56,938 matches
-
statele socialiste se vor uni și mai strâns, își vor apăra unitatea lor indestructibilă și vor respinge toate încercările care urmăresc subminarea și slăbirea lagărului socialist”. Chiar dacă nu au participat la consfătuire, conducerile de partid din Albania și R.D. Germană împărtășeau aceleași puncte de vedere. Doar Polonia continua să se mențină pe o altă linie. De asemenea, Iugoslavia avea o altă perspectivă, dar această țară nu făcea parte din lagărul socialist. O schimbare evidentă de curs a avut loc și în
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
păstrau o atitudine profund anticentralistă cu privire la organizarea mișcării comuniste internaționale. Ei nu erau de acord cu doctrina împărțirii lumii în două lagăre, refuzând să recunoască necesitatea pentru statele socialiste de a se grupa într-un bloc politico-militar. Această viziune era împărtășită și de comuniștii italieni și polonezi. Toate cele trei partide considerau că relațiile bilaterale erau cea mai bună formulă pentru promovarea unității, respingându-se ideea existenței unui lider al mișcării. în opoziție cu aceste puncte de vedere, comuniștii cehi, bulgari
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
vântul de la apus îl va domina pe cel de la răsărit». Eu cred că situația actuală se caracterizează prin aceea că vântul de la răsărit este mai puternic decât vântul de la apus, deoarece forțele socialismului au o superioritate covârșitoare asupra forțelor imperialismului”. împărtășind tuturor credința sa, formată în timpul „marșului cel lung”, și anume că voința omului poate învinge orice obstacol, Mao i-a combătut pe comuniștii care se temeau de imperialiști, supraapreciindu-le forța, mai ales cea economică: „Cantitatea mijloacelor naturale nu sunt
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de celelalte forme de migrație. Totuși, exilul poate fi interior, asumat ca forma mentis de intelectuali, dar, dacă este exterior, atunci este, în mod necesar, militant, fie la nivel individual, fie la nivel colectiv. Sociologul parizian Mihai Dinu Gheorghiu nu împărtășește această opinie, apreciind că „exilul intelectual poate fi definit printr-o dublă opoziție: față de regimul politic din țară, dar și față de încercările de a constitui o comunitate în exil, de a reduce exilul la o dimensiune militantă - exilul ca singura
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de către ideologia politică, și aceasta nu a dus în nici un caz la îmbunătățirea calității produsului cultural. Totuși, s-ar putea spune că exilul politic a colaborat mai degrabă decât s-a folosit de cel cultural pentru a atinge un scop împărtășit de ambele. Dacă în cazul activității politice din exil au existat dispute majore care au împiedicat organizarea unitară a acestuia, exilul cultural, cu câteva excepții notabile, a fost mai curând colaborativ decât combativ, fapt confirmat de prezența intelectualilor de diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
exil au existat dispute majore care au împiedicat organizarea unitară a acestuia, exilul cultural, cu câteva excepții notabile, a fost mai curând colaborativ decât combativ, fapt confirmat de prezența intelectualilor de diferite orientări politice în paginile acelorași publicații. Ion Solacolu împărtășește și el această opinie, însă ca urmare a „specificului activității din exil: acțiunile românilor exilați erau rezultatul unor inițiative individuale care grupau un număr de aderenți... Atunci când în interiorul unui asemenea grup avea loc un conflict, el se scinda în două
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
unui grup de membri să vorbească și să ia hotărâri în numele Comitetului Național”. Lor li s-au adăugat ulterior social-democrații Eftimie Gherman, Sașa Volman, Mihai Bădărău și doi foști subsecretari de stat, Mihai Răutu și Victor Buescu. Printre intelectualii care împărtășeau opiniile generalului Rădescu pot fi amintiți Constantin Antoniade, Nicolae Herescu, Dinu Hiott, Leontin Jean Constantinescu, fostul atașat de presă la Lisabona, și Mircea Eliade. Ca urmare a acestei situații, activitatea politică a exilului a fost divizată între Comitetul Național condus
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
oameni politici. Dincolo de faptul că o investiție financiară presupune un grad mai mic sau mai mare de control asupra publicației, este evidentă legătura dintre activitatea politică a exilaților și acțiunea culturală, în care ei văd instrumentul de atingere a scopului împărtășit de toți și care reflectă o suprapunere constantă între cele două dimensiuni ale aceluiași fenomen. Excepția de care pomeneam este cea de-a doua revistă literară a exilului parizian din anii ’50, Caete de Dor. Metafizică și poezie, care a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Romania and even less in Romanian Americans. As a result, much work needs to be carried out to uncover the past and recover the experience of yet living people and their memories”. Suntem siguri că mulți studioși români nu vor împărtăși întru totul aceste observații. Nici românii americani nu vor reacționa altfel. Unele nuanțări sunt, indiscutabil, necesare. Important este însă faptul că aprecierile citate aparțin unui „American scholar”, deci nu unui român sau român american. în demersul nostru, am utilizat, cu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
