55,839 matches
-
era cunoscută celor mai mulți cititori din acea vreme), vocabularul său inerent dificil dobândise un grad de opacitate expresivă care a atras irezistibil o nouă generație de studenți și profesori. Tinerii profesori angajați pentru a popula universitățile recent extinse absolviseră ei Înșiși facultatea În anii ’60, crescând În miezul tendințelor și dezbaterilor de atunci. Dar, dacă universitățile europene din deceniul anterior erau preocupate de teorii grandioase pe diverse teme - societatea, statul, limbajul, istoria, revoluția -, generației următoare nu-i mai rămăsese decât Teoria. Seminariile
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
Înșelate de greșelile epocii Hrușciov și a fost dezamăgit de represiunea și inerția din vremea lui Brejnev. În acest sens, Mihail Gorbaciov era un comunist reformist clasic: nu e o coincidență faptul că, la Începutul anilor ’50, ca student la Facultatea de Drept a Universității din Moscova, fusese prieten apropiat cu Zdenìk Mlynáø, care a jucat apoi un rol central În Primăvara de la Praga din 1968. Dar, ca toți comuniștii reformiști din generația sa, Gorbaciov era În primul rând un comunist
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
CUȘNARENCU, George (27.I.1951, Dorohoi), prozator. Este fiul Elvirei și al lui Boris Cușnarencu, funcționar. Familia se stabilește în București, iar C. urmează aici cursurile gimnaziale și liceale, absolvind în 1977 Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză. Frecventează cenaclul universitar de proză Junimea. Funcționează ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerț exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” și „Magazin”. Asupra mediului formativ al facultății, scriitorul a insistat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
absolvind în 1977 Facultatea de Limba și Literatura Română, secția română-engleză. Frecventează cenaclul universitar de proză Junimea. Funcționează ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerț exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” și „Magazin”. Asupra mediului formativ al facultății, scriitorul a insistat în chip deosebit: „Cel mai tulburător mediu care mi-a influențat personalitatea a fost Facultatea de Limba și Literatura Română din București. Aici am deprins gustul de a scrie literatură, de a avea un pronunțat caracter critic
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
ca interpret de limba engleză într-o întreprindere de comerț exterior, apoi devine redactor la „Flacăra” și „Magazin”. Asupra mediului formativ al facultății, scriitorul a insistat în chip deosebit: „Cel mai tulburător mediu care mi-a influențat personalitatea a fost Facultatea de Limba și Literatura Română din București. Aici am deprins gustul de a scrie literatură, de a avea un pronunțat caracter critic față de ceea ce scriu. Apoi Nicolae Manolescu mi-a fluturat prin fața ochilor visul de a deveni scriitor. Crohul [Ov.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286610_a_287939]
-
VEDINAȘ, Traian (15.IX.1947, Lazuri, j. Sălaj), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei Vedinaș, țărancă. Urmează școala generală în satul natal și în comuna Valcău de Jos, o școală profesională (1961-1964) și Liceul „Ioan Slavici” (1964-1968) la Arad, Facultatea de Filologie, secția română-germană (1968-1972), și Facultatea de Istorie-Filosofie, secția filosofie (1975-1981), la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Își susține doctoratul în filosofie în 1996 cu teza Structuri arhaice în cultura populară română din Transilvania. Angajat în 1972 instructor la Comitetul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
Sălaj), istoric literar și publicist. Este fiul Floarei Vedinaș, țărancă. Urmează școala generală în satul natal și în comuna Valcău de Jos, o școală profesională (1961-1964) și Liceul „Ioan Slavici” (1964-1968) la Arad, Facultatea de Filologie, secția română-germană (1968-1972), și Facultatea de Istorie-Filosofie, secția filosofie (1975-1981), la Universitatea „Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca. Își susține doctoratul în filosofie în 1996 cu teza Structuri arhaice în cultura populară română din Transilvania. Angajat în 1972 instructor la Comitetul Județean pentru Cultură și Educație Socialistă Cluj
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
post de sociolog la Centrul Județean al Creației Populare Cluj; este și corespondent local pentru publicațiile bucureștene „Expres magazin” și „Evenimentul zilei” (1991-1992), redactor și redactor-șef adjunct la cotidianul „Tribuna Ardealului” (1993-1994). Ulterior intră în Catedra de sociologie a Facultății de Sociologie și Asistență Socială a Universității „Babeș-Bolyai”, avansând până la gradul de profesor. Debutează la „Tribuna” în 1971, iar editorial cu lucrarea Onisifor Ghibu, educator și memorialist, apărută în 1983. Mai colaborează la „Steaua”, „Familia”, „Telegraful român”, „Cercetări de lingvistică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290476_a_291805]
