55,798 matches
-
vădește rămășițe puternice ale formalismului. Dezbaterile au arătat de asemenea în mod convingător cât de necesară este pentru scriitor studierea profundă a marxism-leninismului pentru a putea reda veridic, în lucrările literare, caracteristicile esențiale ale realității (...). Relevând însemnătatea ajutorului pe care dezbaterile îl oferă autorului, tov. P. Dumitriu, Al. Jar, Șerban Nedelcu etc., au arătat necesitatea înrădăcinării în practica literară a criticii curajoase, constructive. «Ca și în alte adunări ale noastre, unii găsesc ca o scuză faptul că un anumit scriitor e
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
discuțiilor, n-a analizat autocritic, în profunzime, rădăcina deficiențelor romanului. Vl. Colin ar trebui să stăruie asupra problemelor indicate în ședință, străduindu-se să învețe cât mai mult din criticele ce i s-a adus (...). Inițiativa organizării unor astfel de dezbateri - în cadrul cărora se pot aborda în mod concret problemele cele mai actuale ale literaturii noastre - trebuie dezvoltată în viitor. Ar fi nimerit ca aceste discuții să se bucure de participarea activă a unui număr cât mai mare de scriitori, care
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în viitor. Ar fi nimerit ca aceste discuții să se bucure de participarea activă a unui număr cât mai mare de scriitori, care vor primi astfel un ajutor concret și eficace în munca lor de creație”. Dar apostila oficială a dezbaterii în discuție o pune Scânteia 28, admonestând opiniile lui E. Campus și întărindu-le pe cele ale lui S. Damian, într-un comentariu pe care l-am mai menționat ceva mai devreme (vezi nota 13 și contextul): „Reversul lipsei de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
de prețios în piesa lui Davidoglu, înseamnă a nega în fapt părțile cele mai valoroase ale lucrării și a se situa pe un punct de vedere burghez. Aceasta este cauza pentru care unii din cei ce au luat cuvântul la dezbaterea de la Uniunea Scriitorilor care au încercat să vorbească despre lipsa de «umanitate» a personajelor, despre caracterul de «obsesie» pe care l-ar căpăta în această piesă fonta și oțelul și care ar semăna cu un «destin implacabil», un fel de
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
se nasc din faptul că acei care le susțin, se află încă departe de preocupările adânci ale clasei muncitoare, de acele realități care marchează tocmai mersul ei înainte, nașterea omului socialist (...). Astfel a fost posibil ca unii dintre participanții la dezbaterea de la Uniunea Scriitorilor - printre care cităm pe Isaiia Răcăciuni Gheorghe Costăchescu și M. Marcian (la care se adaugă și Lascăr Sebastian, regizorul spectacolului de la Reșița) - situându-se pe poziții critice burgheze, să ajungă să vorbească despre «melodramă», sau să încerce
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
colaboratorii, muncind stăruitor cu aceștia pentru a realiza astfel de lucrări care să fie arme ascuțite în lupta poporului nostru muncitor”57. Încheiem aici incursiunea orientativă asupra genului dramatic. Și pentru a nu văduvi imaginea acesteia prin lipsa informațiilor sau dezbaterilor din 1952, enumerăm mai jos aparițiile editoriale din acest an, întregind astfel peisajul dramaturgiei realist-socialiste: Cântecul libertății și Teatru de Aurel Baranga, Martin Rogers descoperă America de C. Constantin și A. Rogoz, Capul răutăților de Radu Costăchescu, De trei ori
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
E.Petrovici, acad C. Balmuș, prof. D. Macrea, prof. G. Oprea, prof. J. Livescu. Prof dr.V Cheresteșiu a fost numit director al Institutului de Lingvistică din București al Academiei. Prezidiul academiei R.P.R. a însărcinat noua conducere să supună unei dezbateri largi proiectul de ortografie a limbii române, să organizeze dezbaterea principiilor care stau la baza Dicționarului limbii române, și să asigure apariția primului volum din dicționar în acest an, să reorganizeze comitetele de redacție ale publicațiilor lingvistice, să editeze o
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Oprea, prof. J. Livescu. Prof dr.V Cheresteșiu a fost numit director al Institutului de Lingvistică din București al Academiei. Prezidiul academiei R.P.R. a însărcinat noua conducere să supună unei dezbateri largi proiectul de ortografie a limbii române, să organizeze dezbaterea principiilor care stau la baza Dicționarului limbii române, și să asigure apariția primului volum din dicționar în acest an, să reorganizeze comitetele de redacție ale publicațiilor lingvistice, să editeze o revistă nouă, intitulată Limba română care să dezbată toate problemele
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