mai ocupe un loc important pe ordinea de zi în momentul când unele personalități maghiare din Statele Unite au exprimat dezideratul revizuirii granițelor fixate prin tratatul de la Versailles. Convingerea că există unele grupuri străine care activează împotriva intereselor României nu era împărtășită doar de Ceaușescu, ci și de numeroase alte persoane din conducerea țării, fapt vizibil și în declarațiile lor de după Revoluția din 1989 (în această privință, Răceanu îl citează ca exemplu pe Ioan Totu). Răspunsurile ritoase pe care le dădea conducătorul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
lungul unei vieți. Remarcăm preocuparea deosebită a coordonatorilor de proiect nu numai pentru istorie, ci și pentru oamenii care au trăit un timp istoric. Nu este vorba de personalități, ci de persoane aparținând vârstei a treia, care simt nevoia să împărtășească ceea ce au trăit, dar, paradoxal, vocea lor este ascultată și auzită foarte rar. în introducere sunt enumerate regulile etice care au guvernat demersul, și anume respectarea dreptului la propria imagine, punerea în lumină a autenticității, accentul pe amănuntul semnificativ. Ca
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
sistem, se caracterizează ca și acesta prin lipsa de referință, de consistență semnificativă și de motivare substanțională a elementelor sale, care sunt semne de anumite tipuri. La rândul său, sociolog al "realității figurative", Pierre Francastel este aproape de pozițiile lui Goldmann, împărtășind cu acesta structuralismul genetic al cărui reprezentant în psihologie și epistemologie genetică a fost Jean Piaget. Mult mai conștient decât Goldmann de necesitatea unei semiologii, ceea ce îl apropie de structuralismul de orientare lingvistică, o realizează, ca și acesta, în contextul
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
treilea tip de adevăr, diferit de adevărul-corespondență aristotelian sau de adevărul-coerență kantian, și anume adevărul semnificație. în general, o dată cu refuzul de a reduce limba la un simplu instrument, ideea acestui tip de adevăr este prezentă în toate orientările care se împărtășesc din această tematizare. La Heidegger, acolo unde limba este însăși puterea de semnificare a Ființei, adevărul este gândit ca "scoatere din ascundere". O scoatere din ascundere pe calea poeziei sau filosofiei, a gândirii poetice sau a gândirii existențiale autentice. în
Semn și interpretare by Aurel Codoban [Corola-publishinghouse/Science/295577_a_296906]
-
se va concentra asupra calităților. Al doilea lucru pe care-l putem face pentru a arăta credibil este acela de a fi precis. Credibilitatea rămâne o parte importantă a personalității noastre. 1.5.4.5. Secretele Cu toții iubim secretele. Când împărtășim secretele celorlalți câștigăm multă încredere din partea lor. Aceasta arată că avem multă încredere în ascultător. Când ne confesăm oamenilor, determinăm reacții reciproce, comunicarea se deschide la niveluri intime și este foarte ușor să ne convingem interlocutorul. 1.5.4.6
Comunicarea eficientă a omului cu Dumnezeu şi cu semenii săi by Ștefan Maxim () [Corola-publishinghouse/Science/694_a_1168]
-
sau mai sărace. “Zestrea ereditară prescrie limita superioară până la care poate ajunge individul, dar nu asigură și atingerea acestui scop, căci intervine mediul, educația, blocaje ori diverși factori ce pot influența pozitiv ori negativ zestrea genetică.” Psihologul român Al. Roșca împărtășește opinia altor cercetători în acest domeniu, după care însușirile creative nu aparțin unor ființe singulare, ieșite din comun și predestinate din naș tere pentru a deveni creatori, ci la “orice persoană normală Creativitatea poate fi dezvoltată, într-o măsură mai
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
de gândire a acestora, rezultatul activității lor creatoare și să folosim, în consecință, metodologia de rigoare. C. Compuneri corespondență și cu destinație specială 1. Compuneri - corespondență Din timpuri străvechi, omul a simțit nevoia să comunice cu semenii săi, să-și împărtășească gânduri, idei, sentimente, să relateze evenimentele la care a fost martor sau despre care a auzit. La început, toate acestea erau transmise prin viu grai doar membrilor aceleiași comunități. Treptat, o dată cu apariția scrisului, rațiuni de ordin politic, social, cultural, dar
Compunerile şcolare : forme eficiente de stimulare a creativităţii elevilor by Elena Sonea () [Corola-publishinghouse/Science/653_a_1256]
-
