55,711 matches
-
află , găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior
Muzeul Tiparului și al Cărții Vechi Românești () [Corola-website/Science/331342_a_332671]
-
Românești, găzduit în Casa Aramă. Clădirea a fost reconstruită din temelii, pe locul unde odinioară se afla o casă egumenească, la care au trudit călugării de la Mănăstirea Dealu în anul 1802, când un puternic cutremur afectează chiliile acestui lăcaș de cult. La începutul secolului al XX-lea, casa a fost folosită ca internat școlar particular, local al poliției orașului, iar în perioada Primului Război Mondial a fost sediu al comandamentului german. Din vechea casă, se mai păstrează acum doar două ziduri de interior
Muzeul Scriitorilor Dâmbovițeni () [Corola-website/Science/331341_a_332670]
-
este axat pe rezultatele cercetărilor din siturile Giurgiu-Malu Roșu (paleolitic), Pietrele, Bucșani, Sultana (eneolitic), Mogoșești, Zimnicea, Popești (epoca metalelor), Oinacu, Izvoru (epoca migrațiilor) și reconstituie evoluția materială a comunităților umane din Câmpia Dunării. Piesele din ceramică, podoabele și obiectele de cult, împreună cu diverse mărturii despre ocupații și meșteșuguri conferă expoziției un interes deosebit. Dezvoltarea așezării de la Giurgiu către un statut urban s-a datorat construirii Cetății din Insulă, reședință voievodală a lui Mircea cel Bătrân. Sala consacrată glorioasei sale domnii cuprinde
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
jucat un rol important în timpul Primului Război Mondial, în urma distrugerilor suferite fiind decorat cu Crucea de Război franceză. SECȚIA DE ISTORIE MEMORIALĂ Printre principalele fonduri documentare se numără cele provenind de la Nicolae Cartojan, Tudor Vianu, Dumitru Berciu, Petre Ghelmez. Autor al lucrărilor: Cultul cabirilor în Dacia (1889) Lumi uitate (1900) Le Trophee d1 Adamclissi(1905) Cetatea Sarmizegetusa (1906) Columna Traiană (1910) Jurnal. 1893-1908(2005) Clădirea muzeului este declarată monument istoric, având . Este sediul fostei Prefecturi de Vlașca. Un prim corp datează din secolul
Muzeul Județean „Teohari Antonescu” () [Corola-website/Science/331346_a_332675]
-
Charles A. Hartley. De-a lungul vremii, construcția a suferit unele modificări de aspect exterior și interior, fără să-i fie afectată structura de rezistență inițială. După anul 1989, Farul Mare de la Sulina a fost restaurat de Ministerul Culturii și Cultelor, iar din anul 2003 a intrat în administrația ICEM Tulcea. Clădirea are valoare istorică și a fost inclus pe Lista monumentelor istorice din 2004. Construcția, de formă tronconică, din cărămidă legată cu mortar de var, cu o înălțime de 17
Muzeul „Farul Sulinei” () [Corola-website/Science/331379_a_332708]
-
au jefuit-o. Pe data de 16 ianuarie 1945, o bombă a lovit catedrala pe latura vestică, cauzând grave avari. După război, catedrala a fost renovată, mai ales în urma lucrărilor din 1983. În prezent este cel mai important locaș de cult din Magdeburg și o importantă atracție turistică ce atrage anual un număr mare de turiști.
