65,481 matches
-
și faptul că, fiind departe de casă, imaginea cu mama și bunica, războinice, s-a estompat încetul cu încetul. De aici, dacă tragem spuza pe turta puericultorilor, ar putea reieși că oricât s-ar strădui în cei șapte ani de acasă mama să cultive și să păzească valorile ei, acestea tot sfârșesc prin a fi acoperite de un morman de apucături pe care le deprinzi departe în largul vieții celei zbuciumate, și parcă tot spre cel ce-a spus despre om
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
prin a fi acoperite de un morman de apucături pe care le deprinzi departe în largul vieții celei zbuciumate, și parcă tot spre cel ce-a spus despre om că e lup pentru om, înclini. Nimic din ce-a găsit acasă, în lumea cea estudinatină nu mai e valabil: nici povestea cu alcoolul în jumătăți de pahare pentru copii, nici povestea cu spoveditul la biserică... mai degrabă ce l-a învățat maidanul are continuitate. - Lumea de-acasă. E o lume lipsită
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
din ce-a găsit acasă, în lumea cea estudinatină nu mai e valabil: nici povestea cu alcoolul în jumătăți de pahare pentru copii, nici povestea cu spoveditul la biserică... mai degrabă ce l-a învățat maidanul are continuitate. - Lumea de-acasă. E o lume lipsită de libertate. Mama și bunica fac legea cu câte o crenguță ruptă din brad... ele sunt ostașe în Oastea Domnului. Cu toate astea, ispitele existenței îl ating și pe el. Primele țigări sunt cele meșteșugite la
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
f...? Te-ai bătut singur? Cunoștea atâtea sensuri ale polisemanticului verb, dar acesta îi era cu neputință a-l pătrunde... Bă, tu chiar nu știi? Nu, nu știa, nu i se spusese lui povestea cu barza din America?! Vacanța petrecută acasă din pricina unei afurisite de scări care se rupe și pe care se află tata, este o buclă de timp colectiv, o suspendare a timpului său personal. Din pricina scării cu pricina pe care o face bucăți într-o intimitate furioasă, ratează
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
el este al lui nimeni. Odată ajuns în libertate, trebuie să-și construiască alte refugii, și primul la îndemână e votca. Unde e construit acest refugiu, se vede, în imediata vecinătate a milogilor, a oamenilor străzii, a nefericiților lumii acesteia. Acasă are un coleg de apartament serios, cu barbă, student la teologie, de care se cam jenează. Se ascunde de el, nu vrea să-l scandalizeze. Mai bine fraternizează cu cerșetorii: „Tu a cui naiba ești, se interesează milogul, încercând să
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
fost scutită de o astfel de problematică, chiar în fizică sa păstrat sintagma moartea universului. Și în cunoașterea comună fierbe această problemă, alimentată de multe ori bolnăvicios de o ziaristică bezmetică și iresponsabilă. În cunoașterea religioasă, problema e la ea acasă, suverană. Mitul expandează pretutindeni în forma apocalipsei. Iar literatura preia aceste frânturi și le prelucrează în forme inedite, numai bune să primenească mentalul nostru receptiv. „Sfârșitul lumii” poate fi luată drept o carte bizară și prin îngrămădirea aproape aiuritoare de
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
te întreabă dacă nu vrei să faci cutare lucru, și decât să te întrebe el, mai bine găsești tu singur, dovedind astfel și că ai spirit de inițiativă. În meseriile liberale, nu-i alta situația, muncești ca să te afirmi. Ajungi acasă frânt și tot ce mai poți face e să te trântești în fața televizorului, nu mai ai vlagă pentru altceva, căci americanul trăiește pentru a munci, nu muncește pentru a trăi. Aici magazinele sunt deschise și sâmbăta și duminica, sărbătorile sunt
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
e ca și la noi, că americanul obișnuit deși e plătit cu mii de dolari pe lună, cheltuiește tot atât. Americanul merge la restaurant nu din prea multă bunăstare ci din prea puțin timp liber. Altfel, a început să gătească acasă, să redescopere mâncarea organică, să renunțe la junk-food și fast-food. Începuse deja reîntoarcerea la natură? De ce să fii scris RPG o carte dacă nu oferă decât o cunoaștere subiectivă? te poți întreba. De ce să fi citit despre America lui RPG
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
că numai morților trebuie să le acorzi atenția traducerii. Are solicitări de la alți confrați care au obsesia traducerii, iar ea se simte datoare față de propria operă. I-ar plăcea să scrie numai în română, ceea ce nu face. E la ea acasă în cuvânt. Scrie în 3 aprilie 1999: „Încerc să intru în cuvinte, să stau acolo cât mai mult, să uit lumea în care nici o stare pozitivă (dar nici negativă) nu e stabilă. În cuvinte găsesc neutralitate, ieșire din timp, asemănătoare
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
