mai influente, discutate în funcție de orientări. Într-o secțiune specială sunt expuse criticile aduse frecvent perspectivelor marxiste, iar încheierea este dedicată concluziilor. Elemente comune teoriilor marxiste Cercetătorii marxiști împărtășesc o concepție comună asupra socialului. Lumea este văzută de aceștia ca un întreg în care nu este posibilă o separare clară a diferitelor aspecte ale vieții sociale. Pentru ei, economicul, politicul și socialul sunt extrem de strâns legate. Această gândire holistă
Teorii marxiste ale Relațiilor Internaționale. In: RELATII INTERNATIONALE by Radu-Sebastian Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1512]
-
state sau societăți internaționale cu alte cuvinte, a unui grup de state, conștiente de existența unor interese și valori comune, care formează o societate în sensul că se percep ca fiind legate printr-o serie de reguli comune și care împărtășesc funcționarea unor instituții comune. Trebuie remarcat că stadializarea concepută de Bull respectă criteriul organizării instituționale progresive a relațiilor internaționale și nu neapărat pe cel cronologic. Deplasările de la o etapă la alta pot avea loc în ambele sensuri, neexistând un determinism
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
identificată o apropiere între raționalism și realism. Oricum, rămâne valabilă observația că avem de-a face nu cu o constatare a scopurilor și a unei ierarhii existente, în relațiile internaționale, independent de autori, ci cu ordonarea axiologică a unor principii, împărtășită de raționalism, în comun cu alte teorii, nu neapărat determinată de realitate. O interpretare reținută de literatura de specialitate și reiterată în special în dezbaterile mediilor academice britanice în anii '90, se referă la scenariile de evoluție a societății internaționale
ŞCOALA ENGLEZĂ A RELAŢIILOR INTERNAŢIONALE. In: RELATII INTERNATIONALE by Olivia Toderean, Ionuț Apahideanu () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1511]
-
mândria pentru realizările din trecut poate face ca o națiune sau un popor să rămână prizonierele unor tehnologii depășite și să se opună schimbărilor necesare pentru a-i ajunge din urmă pe contemporani [...]. în cel mai bun caz, supoziția larg împărtășită potrivit căreia promovarea identității și mândriei naționale sau de grup constituie fundamentul esențial al dezvoltării este vulnerabilă la contestări solide, pe baza faptelor istorice. O astfel de mândrie și identitate ar putea constitui forme de capital uman negativ, o dată ajunse
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
preconizate, am purtat discuții cu aliații în jurul problemelor socialismului, dacă doriți am influențat prin propriul exemplu, dar nu am impus nimănui opțiunea noastră. în toți anii cât m-am aflat la putere am menținut contacte intense cu conducătorii țărilor socialiste”. împărtășind pe deplin aceste idei, era evident însă că Gorbaciov ar fi preferat înlocuirea lui Ceaușescu cu o altă persoană, care să aplice în România reforme asemănătoare celor inițiate în Uniunea Sovietică. „Adesea, subliniază Gorbaciov, am fost întrebați în acei ani
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
conducătorii unor forțe politice atașate de angajamentul pentru ideea europeană și aflate în opoziție cu partidele comuniste. Ideea că Vaticanul și personal Pius al XII-lea au contribuit la victoria în alegerile din 1948 a Partidului Democrat-Creștin din Italia era împărtășită și la București și, din această perspectivă, am putea înțelege și asocierea în procesul episcopului Augustin Pacha a unor ierarhi catolici și a unor oameni politici „burghezi”. Este însă doar o ipoteză, deoarece de multe ori regimul comunist a grupat
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
contrasta cu obediența celorlalți șefi de culte, Márton Áron, episcopul latin de Alba Iulia, preciza în cuvântarea sa ținută în fața lui Nicolae Ceaușescu la 29 februarie 1968: „Să-mi fie permis, Excelența Voastră, cu această ocazie extraordinară de a vă împărtăși bucuria care ne-a cuprins pe noi la vestea că Excelența Sa președintele Consiliului de Miniștri, împreună cu domnul ministru de Externe, cu ocazia călătoriei lor în Italia, au vizitat pe Capul Bisericii noastre [s.n.], Sanctitatea Sa Papa Paul”. întâlnirea lui Nicolae Ceaușescu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
află așa-numita „chestiune uniată”. Renunțarea de către Vatican la sprijinirea „uniatismului”, care echivala cu abandonarea românilor greco-catolici, era prima condiție pe care ierarhia BOR o punea încă din anul 1964 pentru începerea unui dialog efectiv cu Biserica Romano-Catolică. Puterea comunistă împărtășea această poziție, mai ales că deținea informații potrivit cărora, cu prilejul Conciliului II Vatican, s-au organizat manifestări „defăimătoare” la adresa statului român. Totuși, în contextul apropierii de Răsăritul ortodox, unii reprezentanți ai Vaticanului au deplâns în mod public chiar existența
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
a ajuns la un modus vivendi propus de Stehle și pentru cultul catolic din România. Dacă demersul comparatist s-ar limita doar la aceste considerații, nu ar mai fi relevant, deoarece condițiile din Polonia erau cu totul altele: catolicismul era împărtășit de peste 90% din populație, iar regimul comunist, foarte nepopular, a fost practic silit să-și modereze politica antireligioasă militantă. în România, Biserica Romano-Catolică reprezenta o minoritate confesională care nici măcar nu era omogenă din punct de vedere etnic, pe lângă maghiari regăsindu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
ambasadorul român i-a informat pe liderii chinezi, în aprilie 1964, despre mersul relațiilor româno-sovietice, ambasada chineză de la București nota în raportul trimis acasă: „Asupra unor probleme importante, ca de pildă perioada istorică, pacea și războiul, coexistența pașnică etc., România împărtășește aceleași temeiuri cu Uniunea Sovietică; contradicțiile româno-sovietice țin de contactele economice și modul de abordare al relațiilor dintre țările socialiste, în ansamblu, între partidele surori; propriile vederi revizioniste nu au arătat încă cum că s-ar fi schimbat”. în februarie
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]