Catedrala Evanghelică din Magdeburg () [Corola-website/Science/334030_a_335359]
-
de: iarbă-albastră ("Molinia caerulea"), trestioară ("Calamagrostis nejglecta"), ghințură ("Gentiana pneumonanthe" și "Gentiana ciliata"), roua cerului ("Drossera angelica"), otrățel de baltă ("Utricularia vulgaris"), sau "Triaphorum latifolium" În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii protejate); astfel:
Pădurea Bogății (sit SCI) () [Corola-website/Science/334038_a_335367]
-
paramilitare și ale Legiunii Veteranilor pe teritoriul controlat de regimul de la Vichy. Elevii trebuiau să cânte "Maréchal, nous voilà !" („Mareșale, iată-ne!”). Portretul mareșaluliu Philippe Pétain era pus la loc de cinste în toate sălile de clasă, toate fiind semnele cultului personalității. Propaganda își pusese o puternică amprentă asupra procesului educațional a tinerilor cu ideile regimului de la Vichy. Spre deosebire de alte țări ocupate precum Polonia, unde elita intelectuală a fost lichidată, profesorii francezi nu au fost închiși, iar programa școlară nu a
Administrația germană în Franța ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial () [Corola-website/Science/334000_a_335329]
-
nefiind probabil finalizată. În timpul săpăturilor arheologice începute în septembrie 2005 și coordonate de profesorul Florin Hău s-a găsit pisania îngropată la circa 2 m sub podeaua dintre naos și pronaos. Cu această ocazie, s-a aflat că lăcașul de cult a fost sfințit la data de 20 iulie 1545 de către mitropolitul Grigorie Roșca al Moldovei, primind hramul Sf. Nicolae. Pisania are dimensiunile de 0,68 X 0,50 m, fiind pe alocuri deteriorată, dar s-a putut reconstitui textul: "„+ Cu
Nicoară Hâra () [Corola-website/Science/334071_a_335400]
-
de câmpie ("Sylvia communis"), silvia de zăvoi ("Sylvia borin"), silvia cu cap negru ("Sylvia atricapilla"), graur ("Sturnus vulgaris"), lăcustar ("Sturnus roseus") și cănăraș ("Serinus serinus"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Beștepe - Mahmudia () [Corola-website/Science/334048_a_335377]
-
major"), băieței ("Veronica spicata"), ovăscior argintiu ("Trisetum flavescens"), negară ("Stipa capillata"), iarbă neagră ("Lembotropis nigricans"), păiuș ("Festuca valesiaca"), păiuș stepic ("Festuca rupicola"), rogoz ("Carex humilis"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, podgorii); astfel: Reportaj
Dealul Istrița (sit SCI) () [Corola-website/Science/334073_a_335402]
-
într-un mod puțin diferit față de unii oponenți ai politicii de stânga din Statele Unite. Ei pot respinge încercările lui Rush Limbaugh de a altoi unele politici pe termen scurt - cum ar fi școlile alternative, zonele industriale și întreprinderile comunitare ale cultelor - la doctrina de bază a conservatorismului. Acest lucru se datorează, mai ales, dorinței paleoconservatorilor ca toate acestea să reprezinte obiective solide, de lungă durată și nu victorii de moment ale mișcării. De aceea, „paleoconii” sunt priviți, în general, ca unii
Paleoconservatorism () [Corola-website/Science/334063_a_335392]
-
chira de baltă ("Sterna hirundo"), pitulice ("Sylvia nisoria"), fluierar de mlaștină ("Tringa glareola"), corcodel mic ("Tachybaptus ruficollis"), fluierar negru ("Tringa erythropus") și nagâț ("Vanellus vanellus"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, muzee, conace, case memoriale, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești () [Corola-website/Science/334143_a_335472]
-
comercial. Moscheea a fost construită în stil sudano-sahelian, caracterizat prin folosirea ca materiale principale a lemnului și argilei. Arhitecții tuaregi au construit edificiul după ce au învățat noi tehnici și s-au documentat vizitând moscheile din Timbuktu. este principalul loc de cult al orașului. Minaretul ei înalt de 27 de metri este considerat a fi un adevărat "far al deșertului" , de-a lungul timpului fiind un reper important al orașului pentru comercianții străini. Locașul a fost restaurat parțial în anul 1844, el
Marea Moschee din Agadez () [Corola-website/Science/334153_a_335482]
-
trigyna"), buruiana vântului ("Seseli campestre"), rogoz ("Carex secalina"). Flora lemnoasă are în componență arbusti cu specii de migdal pitic ("Amygdalus nana") și prunus ("Prunus tenella"). În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Valea lui David () [Corola-website/Science/334183_a_335512]
-
încântă și convinge, totodată. „Temeinic gândită și elaborată - subliniază profesorul Dumitru Pop în "Cuvânt înainte -, -"cercetarea profesorului Viorel Rogoz va avea cu siguranță un efect benefic în promovarea studiilor de acest gen” și un mesaj: „străvechea solidaritate umană, bazată pe cultul valorilor spiritului, poate contribui efectiv la însănătoșirea lumii în care trăim”. Despre această solidaritate umană străveche, specifică satelor românești tradiționale, vorbește autorul cărții: „Organizarea socială a satului codrenesc n-a cunoscut, în evoluția sa istorică, diferențieri tranșante în raport cu celelalte zone
