KorAP: Find »[drukola/base=dezbatere & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...2214 2215 2216 ...2232 >

55,798 matches

Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626

favorabil, unit, necesar, de concepție, gândire și elaborare colectivă a creației - pentru că presa nu mai dă informații în acest sens. Faptul, de altfel, n-are importanță. De aceea trecem la derularea fenomenului literar din 1953, marcat fără îndoială de aceste dezbateri teoretice și organizatorice, pe care nici noi nu trebuie să le trecem cu vederea. TIPICUL ÎN LITERATURA REALISTSOCIALISTĂ Una din intențiile plenarei de la Uniunea Scriitorilor a fost și stimularea dezbaterilor pe marginea unor aspecte de concepție și metodă a realismului

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
derularea fenomenului literar din 1953, marcat fără îndoială de aceste dezbateri teoretice și organizatorice, pe care nici noi nu trebuie să le trecem cu vederea. TIPICUL ÎN LITERATURA REALISTSOCIALISTĂ Una din intențiile plenarei de la Uniunea Scriitorilor a fost și stimularea dezbaterilor pe marginea unor aspecte de concepție și metodă a realismului socialist, în speță asupra tipicului. Aceste discuții teoretice s-au înfiripat, într-adevăr, dar ele au avut o respirație scurtă, degenerând până la urmă în concretizări despre ce e tipic sau

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
e tipic sau ce nu este într-o scriere sau alta. De altfel, teoretizările, câte sunt, nu ies din litera și spiritul raportului lui Malencov. Așa cum anunța în editorialul citat ceva mai devreme, Contemporanul susține în continuare rubrica destinată acestor dezbateri întitulată: În legătură cu problema tipicului în literatură. În discuție se implică și G. Călinescu. Acesta mai publicase 16, sporadic, câte un articol-două și-n anii precedenți, căznindu-se, prin citări copioase din autori sovietici, să-și mascheze inapetența ideologică. Efortul însușirii

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
de construcție. Am făcut intenționat o discriminare între critică și critici. Fără îndoială că e bine ca unii să se consacre exclusiv studiului științific și judecării operelor literare. Cu asta nu am rezolvat nimic atâta vreme cât scriitorii înșiși nu participă la dezbatere, nu reflectează critic. Nu de mult un ziar a deschis o anchetă cu privire la critică la care s-au dat răspunsurile cele mai nesocialiste din lume, reeditându-se vechi clișee despre antagonismul dintre critică și creație. Nu puțini scriitori cred că

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
de la Cluj, prin articolul Doi oameni într-un om de Szabedi Laszlo despre care s-a făcut vorbire, cum ne amintim, și la plenara scriitorilor, comentată în capitolul precedent; interpretările din Utünk sunt amendate de Ion Mihăileanu 19, în contextul dezbaterii „problemei tipicului”: „Din definiția clară și completă a tipicului dată de tovarășul Malencov rezultă că pentru a putea exprima în modul cel mai plin și mai expresiv esența forței sociale respective, este necesară cunoașterea legilor obiective de dezvoltare a societății

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
marxist-leninistă cu privire la artă. În acest sens articolul semnat de academicianul G. Călinescu Unele probleme ale criticii literare în lumina Raportului tovarășului G.M. Malencov la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. apărut în nr.7 (332) e un început la o dezbatere amplă a concluziilor pe care le trag scriitorii și oamenii de artă, în lumina lucrărilor Congresului al XIX-lea al P.C.U.S (...). În legătură cu articolul din Contemporanul a apărut în revista Utünk un articol polemic semnat de Szabedi Laszlo. În

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
a lungul a mai multor orânduiri sociale, în sfârșit că noțiunea de «fond omenesc stabil» folosită de acad. G. Călinescu, trebuie precizată în așa fel, încât să se prevină orice interpretare idealistă de felul concepției despre eternitatea trăsăturilor moralei omului”. „Dezbaterea asupra problemei tipicului - începe G. Călinescu 20 - a luat o proporție interesantă și eu cred că e folositor acum să trecem la analize pe obiect. Mulțumesc călduros tov. Ion Mihăileanu pentru că într-un număr recent al Contemporanului a respins chipul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
viața muncitorilor în Oțel și pâine de pildă, în locul unui personaj tipic, descoperim diferite fragmente care ar fi trebuit să-l compună”. Dacă adăugăm și articolul-fluviu: Tipicul și esența fenomenelor social-istorice de N. Tertulian 22, cam aceasta a fost aria dezbaterii tipicului; a fost, desigur, menționată și experiența sovietică, în special a lui Gorki, prin contribuțiile lui S. Damian 23 și N. Moraru 24. A fost și o opinie din inima laboratorului de creație; aparținând, adică, unui scriitor, lui Petru Dumitriu