lingvistice care interesează publicul larg și să ia o serie de măsuri, menite să intensifice viața și activitatea științifică pe tărâmul lingvisticii”. În acest timp, așa cum aflăm din nota redacției care însoțește proiectul noii ortografii, Contemporanul se angajează să faciliteze dezbaterea publică a acestuia: „Orice observațiuni, critici, completări, propuneri se vor trimite Secției VI (Știința limbii, literatura și arta) a Academiei R.P.R. (...) sau revistei Contemporanul, București, Calea Victoriei, 25”. Într-adevăr, sub genericul Discuții asupra proiectului noii ortografii a limbii române, revista
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Vinter despre limba operei lui Caragiale”. VARIA Ședința plenară a C.C. al P.M.R.70: „În zilele de 26 și 27 mai 1952 a avut loc sub președinția tov. Gheorghiu-Dej ședința plenară a Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român. Luând în dezbatere rapoartele prezentate de Comisiile de Partid care au anchetat gravele abateri săvârșite de fosta conducere a Ministerului de Finanțe și a Băncii R.P.R. în sistemul financiaro-bancar și al schimbului de mărfuri, C.C. al P.M.R. a constatat că: l. Vasile Luca
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în C.C. al P.M.R. a următorilor membrii supleanți ai Comitetului Central: Gheorghe Stoica, Ghizela Vass, Nicolae Ceaușescu. În cuvântarea de închidere a lucrărilor ședinței plenare, tov. Gh. Gheorghiu-Dej, secretar general al Comitetului Central al Partidului Muncitoresc Român, a subliniat că dezbaterile și hotărârile luate de Comitetul Central au dovedit unitatea de neclintit a partidului, a conducerii sale și fermitatea sa în lupta pentru lichidarea comunismului și împăciuitorismului”. *** Pentru continua întărire a partidului 71: „Zilele acestea s-a publicat înștiințarea cu privire la ședința
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
colecțiile literare de mare tiraj. Ibidem, nr.3, mart. 12. Aurel Martin. - Zile slăvite. Ibidem. 13. Sergiu Fărcășan. - Două cronici literare lipsite de principialitate 14. Petru Dumitriu - Scrisoare către un scriitor. În: Contemporanul, nr.21 (294), 23 mai 15. xxx Dezbaterea de la Secția de poezie a Uniunii Scriitorilor. Idem, nr.24 (297), 13 iun. 16. Dan Costa. - Stelele păcii. În: Almanahul literar, Cluj, nr.8-10 (33-35), aug.-oct. 17. Dumitru C. Micu. - „Stelele păcii” de Mihu Dragomir. Cronică literară. În: Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
280), 15 febr. 25. Eugen Campus.Ceva despre fluvii, meandre și bălți. În: Viața românească, nr.2, febr., 1952 26. I. Sârbu. - Vladimir Colin: „Soarele răsare în Deltă”. În Iașul Nou, an IV, nr. 1. mart. 1952 27 xxx O dezbatere fructuoasă. În: Contemporanul, nr. 17 (290), 25 apr. 28. Sergiu Fărcășan. - Două cronici literare lipsite de principialitate. În: Scânteia, nr.2351, 18 mai 29. S. Damian. - Un roman valoros al unui tânăr scriitor. În: Contemporanul, nr. 16 (289) 18 apr
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
decât sunt în realitate, mai șterși decât personajele negative. Dar muncitorii care vin la spectacol îi cunosc din viața de toate zilele pe acești oameni și deci trebuie - credem - să-i recunoască și pe scenă, așa cum sunt de fapt. xxx Dezbateri în jurul piesei „Cetatea de foc”. Idem, nr.22 (126), 3 iun.: „Dat fiind interesul pe care l-a trezit piesa (...) și spectacolul, «Flacăra» a organizat o consfătuire cu mai mulți fruntași în muncă din uzinele capitalei a căror muncă se
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Contemporanul, nr.49 (322). 5 dec 1952 76. Mihai Novicov - O sărbătoare a literaturii noastre. În: Viața românească, nr.2, febr 1953 1953 URAGAN LA UNIUNEA SCRIITORILOR Nu-mi dau seama dacă, întâmplător sau nu, una dintre cele mai viforoase dezbateri din 1944 încoace, ale breslei scriitorilor, a coincis cu o aniversare, patru ani de la abolirea Societății Scriitorilor și înființarea Uniunii Scriitorilor. De obicei în preajma zilei de 25 martie, în fiecare an, într-o gazetă sau în mai multe, se făceau
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
este nevoie să mai afirm încă o dată cât de prețioasă socotesc eu că este grija pe care o poartă partidul pentru literatură, atât pentru opera literară, cât și pentru opera de critică”. Motivul principal al convocării acestei adunări a fost dezbaterea raportului lui G.M. Malencov la Congresul din octombrie 1952 al partidului comunist sovietic. Motivul real îmi pare însă a fi fost altul, anume „zgâlțâirea podoabelor” - nu „scuturarea” lor (cum ar scrie criticul), încă nu era cazul - în sensul atenționării și
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ideologic al scriitorilor noștri. În cele cinci luni de activitate, secțiile de creație au dobândit unele realizări. Biroul secției de poezie a adus o contribuție substanțială în elaborarea antologiei Poezia nouă în R.P.R. și a organizat în bune condițiuni o dezbatere în legătură cu problemele cântecului de masă. Discuțiile individuale cu poeți ca M. R. Paraschivescu și Cicerone Theodorescu în legătură cu volumele lor de versuri se înscriu de asemenea printre realizările pozitive ale biroului acestei secții. În ceea ce privește secția de proză, trebuie subliniat faptul că
