55,839 matches
-
interes față de literatura și cultura română, cosmopolitismul și cultura pseudofranceză. Avea multe de spus despre starea coruptă a vieții intelectuale românești și despre dominarea acesteia de către regimul politic liberal. Mai mult, deplîngea calitatea cursurilor predate la universitate, slaba pregătire a facultăților, extinderea favoritismului și alte lacune din învățămînt (cum ar fi lupta pentru putere abia deghizată din cadrul facultăților). Iorga lansase multe dintre aceste acuzații într-un articol din 1890 intitulat Cursurile de admirație reciprocă, scris cu o candoare dezarmantă, fără eufemisme
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a vieții intelectuale românești și despre dominarea acesteia de către regimul politic liberal. Mai mult, deplîngea calitatea cursurilor predate la universitate, slaba pregătire a facultăților, extinderea favoritismului și alte lacune din învățămînt (cum ar fi lupta pentru putere abia deghizată din cadrul facultăților). Iorga lansase multe dintre aceste acuzații într-un articol din 1890 intitulat Cursurile de admirație reciprocă, scris cu o candoare dezarmantă, fără eufemisme, pentru că "ipocrizia nu duce la nimic bun, iar eufemismele nu ascund nimic". Au urmat contra-atacurile. Iorga a
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
investigheze presupusul transfer ilegal al unui profesor evreu titular de matematică", citînd afirmația lui Iorga că "toate elementele valoroase ale corpului didactic sînt alungate". Articolul conchidea: După cum vedeți, ceea ce îl preocupă pe Iorga este să-i mențină pe jidani în facultățile românești"93. Autorul cărții de față ar putea oferi zeci de astfel de exemple. Iorga era în corespondență și cu un "intelectual evreu de cultură germană din Cernăuți", care avea un interes constant față de literatura română 94. Sau cu un
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
viitorul Căpitan al Gărzii de Fier (le folosim fără tragere de inimă, dar nu dispunem de altele. Dar chiar dacă ar fi doar parțial adevărate, ele scot în evidență esența problemei). Situația Universității de la Cernăuți în 1920: Numărul de studenți Credința Facultatea de Drept Facultatea de Filosofie Ortodocși (români, lipoveni, alți ortodocși) 237 174 Catolici 98 n/a Luterani 26 n/a Alte credințe 31 n/a Evrei 506 574 În Basarabia, în școlile elementare, proporția dintre români sau alte naționalități și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Gărzii de Fier (le folosim fără tragere de inimă, dar nu dispunem de altele. Dar chiar dacă ar fi doar parțial adevărate, ele scot în evidență esența problemei). Situația Universității de la Cernăuți în 1920: Numărul de studenți Credința Facultatea de Drept Facultatea de Filosofie Ortodocși (români, lipoveni, alți ortodocși) 237 174 Catolici 98 n/a Luterani 26 n/a Alte credințe 31 n/a Evrei 506 574 În Basarabia, în școlile elementare, proporția dintre români sau alte naționalități și evrei pare mult
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studenți Credința Licee Alte școli Creștini ortodocși (români, lipoveni, ruși, alți slavi) 1,535 690 Evrei 6,302 1,341 Liceele particulare din Vechiul Regat Oraș Români Evrei București 441 781 Iași 37 108 Galați 190 199 Universitatea din Iași Facultatea Români Evrei Medicina 546 831 Farmacia 97 229 Filosofia 1,073 421 Dreptul 1,743 470 Echilibrarea procentajului studenților români și evrei este evidentă la facultățile de drept și filosofie, acestea fiind domeniile destinate funcțiilor administrative sau sinecurilor. Evreii încercau
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Români Evrei București 441 781 Iași 37 108 Galați 190 199 Universitatea din Iași Facultatea Români Evrei Medicina 546 831 Farmacia 97 229 Filosofia 1,073 421 Dreptul 1,743 470 Echilibrarea procentajului studenților români și evrei este evidentă la facultățile de drept și filosofie, acestea fiind domeniile destinate funcțiilor administrative sau sinecurilor. Evreii încercau să se specializeze în diferite profesii, dar economia românească nu oferea suficiente posibilități. Numărul foarte mare de studenți evrei l-a făcut pe Codreanu să exclame
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
declanșat procesul radicalizării în rîndul studenților, ci creșterea generală, haotică și neplanificată a numărului studenților. Plus hotărîrea de a crea urgent o burghezie de etnie română. Poetul-politician Octavian Goga a evaluat rezultatele anului 1925. Vorbind despre acești băieți-buni-la-toate ieșiți din facultăți, care făceau tot felul de afaceri ieftine, Goga se referea apoi la esența problemei: "Aceștia sînt niște păsări de pradă care, prin consens tacit, pregătesc pieirea țării noastre. Ei creează o atmosferă respingătoare, o duhoare pestilențială de hoituri. Din nefericire
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