planificatorii pogromului au acționat după Învățămintele trase În urma unei alte acțiuni similare - pogromul de la Dorohoi XE "Dorohoi" , care avusese loc exact cu un an Înainte -, și nu după un tipar „străin”, pe care germanii ar fi avut timp să-l Împărtășească aliaților lor români lipsiți de experiență În instigarea maselor și În spargerea de capete evreiești. În lipsa unei colaborări autentice a evreilor cu inamicul, organizatorii pogromului au creat „dovezi” ale colaborării, determinând astfel pedepsirea imediată a vinovaților. Planul pogromului de la Iași
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
evreu. Acest aspect al Holocaustului XE "Holocaustului" În România nu a fost cunoscut până acum. Cât despre evenimentele de la Târgul Frumos XE "Târgul Frumos" , nici unuia din cei care nu erau sau nu au fost considerați importanți nu i s-a Împărtășit secretul hotărârii, luată la sfârșitul lui 1943 sau la Începutul lui 1944, de a arunca asupra germanilor răspunderea pentru crimele Înfăptuite. De aceea nu s-a procedat la o coordonare de versiuni cu acele persoane, și din această cauză nu
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
planului, și nu toate au reacționat așa cum se cerea atunci când și-au dat seama de proporțiile masacrului. Unii s-au temut de consecințe; au fost unii care au Încercat să arunce răspunderea asupra altora; iar altora nu li s-a Împărtășit din timp secretul pogromului și au raportat despre pregătirile pe care le-au observat și despre unele acțiuni suspecte care aveau ca scop declanșarea unor violențe Împotriva evreilor. De aceea s-a ivit necesitatea de a realiza o unitate În
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
de doctor honoris causa al Universității de Arte "George Enescu" din Iași. Primită cu dragoste de toți cei prezenți în aula Bibliotecii Centrale Universitare, Angela Gheorghiu a rostit câteva cuvinte simple, aparent nepotrivite cu statutul de vedetă. Amintirile, impresiile, opiniile împărtășite pentru emisiunea "Cap de afiș" au luminat stilul direct, sincer de exprimare și adresare a ideilor. Sunt foarte importante darul pe care îl ai, munca și norocul A.V. Ați cântat din copilărie, apoi ați studiat la liceu, la Conservator
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
mare ajutor pe drumul pe care l-am străbătut mai târziu. Un învățământ care, în ziua de azi, mi se pare că este mai superficial. A.V. Ce îmi spuneți acum seamănă leit cu amintirile pe care mi le-a împărtășit doamna Viorica Cortez în urmă cu trei ani.1 Tot așa, a evocat cu plăcere anii când a cântat în corul Filarmonicii, cu aceiași profesori... M.S. ...Era în aceeași perioadă. Împreună cu Viorica și cu Filarmonica făceam turnee în toată țara
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
întrebat, pentru că există și presa tabloidă, care se interesează ce tip de floare sau de cafea vă place, dar s-ar putea să vrea să știe și amănunte din viața Dumneavoastră, pe care să nu fiți chiar dispuse să le împărtășiți. Oricum, până la un punct, aceste întrebări nu sunt inutile. Dacă cineva care nu este fan de operă și, întâmplător, citește sau ascultă un interviu, apreciază ce ați cântat, cum ați arătat pe scenă, cum ați jucat, și vrea să vă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
în țară, după '90, când era deja la o anumită vârstă, la un sfârșit de carieră, a avut imens de marea deziluzie, tristețe (asta o spun pentru că am fost un prieten intim al lui Liviu Ciulei) pe care nu o împărtășea cu mulți, pentru că nu era o persoană publică, după ani și ani de zile trăiți în America, după ce a devenit celebru în lumea întreagă, simțea că la el acasă este o nouă generație de actori care nu-l mai respectă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
08.1944); vicepreședinte al Consiliului de Miniștri și ministru de Externe (27.06.1941-23.08.1944). A fost, incontestabil, principalul colaborator al Conducătorului Statului român. Arestat odată cu mareșalul Ion Antonescu în după-masa zilei de 23.08.1944, Mihai Antonescu a împărtășit soarta celorlalți colaboratori apropiați ai mareșalului, respectiv captivitatea în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946); judecarea și condamnarea la moarte de către Tribunalul Poporului (aprilie-mai 1946), sentința fiind executată la 01.06.1946. 413 Dumitru I. Popescu (1883-1970), militar de carieră român. Absolvent
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1921-1923). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1908), participă la primul război mondial. Subsecretar de Stat al Armatei de Uscat (07.09.1940-23.01.1942); ministru de Război (22.01.1942-23.08.1944). Arestat la 23.08.1944, a împărtășit soarta celorlalți membri ai echipei mareșalului Ion Antonescu: captivitatea în URSS (septembrie 1944-aprilie 1946); judecarea și condamnarea la moarte în mai 1946 în cadrul așa-zisului "proces al marii trădări naționale", pedeapsa fiind comutată la închisoare pe viață. A trecut prin
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă () [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]