răspândirea unei profunde deprinderi românești, să recunoaștem cu tristețe, salvatoare: duplicitatea. Românul a învățat pe pielea lui sub regimul comunist mai mult decât oricând că limba a fost dată omului pentru a și ascunde gândirea. Una spunem la ședință, alta acasă. Să restituim lui Rivarol butada care-i aparține, fiindcă am văzut-o atribuită, uneori, cu generozitate și... altora. Revenind la emisiunile amintite și la propaganda anticomunistă ce a avut totuși meritul esențial, cel puțin teoretic, al demistificării: situația este totuși
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
și în PAC, nu chiar întâmplător nu și-au găsit locul, după 1989, în structurile politice istorice. Pe de o parte, ea nu corespundea standardelor morale rigide, civic intransigente, rigoriste, ale vechii generații. Aceasta s-a simțit concurată la ea acasă și și-a strâns defensiv-agresiv rândurile. Pe de altă parte, noua generație privea, în mod firesc am spune, spre viitor, nu spre modelele vechi, evident ireversibile, considerate ca iremediabil sterile. Nu este posibil, s-a afirmat, să ne întoarcem la
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
terorist. Nu numai că nu deplâng plecarea lor, dar regret că n-au existat și mai mulți scriitori români care să-i fi imitat. în spiritul cel mai pur al cetății literelor, același Virgil Nemoianu (care se simte peste tot acasă și peste tot exilat) își dă seama și de imensa valoare a sistemului de relații culturale, inclusiv despre imaginea României. Dacă valorile românești nu circulă, nu sunt puse în evidență, scriitorii plecați nu păstrează legăturile utile, inclusiv între ei și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
de vedere și câteva amendamente și nuanțe. Unele sunt importante: a. Evident, avem nevoie, neapărat, de instituții de cea mai înaltă profesionalitate. Doar că efortul, esențial, trebuie îndreptat în direcția realizării lor în spațiul nostru cultural. Specializarea trebuie deci adusă acasă. Chiar dacă, deocamdată, cum spunea și Sorin Antohi: la noi când ești un specialist adevărat într-un domeniu, ești încă singurul specialist român adevărat. O solitudine care, uneori, descurajează, dar alteori stimulează și îndârjește. b. Spiritele românești cu vocație enciclopedică și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
revoluție, a purtat o bogată corespondență cu Ion Ghica, frații Golescu și Brătianu, C. A. Rosetti, intervenind în favoarea lor pentru a fi primiti cu căldură în Marea Britanie, dându-le scrisori de recomandare, facilitându-le corespondența cu prietenii și familiile de acasă, iar mai apoi susținând întoarcerea lor în țară. Reocuparea Principatelor române de către trupele rusești, la 2 iulie 1853, a fost privită de guvernul de la Londra ca fiind un casus belli. Toate forțele politice engleze erau conștiente că ceva de anvergură
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
se revelează omului "prin intermediul unor forme hierofanice directe (acest spațiu, acest izvor etc.)" sau se obține prin tehnici tradiționale ca orientarea. În Podul, orientarea cuplului menționat se realizează prin cartea citită bătrânei (care nu poate muri până nu se întoarce acasă) sau prin hartă, iar în cazul locotenentului de roșiori, prin ritual. Onofrei, naratorul-hermeneut, dezvăluie "misterul activ al Podului, necesitatea de a transcende cunoașterea simbolic-conceptuală și accederea la esența lucrurilor prin identificarea ultimă Atman-Brahman (...) Trecerea podului se întâmplă mai ales în
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sinucide, Anca Vogel își pierde funcția etc.). Politicos și șters ca aspect (figura ștearsă, ochii fără expresie, hainele decolorate, foarte largi, parcă n-ar fi fost ale lui, pălăria veche de paie, iar spre mijlocul prozei, haina veche, adusă de acasă, sunt semnele identității mitice) corespunde teoriei eliadești despre sacrul camuflat (în cenușiu, vechi etc.), teorie care, după cum recunoaște Eliade, își are rădăcinile "în teoria mea despre "irecognoscibilitatea miracolului" - sau, în general, în credința mea, că, după întrupare, "transcendentul" se camuflează
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
marșul prin porumbiște, războiul, amiaza (când transcenderea hotarelor acestei lumi devine posibilă), podul ca destinație finală a oricărui drum ("Uită-te mai bine, Darie. Sunt fel de fel de poduri pe lume. Acesta de-aici, din fața dumitale, duce la noi acasă"833), similaritatea unor nume (Iliescu-Iliuț) și a tipologiei unor personaje (filozoful -profesorul), finalul tragic. Însă, dacă Fratele risipitor era o demonstrație a unei morți eroice - soldatul Vătămanu voia să treacă granița doar pentru a duce la Paris versurile adolescentine ale