voiau să-și exprime părerea în legătură cu aproape toate subiectele în ciuda faptului că erau cam ignoranți și semidocți. Beaumarchais spunea: Nu este nevoie să înțelegi o problemă ca să vrei să discuți despre ea". Smulși din mediul lor patriarhal, ei absolveau rareori facultatea; după un an sau doi petrecuți la universitate, renunțau la studii și îngroșau rîndurile semiintelectualilor șomeri. Dar ei nu erau doar șomeri, ci și lipsiți de posibilitatea de a fi angajați din cauza marelui lor număr. Nemulțumiții aceștia aveau o dispoziție
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Pare straniu că Iorga însuși, care dorea să asigure un învățămînt românesc de calitate și viitorul acestuia nu-și dădea seama de lipsa de orientare tehnică a acestui corp studențesc supradimensionat! Existau pericole inerente în numărul mare de absolvenți ai facultăților de arte liberale și lipsa de profesioniști de a căror formare depindeau atît de mult economia și prosperitatea României Mari! Iorga ignora înmulțirea alarmantă a acestei drojdii pseudointelectuale. Mentorul său, Eminescu, era conștient de problema aceasta și pomenea mereu de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
problemele, aspirațiile și idealurile majorității studenților. Chiar dacă istoria i-a confirmat suspiciunile și îndoielile, atît pe cele ale lui cît și pe cele ale generației mai vîrstnice, Iorga i-a sfătuit pe studenții români să se întreacă cu evreii în facultăți și în activitatea intelectuală și să-i depășească în aceste domenii decît să-i atace fizic 115. Iorga era naiv; mult prea mulți studenți reprezentanți ai "Noului naționalism", considerau instituirea numerus clausus-ului, maltratarea sau izgonirea evreilor din universități (în unele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împrospător față de relațiile lui Iorga din cadrul Suprafanarului! Activitățile acestea savante din primii zece ani ai perioadei interbelice erau exagerat de numeroase, încadrîndu-se în structura "Sistemului Versailles". Iorga și-a reluat cursurile la Universitatea de la București. În 1928, a devenit decanul Facultății de Litere, iar ulterior Președinte al Universității de la București. Ținea multe conferințe la Academia Română și în alte instituții de învățămînt superior, la Liga Culturală. Și în cadrul diverselor organizații din România. Mai erau și școlile înființate de Iorga în două țări
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
devenit Doctor Honoris Causa al Universității de la Strasbourg în 1920, al Universității de la Lyon în 1923, al Universității de la Geneva în 1926 și al Universității de la Wilno în 1929; în sfîrșit, al Universității de la Oxford în 1930, ca și al Facultății de Teologie Protestantă a Universității de la Paris (1926). A devenit membru corespondent al Institutului Francez în 1919, al Academiei de Istorie de la Stockholm în 1923, al "Institutului Regal Venețian" de la Veneția în 1928; membru plin al Academiei Poloneze de la Cracovia
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Carol "o ramură putredă a dinastiei care trebuie ruptă ca să fie salvată coroana"195. Regina Maria gîndește ca o mamă disperată: "Devine tot mai insuportabil; în așa măsură încît ne întrebăm adesea cu toată seriozitatea dacă se află în deplinătatea facultăților mintale. Ce blestem atîrnă asupra capului acestui biet băiat? De ce este el sortit să semene în jurul lui semințele propriei sale distrugeri? Ce se întîmplă cu el? Este foarte tragic să-i vezi pe cei care credeau în el și-l
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și de apelurile la poftele bestiale". În acești ani s-a produs un incident memorabil. Era la începutul unei nefericite controverse iscate între Iorga și alt mare reprezentant al spiritului românesc, Mircea Eliade. Eliade era pe atunci tînăr student al Facultății de Filosofie a Universității din București. A devenit ulterior filosof religios, poate cel mai bun interpret al misticismului creștin-ortodox. Eliade căuta trăsăturile comune ale tuturor credințelor religioase, încercînd să găsească numitorii comuni ai misticismului universal, devenind astfel un expert în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Bizanțului și a Evului Mediu va avea rezultate mai bune222. Consecințele acestei recenzii iconoclastice a unui student de nouăsprezece ani au fost ieșite din comun. O universitate din România nu avea nici o asemănare cu o universitate americană. Corpul didactic al facultății și-a strîns rîndurile: Cum îndrăznește un student să-l atace într-o asemenea manieră pe un savant de renume mondial?" Vasile Bogrea i-a răspuns lui Eliade printr-un articol șfichiuitor, mai curînd punîndu-l "la locul lui" decît respingîndu-i
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și mai mare. Iată o notă autobiografică a dramaturgului român Eugen Ionescu, intitulată Rinocerii: "Rinocerul este omul ideilor venite din afară... În România, îl întîlnisem pentru prima oară atunci cînd intelectualitatea devenea treptat nazistă, antisemită, "Garda de Fier"... Profesorii de la facultate, studenții, intelectualii... Firește, la început nu erau naziști. Eram vreo cincisprezece care ne adunam, discutam și căutam argumente care să le combată pe ale lor. Nu era ușor: exista o doctrină nazistă, o biologie nazistă, o etnologie nazistă, o sociologie