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
scriitorului cu tezaur de observații și constatări adunate de-a lungul experienței sale, poate fi deosebit de folositoare. În orice artă există așa numitele «secrete» ale meseriei (...). Un asemenea «secret» sau mai bine, o problemă care merită să fie analizată în dezbaterile literare, este aceea a individualizării noului în opera literară. Operația de sesizare a tipicului în viață poate fi mai mult sau mai puțin intenționată. Putem fi siguri că Homer nici nu știa ce este aceea tip sau tipic, și că

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
la noi, în redacții, la Uniunea Scriitorilor, la edituri, unii critici literari și apoi unii scriitori, încurcă adesea cele două laturi indisolubil legate între ele ale tipizării: generalizarea lor și individualizarea. Chiar și autorul acestor rânduri a susținut în cadrul ultimei dezbateri plenare o părere greșită, potrivit căreia cele două aspecte ar fi două momente succesive. În cadrul discuțiilor s-a arătat însă convingător că ele sunt două laturi ale actului motor uman. La noi nu se știe adesea destul de limpede că generalul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
critica literară a salutat evenimentul, dând și o serie de sfaturi; în anul următor apare în volum, fiind distins cu premiul de Stat cl.III; în acest an, în lumina tipicului, respectivul roman apare preponderent în exemplificări negative; nici în urma dezbaterii acestui roman cu cititorii, acesta nu apare într-o lumină mai favorabilă. O sinteză a acestor probleme face Ovid S. Crohmălniceanu în Scânteia într-o cronică literară. Rara avis, faptul! Căci de ani de zile n-am mai întâlnit această

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
cum, prin pana (degetul arătător) al lui Paul Georgescu. Urmează autocritica Almanahului literar 36: „Colectivul redacțional al revistei Almanahul literar a analizat cu toată seriozitatea în spirit critic și autocritic articolul apărut în Scânteia - Căi neprielnice creației literare - și concluziile dezbaterii organizate la Cluj de către Uniunea Scriitorilor în zilele de 3 și 4 oct. a.c. A reieșit cu acest prilej, după cum semnala și articolul din Scânteia și totodată vorbitorii care au participat la dezbatere, că în ciuda succeselor înregistrate de revistă de la

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Scânteia - Căi neprielnice creației literare - și concluziile dezbaterii organizate la Cluj de către Uniunea Scriitorilor în zilele de 3 și 4 oct. a.c. A reieșit cu acest prilej, după cum semnala și articolul din Scânteia și totodată vorbitorii care au participat la dezbatere, că în ciuda succeselor înregistrate de revistă de la apariția ei încoace, ultimele numere prin câteva din materialele publicate se abat în mod primejdios de la linia unei orientări sănătoase în literatură, alunecând pe panta apolitismului, a concesiilor făcute spiritului artei formaliste și

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
în capitolul despre problemele tipicului (vezi nota 20 și contextul): „Problema ridicată de redacția Contemporanului în nota la articolul meu Discuții și analize literare, cu privire la durabilitatea operelor de artă clasice, este dintre cele mai importante și n-am putea continua dezbaterea noastră fără să ne înțelegem provizoriu asupra chipului de a pune chestiunea. Eu am zis că «în artă este ceva durabil» și am pomenit de un «fond omenesc stabil». Prietenii mei admit valabilitatea tipului literar de-a lungul «mai multor

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Scânteia și Lupta de clasă. Prin conținutul lor, lucrările strânse în această culegere dovedesc preocupări dintre cele mai variate. Ele pot fi totuși grupate în două mari categorii: 1. articole cu un caracter general cultural, care dovedesc participarea autorului la dezbaterea problemelor de bază, ale creării noii culturi în țara noastră; 2. articole și studii consacrate unor probleme speciale ale literaturii și criticii noastre literare, unor aniversări și comemorări, unor opere literare de seamă apărute din 1948 încoace. În prima din

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
2. Va studia cu atenție materialele teoretice și publicistice (privitoare la literatură) din ziarele și revistele anilor 1944-1945, făcându-și o serie de note mai ales pe marginea articolului din Scânteia: Spre un nou avânt al creației literare și în legătură cu dezbaterile din jurul problemelor criticii literare din a doua jumătate a anului 1949. 3. Va dedica o bună parte a cercetărilor sale influenței constructive pe care literatura sovietică și dezbaterile din jurul problemelor literare din U.R.S.S. le-au exercitat asupra literaturii române

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
articolului din Scânteia: Spre un nou avânt al creației literare și în legătură cu dezbaterile din jurul problemelor criticii literare din a doua jumătate a anului 1949. 3. Va dedica o bună parte a cercetărilor sale influenței constructive pe care literatura sovietică și dezbaterile din jurul problemelor literare din U.R.S.S. le-au exercitat asupra literaturii române. Nicolae Popescu își va da seama la acel punct al lecturilor că această influență a avut un rol hotărâtor în învingerea greutăților și combaterea influenței ideologiei burgheze în