-
19.X.1875, Mizil - 2.V.1928, București), gazetar și umorist. Este fiul Linei (n. Ioachimescu) și al lui Mathei Vasile Ranete, avocat. Urmează școala primară la Mizil și Liceul „Sf. Petru și Pavel” la Ploiești. Frecventează o vreme cursurile Facultății de Drept din București. Funcționar la poștă (1896-1897), conduce apoi publicațiile „Moș Teacă” (1899-1901) și „Zeflemeaua” (1901-1904) și face gazetărie la „Moftul român”, revista lui I. L. Caragiale. Împreună cu N. D. Țăranu editează revista satirică „Furnica” (1904-1916, 1918-1930), pe care o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289133_a_290462]
-
, Gheorghe (14.II.1931, Dobreni, j. Neamț), estetician și eseist. A urmat liceul la Arad (până în 1951), apoi Școala de Literatură „M. Eminescu” (absolvită în 1954) și Facultatea de Filologie a Universității bucureștene (1954-1959). Și-a luat doctoratul în filologie la Moscova, devenind profesor de estetică la Institutul de Arte Plastice „N. Grigorescu” din București, unde este și rector între 1970 și 1976. A fost redactor la „Contemporanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285152_a_286481]
-
, Ion (1.V.1937, Costiceni, j. Hotin - 9.VIII.1993, Chișinău), poet, eseist și traducător. Este fiul lui Ion Vatamanu, țăran. După terminarea școlii medii din satul natal în 1954, lucrează ca învățător, iar în 1955 se înscrie la Facultatea de Chimie a Universității de Stat „V. I. Lenin” din Chișinău, absolvită în 1960. Doctor în chimie, a fost cercetător, șef de laborator la Institutul de Chimie al Academiei de Științe din Republica Moldova din 1973 până la sfârșitul vieții. Ales deputat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290464_a_291793]
-
HEDEȘAN, Otilia (20.VII.1962, Pecica, j. Arad), etnolog. Este fiica Vioarei (n. Dragoș) și a lui Ioan Hedeșan, profesor. După studii liceale la Arad (1976-1980), face Facultatea de Filologie, secția română-latină, la Timișoara (1980-1984), devenind profesoară de limba și literatura română la Sânnicolau Mare (1984-1989) și apoi cadru didactic la Catedra de literatură română și comparată a Facultății de Filologie din cadrul Universității de Vest de la Timișoara, unde
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
Hedeșan, profesor. După studii liceale la Arad (1976-1980), face Facultatea de Filologie, secția română-latină, la Timișoara (1980-1984), devenind profesoară de limba și literatura română la Sânnicolau Mare (1984-1989) și apoi cadru didactic la Catedra de literatură română și comparată a Facultății de Filologie din cadrul Universității de Vest de la Timișoara, unde își susține și doctoratul cu teza Fenomenul povestitului astăzi (1996). Coordonează, de la volumul al optulea (1998), împreună cu Ioan Viorel Boldureanu, publicația academică „Folclor literar”, devenită, din anul 2001, „Revista de etnologie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287423_a_288752]
-
, Vartan (21.X.1936, Constanța), prozator și publicist. Este fiul lui Haciadur Arachelian, comerciant, și al lui Supie (n. Ovanesian). După absolvirea Facultății de Filologie a Universității din București (1965), îmbrățișează cariera jurnalistică: redactor la „Scânteia tineretului” (1965-1970) apoi, până în 1999, cu două întreruperi, în 1983 și 1991, când este îndepărtat temporar, redactor la Televiziunea Română. Din 1999, activează ca jurnalist independent. A debutat
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285411_a_286740]
-
MUȘAT, Virginia (pseudonim al Victoriei Ghinju; 17.III.1948, Craiova), poetă și istoric literar. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, apoi Facultatea de Filologie, secția română-franceză, și Facultatea de Drept la Universitatea din București, devenind profesoară la Liceul nr. 36 de aici. Semnează cu numele adevărat la debutul său din 1971, produs în revista „Ramuri”, apoi din 1977 publică, tot acolo, sub
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
MUȘAT, Virginia (pseudonim al Victoriei Ghinju; 17.III.1948, Craiova), poetă și istoric literar. Urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Craiova, apoi Facultatea de Filologie, secția română-franceză, și Facultatea de Drept la Universitatea din București, devenind profesoară la Liceul nr. 36 de aici. Semnează cu numele adevărat la debutul său din 1971, produs în revista „Ramuri”, apoi din 1977 publică, tot acolo, sub pseudonim. Mai colaborează la „România literară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288323_a_289652]
-