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acolo o sută de ani. O altă poveste din Tirolul italian cu care basmul muntean are evidente filiații ne relatează despre un cioban care găsește sub o stâncă o grădină încântătoare; aici, o femeie îl primește ca grădinar. Întorcându-se acasă din pricina dorului care-l cuprinsese, descoperă că n-a stat doar câteva săptămâni, așa cum credea, ci două sute de ani. Același motiv al morții sub chipul unei femei bătrâne care pune capăt aventurii eroului, îl întâlnim și aici. Un alt basm
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
bunăstarea societății nu este reductibilă la bunăstarea indivizilor. Altfel spus, dacă într-o comunitate de 100 de persoane au fost făcute într-un an 100 de excursii, îi revine fiecărui individ câte o excursie, chiar dacă în realitate unii au stat acasă, iar alții s-au tot plimbat. Acesta este modul în care statistica transformă realitatea și instituie o realitate statistică. Este acceptabilă oare această consecință a individualismului? Nu cumva individualismul acceptă drept morală acest gen de diferențiere între indivizii care aparțin
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
fără a întâmpina vreo rezistență. • Corespunzător celei de a doua tradiții, de inspirație hegeliană, materia există doar in potentia, iar omul o actualizează prin artă, știință, filosofie, tehnologie, umanizând-o, adică transformând-o într-un loc în care se simte acasă, asemenea unei oglinzi în care își vede chipul. Omul completează universul, nu doar trăiește în el. Passmore consideră că cele două tradiții explică atitudinea occidentală față de natură. O schimbare a acestei atitudini trebuie să se facă fără a respinge ideea
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
de sine este împlinire la nivelul întregului. Prin această trecere de la iubirea și grija față de sinele personal la iubire și grijă față de Sinele unitar omul iese din starea de înstrăinare, încetează să se mai situeze în opoziție față de natură, revine acasă, în mijlocul naturii, se regăsește pe sine și își reafirmă în mod conștient și rezonabil, dar în deplină emotivitate, dispoziția sa de a trăi în armonie cu natura. Omul scapă de tirania intereselor imediate centrate pe supunerea și dominația naturi și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
dă sens tuturor celor ce apar limpezite ca frumusețe a lumii. Este lumina suprafirească din poemul Taborul 69, în care - spre deosebire de Horeb lăuntric, dar complementar acestuia - revelația nu mai e căutată, ci împlinită. Înălțarea sufletului în slavă e o întoarcere acasă (" Noi, copiii Slavei, ne-nturnăm acasă"), conversiunea transfigurării ("noi, schimbații mai presus de îngeri") în strălucirea albă a Schimbării la Față70. În acest mediu inimaginabil al ivirii imaginii, "din marmora în lespezi cu miezul de amiază,/ Nălucitoare piatră de sine luminează
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
apar limpezite ca frumusețe a lumii. Este lumina suprafirească din poemul Taborul 69, în care - spre deosebire de Horeb lăuntric, dar complementar acestuia - revelația nu mai e căutată, ci împlinită. Înălțarea sufletului în slavă e o întoarcere acasă (" Noi, copiii Slavei, ne-nturnăm acasă"), conversiunea transfigurării ("noi, schimbații mai presus de îngeri") în strălucirea albă a Schimbării la Față70. În acest mediu inimaginabil al ivirii imaginii, "din marmora în lespezi cu miezul de amiază,/ Nălucitoare piatră de sine luminează,/ Și-n ziua împietrită frontoanele-aninate
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
exluderea unei alte tulburări cognitive sau psihiatrice (demență, depresie) și având în vedere prezența factorilor de risc. 53.2.4. Depresia Este o patologie frecventă la persoanele vârstnice, cu o prevalență a simptomelor de 8 15% la vârstnicii care trăiesc acasă și de 30% la vârstnicii instituționalizați. Chiar în aceste condiții, se estimează că 40% dintre cazurile de depresie la vârstnici rămân neidentificate în ambulatoriu, iar 20% dintre cazurile diagnosticate rămân subtratate (6). Aceste date sunt extrem de importante deoarece depresia este
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gabriel Ioan Prada, Ioana Dana Alexa, Ramona Ștefăniu () [Corola-publishinghouse/Science/91970_a_92465]
-
despre Țările Române(sec XV- XVIII) · completare studii: masterat: Istorie(2009) Studii Europene(2001-2003) Managementul resurselor umane(2005-2007) burse în străinătate doctorat (doctorand) / tema “Imagini și călătorii. Reflexe culturale românești în memorialele de călătorie.” · publicații în specialitate (cărți) Istoria lui acasă în volumul “Acasă. Ieri și azi. “”, Editura Dominor, București, 2006 · comunicări științifice deosebite * Tabloul votiv în pictură medievală românească ; * Rolul activităților extracurriculare în studiul istoriei în Creativitate și modernitate în școala românească, Iași, 2009 * Școala românească în viziunea călătorilor străini
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]