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
ca toată viața Să fiu așa cum Stalin ne-a-nvățat!” 2.xxx Ședința plenară a secției de proză a Uniunii Scriitorilor. În: Contemporanul, nr.40 (313), 3 oct., 1952: „Recenta ședință plenară a secției de proză a Uniunii Scriitorilor, consacrată dezbaterii raportului de activitate a secției în perioada octombrie 1951-septembrie 1952 și alegerea noului birou constitue un eveniment de seamă în munca Uniunii Scriitorilor. (...) Raportul de activitate a fost prezentat de tov. Petru Dumitriu. Arătând că în ultimul an secția de

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
vechea meserie, atât de adecvată calibrului său intelectual de colaborator la Kladderadatsch (Gazeta humoristică trivială berlineză). (...) Stilul operelor lui Marx se caracterizează printr-o extraordinară varietate și putere de adaptare”. 6. Vezi partea anterioară, nota 44 și contextul. 7.xxx Dezbaterea organizată de Uniunea Scriitorilor din R.P.R. (Notă). În: Contemporanul, nr. 13 (338), 27 mart. 8.xxx Unele probleme ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra literaturii și artei expuse de tovarășul G.M. Malencov în raportul ținut la Congresul

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
intelectualilor, Sibiu 1992, și Reeducare și prigoană, Sibiu, 1993. 11. xxx Unele probleme ale creației literare din R.P.R. în lumina tezelor asupra literaturii și artei expuse de tovarășul G.M. Malencov în Raportul ținut la Congresul al XIX-lea al P.C.U.S. Dezbaterea organizată de Uniunea Scriitorilor. (Discuții). În: Contemporanul, nr. 15 (340), 10 apr. 12. În: Contemporanul nr. 15 (340), 10 apr. 13. Idem 14. xxx Pentru o puternică înfățișare a vieții în literatura noastră. În: Scânteia, nr. 2648, 29 apr. 15

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Contemporanul, nr. 15 (340), 10 apr. 12. În: Contemporanul nr. 15 (340), 10 apr. 13. Idem 14. xxx Pentru o puternică înfățișare a vieții în literatura noastră. În: Scânteia, nr. 2648, 29 apr. 15. xxx Pentru o largă și sistematică dezbatere a problemelor creației literare. (Editorial). În: Contemporanul, nr. 19 (344), 8 mai 16. Articolele lui G. Călinescu în intervalul 1950-1952: - Eminescu, făuritor al limbii literare. În: Contemporanul nr. 170, 6 ian 1950: - Docherii ideilor. Idem, nr. 183, 7 apr. 1950

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Al. Voltaire Vornic, Tiberiu Z Zaciu, Mircea Zamfirescu, Al. Duiliu Zamfirescu, Violeta Zăgan, Ion Zincă, Haralamb CUPRINS 1952 Proiectele scriitorilor Propagare și propagandă literară Poezia - apariții editoriale Un poet apărat: Eugen Frunză Alte volume de poezii Proza - tablou editorial În dezbatere: Vladimir Colin Aspecte ale romanului Evoluția nuvelei Aspecte ale dramaturgiei (1949-1952) Lingvistica. Proiectul noii ortografii Varia Note și comentarii 1953 Uragan la Uniunea Scriitorilor Tipicul în literatura realist-socialistă Aria cenușiului în proză Petru Dumitriu nu mai este singur Proza: Concluzii

[Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639

ideale, atunci chiar că ai dreptate. Cred că luată ca un ideal, democrația este cea mai bună formă de guvernămînt. Din acest motiv mi-ar plăcea ca guvernul nostru să fie mult mai democratic decît în realitate". Filozofii au deschis dezbateri fără sfîrșit în privința diferențelor dintre judecățile noastre despre țeluri, finalități, valori și așa mai departe, și judecățile noastre despre realitate, actualitate și așa mai departe. Primul tip de judecăți îl emitem drept răspuns la întrebări ca: "Ce se cuvine să

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
elită politică să dețină puterea de a decide asupra legilor și a politicilor pe care veți fi obligați să le respectați. Deciziile personale luate de indivizi nu echivalează cu hotărîrile luate și impuse de guvernul unui stat. Problema fundamentală în dezbaterea privind rivalitatea dintre protectorat și democrație nu este dacă noi, ca indivizi, trebuie să ne punem încrederea în experți. Problema este cine sau ce grup ar trebui să aibă ultimul cuvînt în hotărîrile luate de guvernul unui stat. Ați putea

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
sugereze că cetățenii ca majoritate nu pot face greșeli. Pot și chiar fac. Tocmai acesta este motivul pentru care adepții democrației au pus întotdeauna mare preț pe educație. Și educația civică necesită nu doar școlarizare, ci și discuții publice, deliberări, dezbateri, polemici, disponibilitatea promptă a unor informații demne de încredere, precum și alte instituții ale unei societăți libere. Dar să presupunem că instituțiile pentru formarea cetățenilor competenți sînt fragile și că mulți cetățeni nu știu îndeajuns pentru a-și proteja valorile și

Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]