Este fiul Serenei și al lui Adolf Gheorghe Denk, inginer silvic, descendent al unei familii austriece din Bucovina. După clasele primare urmate în comuna Ceahlău (județul Neamț) și studiile liceale la Liceul „G. Bacovia” din Bacău, a absolvit, în 1968, Facultatea de Filologie a Universității din București. Profesor în comuna Giurgeni (județul Ialomița) și apoi la Slobozia (1968-1990), a mai ocupat postul de director al Bibliotecii Județene (1976-1981) și al Centrului Cultural „Ionel Perlea”, deținând și funcția de consilier la Inspectoratul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
, Dan (15.VI.1941, Sulina), critic literar. Este fiul Ersiliei (n. Guțu) și al lui Alexandru Culcer, profesor. După studii elementare la Sighișoara și liceale la Cluj (Liceul „Emil Racoviță”), urmează cursurile Facultății de Filologie, secția română, a Universității din Cluj (1957-1963). Va lucra, mai întâi, ca asistent la Institutul de Teatru din Târgu Mureș, va fi și cercetător în cadrul Centrului de Cercetări al Academiei, din același oraș. Debutează în 1961, în „Luceafărul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286566_a_287895]
-
, Nicolae (1.III.1937, Galați), poet și eseist. Este fiul Marinei (n. Stoica) și al lui Vasile Oancea, funcționar. A urmat școala generală și Școala Medie Tehnică Veterinară în orașul natal (1946-1954), apoi, la București, Facultatea de Filologie, absolvită în 1960. A funcționat ca secretar literar la Teatrul de Stat din Galați (1960-1961), ca metodist principal la Biblioteca „V. A. Urechia” (1961-1962), la Casa Regională a Creației Populare (1962-1964) din același oraș și la Casa Centrală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288500_a_289829]
-
, Aurel Dragoș (16.I.1942, Buda, j. Lăpușna - 20.V.2005, New York), prozator și eseist. A absolvit Liceul „Mihai Viteazul” din Turda și Facultatea de Filologie a Universității din Cluj (1964). În 1968, 1970 și în 1980 beneficiază de burse de studii în Statele Unite ale Americii, la San Paul University, Iowa, și la Columbia University. Lucrează la început ca asistent la Institutul Pedagogic din
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288301_a_289630]
-
Béatrice Bonhomme, Micéala Symington (dir.), Le rêve et la ruse dans la traduction de poésie : interrogation philosophique et réalité artistique, H. Champion, Paris, 2008. GHIȚĂ, Elenă, " Le statut actuel de la traductologie ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice, Editura Mirton, Timișoara, 1999. GUILLEMIN-FLESCHER, Jacqueline, " Le linguiste devant la traduction ", în Fabula 7. Traduire, Presses universitaires de Lille, Lille, 1986, p. 59-69. GUȚU, Ana, " Quelques considérations sur la traduction littéraire
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
no 113, 2008, p. 7-15, consulté le 12 novembre 2011, URL : http://www.revues-plurielles.org/ uploads/pdf/6/113/ei 113 lavault.pdf. LUNGU-BADEA, Georgiana, " Le contenu extralinguistique, un handicap à la traduction ? ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice, Editura Mirton, Timișoara, 1999. LUNGU-BADEA, Georgiana, " La problématique du transfert culturel ", în Annales Universitatis Apulensis, Series Philologica, Litterae Perennis, Universitatea " 1 Decembrie " din Alba-Iulia, 2004, p. 177-180, consulté le 12 avril
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
un niveau linguistique élevé, afin qu'il soit en état d'acquérir une méthode de travail avec cette langue étrangère ". V. Georgiana Lungu-Badea, " Le contenu extralinguistique, un handicap à la traduction ? ", în Études de traductologie, Universitatea de Vest din Timișoara, Facultatea de Litere, Filosofie și Istorie, Catedră de Limbi Romanice, Editura Mirton, Timișoara, 1999, p. 63. Leș termes soulignés șont de l'auteur. 61 Dans la conception d'Antoine Berman, le " littéraire " " englobe aussi bien la littérature au sens strict que
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
instruiți adecvat în acest scop. La viitoarea ediție a acestui Tratat s-ar putea face o evaluare a efectelor acestei inițiative. 2. ÎNCEPUTURILE MEDICINII ȘTIINȚIFICE ROMÂNEȘTI: CAROL DAVILA (1828-1884) În 1852, tânărul medic de origine franceză Carol Davila, absolvent al Facultății de Medicină din Paris, este trimis în Țara Românească de către guvernul francez, la solicitarea domnitorului Barbu Știrbei, cu o misiune precisă: organizarea sectorului sanitar autohton. A rămas definitiv în România, obținând cetățenia română în 1866, ca urmare a unei hotărâri
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]
-
înființează „Școala de mică chirurgie”, pentru ca în anul 1857 împreună cu Nicolae Kretzulescu să fondeze „Școala Națională de Medicină și Farmacie”, a cărei diplomă de absolvire va fi recunoscută de instituțiile de învățământ similare din Franța și Italia. In forma actuală, Facultatea de Medicină din București ia ființă în anul 1859. După 145 de ani de activitate neîntreruptă, Universitatea de Medicină și Farmacie din București este „cea mai veche, cea mai mare și cea mai bună școală medicală din spațiul românesc” (19
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92246_a_92741]