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
Discuțiile individuale cu poeți ca M. R. Paraschivescu și Cicerone Theodorescu în legătură cu volumele lor de versuri se înscriu de asemenea printre realizările pozitive ale biroului acestei secții. În ceea ce privește secția de proză, trebuie subliniat faptul că referatele asupra unor cărți supuse dezbaterii obștești au fost prezentate de scriitori de frunte cu o bogată experiență literară ca Cezar Petrescu și Zaharia Stancu, ceea ce constitue o inițiativă prețioasă care trebuie continuată și dezvoltată. În activitatea secțiilor s-a remarcat munca rodnică a unor scriitori
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
și dezvoltată. În activitatea secțiilor s-a remarcat munca rodnică a unor scriitori ca Petru Dumitriu, Veronica Porumbacu, Mihu Dragomir, Nina Cassian. Laurențiu Fulga, Sütö Andras (...). Puținele discuții organizate de secțiile de creație nu au excelat prin calitatea lor. Aceste dezbateri s-au mărginit în general la aprecieri superficiale cu privire la diferite situații descrise în carte, au alunecat la suprafața faptelor fără a ridica probleme teoretice actuale ale generației literare (...) Astfel, discuția pe marginea cărții Înfrângerea de Fadeev, nu a izbutit să
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
în raportul tovarășului G.M. Malencov, n-au fost aproape deloc aplicate cu prilejul analizei operelor literare. În discuțiile organizate s-a manifestat o subestimare a problemelor de teorie, tendința către practicism și empirism în analiza critică, ceea ce a dăunat nivelului dezbaterilor. La aceste discuții absentează în mod sistematic scriitori ca Marcel Breslașu, Marin Preda, Nicolae Jianu. De asemenea unii dintre scriitori au adesea o prezență formală în cadrul ședințelor, deoarece ei nu citesc cartea analizată și deci nu pot ajuta la clarificarea
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
adesea o prezență formală în cadrul ședințelor, deoarece ei nu citesc cartea analizată și deci nu pot ajuta la clarificarea problemelor, iar scriitori ca Mihail Davidoglu, Al. Jar, Eugen Jebeleanu nu aduc nici în birourile din care fac parte nici în cadrul dezbaterilor o contribuție pe măsura posibilităților lor. În discuții se folosește slab metoda criticii și autocriticii, este puțin stimulată lupta de opinii. E bine cunoscută de altfel influența cu care unii critici ca Ion Vitner sau Paul Georgescu, membri ai biroului
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
ținuse în urmă cu șase luni, la congres, în calitate de secretar al partidului, un raport despre realizările și noile sarcini ale literaturii, raport comentat atunci cu promptitudine și emoție de Petru Dumitriu într-un material sugestiv întitulat: Mai multă lumină 6. Dezbaterea organizată de Uniunea Scriitorilor s-a intitulat: Unele probleme ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra literaturii și artei expuse de tovarășul G.M. Malencov în raportul ținut la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. Într-o notă, Contemporanul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
s-a intitulat: Unele probleme ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra literaturii și artei expuse de tovarășul G.M. Malencov în raportul ținut la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. Într-o notă, Contemporanul 7 informează că „la dezbatere au participat scriitori din întreaga țară, precum și oameni din toate domeniile artei și culturii. Prezidiul ședinței a fost format din: acad. Mihail Sadoveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Mihai Beniuc, Traian Șelmaru, Eugen Frunză, secretari ai Uniunii Scriitorilor din R.P.
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
culturii. Prezidiul ședinței a fost format din: acad. Mihail Sadoveanu, președintele Uniunii Scriitorilor din R.P.R., Mihai Beniuc, Traian Șelmaru, Eugen Frunză, secretari ai Uniunii Scriitorilor din R.P.R, Cezar Petrescu, Geo Bogza, Petru Dumitriu și Kovacs Gyorgy”. Ca bază pentru dezbateri este prezentat un referat de către Eugen Frunză; sub formă de extrase și rezumat, poate fi citit în Contemporanul 8. În prima parte, în lumina raportului sovietic este redimensionată politic o mai veche metodă a realismului: procedeul tipizării: „De aceea tipicul
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
o serie de sentințe: Mihai Gafița, Sergiu Fărcășan, Petru Dumitriu, Ion Mihăileanu. Despre Nina Cassian au vorbit la același diapazon Petru Dumitriu și Veronica Porumbacu. Alți vorbitori scot la iveală alte neajunsuri. Neîndurătoare critica lupilor tineri! Dar să dăm glas dezbaterilor 11: „În cuvântul de deschidere, acad. Mihail Sadoveanu a spus: «Iubiți prieteni și tovarăși (...). Nu este nevoie să mai afirm încă o dată cât de prețioasă socotesc eu că este grija pe care o poartă partidul pentru literatură, atât pentru opera
[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]