Viorel Rogoz () [Corola-website/Science/334152_a_335481]
-
Platanthera bifolia"), gușa porumbelului ("Silene vulgaris"), lumânărica pământului ("Gențiana asclepiadea"), gențiana ("Gențiana ciliata"), buruiana de junghiuri ("Cephalanthera longifolia"), brustur-negru ("Symphytum cordatum"), rogoz nutant ("Carex pendula"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Dealul Mare - Hârlău () [Corola-website/Science/334203_a_335532]
-
balastierele, practicarea unor sporturi extreme (mașini de teren, ATV-uri, motociclete, bărci cu motor ce produc poluare fonică) și urbanizarea zonei. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, muzee, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:
Defileul Mureșului () [Corola-website/Science/334261_a_335590]
-
Excepție de la toate acestea face doar rezervatia naturală „Calcarele de la Fața Fetii”, unde accesul fiind foarte dificil, presiunea antropica este scăzută. În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, castele, cetăți, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel: Reportaje Videoreportaj
Strei - Hațeg () [Corola-website/Science/334220_a_335549]
-
trestioara ("Calamagrostis nejglecta"), părușcă ("Festuca supina"), iarbă vântului ("Nardus strictă"), firuța ("Poa pratensis"), crețușca ("Filipendula ulmaria"), stirigoaie ("Veratrum nigrum"), ștevie de munte ("Astrantia major"), ghințura ("Gențiana pneumonanthe"). În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află câteva obiective (lăcașuri de cult, case memoriale, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
Oituz - Ojdula () [Corola-website/Science/334329_a_335658]
-
a devenit cel de-al doilea cavaler al Ordinului „Bogdan Întemeietorul”, fiind decorat de președintele interimar Marian Lupu "„pentru merite deosebite în opera de renaștere spirituală și morală a societății, contribuție la promovarea valorilor creștin-ortodoxe și la restaurarea obiectivelor de cult”". Igor Dodon a reluat, în 2017, tradiția de a oferi această distincție, cu prilejul comemorării zilei de 2 februarie 1365, când Țara Moldovei ar fi devenit independentă.
Ordinul „Bogdan Întemeietorul” () [Corola-website/Science/334401_a_335730]
-
Transilvania; după unele surse au fost distruse cu tunurile peste 150 de biserici și mănăstiri ortodoxe. Oricum, tulburările au continuat și, pentru a readuce ordinea, împărăteasa a emis un nou Edict de Toleranță în 1769 care a dat statut legal cultului ortodox, făcându-l religie oficială în Transilvania. În realitate, tensiunile au continuat să existe și doar în timpul împăratului Iosif al II-lea a existat o atmosferă de toleranță religioasă determinată de Edictul din 8 noiembrie 1781. Această situație i-a
Sofronie de la Cioara () [Corola-website/Science/335047_a_336376]
-
care, începând din 1991, a pregătit profesori de religie romano-catolică, de limba română și de limbi străine, precum și asistenți sociali. În 1991, Guvernul României autoriza Arhiepiscopia Romano-Catolică de București să înființeze Institutului Teologic Romano-Catolic din București, pentru „pregătirea personalului de cult, a specialiștilor pentru activități pedagogice și a celor de asistență socială“, ceea ce s-a concretizat, din punct de vedere ecleziastic, printr-un Decret al Î.P.S. Ioan Robu din 15 iulie, același an. După intrarea în vigoare a Legii 88
Institutul Teologic Romano-Catolic din București () [Corola-website/Science/335048_a_336377]
-
(n. 8 septembrie 1874, Gherășeni - d. 10 martie 1948, București) a fost un prozator, critic de artă și colecționar român. A fost director general în cadrul Ministerului Cultelor și Artelor care era condus în 1918 de către Octavian Goga. A legat o prietenie strânsă cu pictorii Nicolae Grigorescu și Ștefan Luchian, ale căror monografii le-a publicat în anii 1924 (pentru Luchian) și 1925 (pentru Grigorescu). Toate lucrările de
Virgil Cioflec () [Corola-website/Science/335082_a_336411]
-
mărită în vremea împăratului Iustinian I Legenda povestește că generalul Belisarie, care condusese campania pentru cucerirea Italiei, ar fi pus stăpânire la Roma pe tezaurul Templului din Ierusalim ce fusese adus acolo după reprimarea Revoltei iudeilor. Comorile cu obiectele de cult din templu ar fi fost readuse de el la Ierusalim și depozitate în Biserica Sfânta Maria cea Nouă.Aceasta fusese construită de Iustinian în partea cea mai sudică a Ierusalimului de atunci, pe culmea Muntelui Sion. Istoricul bizantin Procopius din
Mănăstirea Sfintei Cruci din Ierusalim () [Corola-website/Science/335057_a_336386]