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
opera lui; autorul îi este îndatorat acestuia pentru multitudinea de informații despre conflictele dintre Iorga și Eliade 223 Ibidem. Mircea Eliade declara în cel de al doilea volum de memorii (postume) că nu "pierduse contactul" cu generația colegilor săi de facultate. Călăuzit de misticismul și de căutările sale întru găsirea răspunsurilor, el s-a alăturat Legiunii la îndemnul mentorului său, Nae Ionescu, în anii '30. Au fost amîndoi arestați în timpul Dictaturii Regale. Carol le-a cerut să condamne Legiunea, dar ei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și colegii mei Richard Mitten, Katherine Fleming și Jerrold Seigel au fost generoși cu timpul și ideile lor. Dino Buturoviæ a avut bunăvoința să verifice ceea ce am scris despre complicatul imbroglio lingvistic din Iugoslavia. Le sunt recunoscător decanilor succesivi ai Facultății de Arte și științe din cadrul New York University - Philip Furmansky, Jess Benhabib și Richard Foley - pentru sprijinul acordat atât activității mele de cercetare, cât și Institutului Remarque, pe care l-am Înființat pentru a Încuraja studiul Europei. Nu aș fi putut
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
de la grandes écoles din Franța nu căutau slujbe În sectorul privat, cu atât mai puțin În industrie și comerț, ci În educație, medicină, servicii sociale, justiție, monopolurile de stat sau administrația publică. La sfârșitul anilor ’70, 60% dintre absolvenții de facultate din Belgia lucrau În instituții publice sau În sectorul social subvenționat de stat. Statul european fabricase o piață specială pentru bunurile și serviciile pe care le oferea. Întru satisfacția cvasiuniversală, el crease un cerc virtuos de influență și locuri de
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
vârstă, factorii de decizie constatau deja o serie de implicații posibile pentru o instituție rezervată anterior unei elite și mai selecte: universitatea. Dacă Înainte de 1960 majoritatea europenilor nu puseseră piciorul Într-un liceu, foarte puțini visau să urmeze cursurile unei facultăți. În secolul al XIX-lea s-au extins Întrucâtva universitățile tradiționale și au apărut instituții noi ale Învățământului terțiar, Îndeosebi cu caracter tehnic. Dar În Europa anilor ’50, Învățământul superior era rezervat unei minorități infime: familiile care se puteau lipsi
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
decis să le integreze În vechiul sistem de elită. Universitățile britanice și-au păstrat așadar dreptul la o admitere selectivă: numai candidații care atingeau un anumit nivel la examenele naționale de absolvire a liceului puteau spera să fie admiși la facultate și fiecare universitate avea dreptul să-și aleagă numărul și calitatea studenților. Studenții au rămas În Marea Britanie o minoritate privilegiată (nu mai mult de 6% din segmentul lor de vârstă, În 1968), fapt care a avut, fără Îndoială, pe termen
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Întâmpinau În Europa. Fiindcă pe continent Învățământul superior luase cu totul altă direcție. Prin tradiție, În cele mai multe state occidentale nimic nu Împiedica trecerea de la nivelul liceal la cel universitar: oricine lua cu bine examenele de bacalaureat se putea Înscrie la facultate. Până la sfârșitul anilor ’50, acest aspect nu a ridicat probleme: cifrele erau mici, iar universitățile nu riscau să fie copleșite de studenți. și, oricum, studiul În universitățile de pe continent era prin tradiție distant și nestructurat. Profesori aroganți și inabordabili țineau
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
și simplu pe cele existente, fără să adauge impedimente suplimentare sau noi filtre la procesul de selecție. Ba chiar au Înlăturat, În numeroase cazuri, restricțiile care mai rămăseseră: În 1965, Ministerul Educației din Italia a desființat examenul de admitere la facultate și numărul fix de locuri. Învățământul superior, cândva un privilegiu, era acum un drept. Rezultatul a fost catastrofal. În 1968, Universitatea din Bari, de exemplu, care avea de obicei 5.000 de studenți, se lupta cu peste 30.000. În
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
profesorilor față de elevi; excluderea profesorilor autoritari și reacționari; organizarea programei În funcție de preferințele elevilor”19. Ciclul de proteste și tulburări din Italia a Început la Torino În 1968, când studenții s-au opus planului de a transfera o parte din universitate (Facultatea de științe) În suburbii - ecou al protestelor care aveau loc În același timp la Nanterre. O situație asemănătoare o reprezenta și Închiderea Universității din Roma În martie 1968, În urma manifestațiilor studențești Împotriva unui proiect legislativ de reformă a Învățământului universitar
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]