55,798 matches
-
și politici guvernamentale necesită de asemenea libertatea de expresie. Pentru a-și forma competența civică, cetățenii au nevoie de ocazii în care să-și exprime propriile puncte de vedere; să învețe unii de la alții; să se angajeze în discuții și dezbateri; să citească, să afle și să ceară informații de la experți, candidați politici și persoane în a căror judecată au încredere; și să învețe pe alte căi ce se bazează pe libertatea de expresie. În cele din urmă, fără libertatea de
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
urmare, într-o republică de dimensiuni mari, ele nu sînt doar necesare și oportune, ci chiar inevitabile. Asociațiile independente sînt de asemenea o sursă de educație și luminare civică. Ele oferă cetățenilor nu numai informații ci și ocazii de discuții, dezbateri și dobîndire a abilităților politice. DE CE DEMOCRAȚIA RECLAMĂ O CETĂȚENIE CUPRINZĂTOARE? Răspunsul se află, binențeles, în motivațiile care ne-au condus la concluzia capitolului precedent. Aproape că nu mai e nevoie să le repetăm aici. Putem privi instituțiile politice prezentate
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
se "întîlnească" pe cale electronică este un lucru iar a rezolva problema ridicată de numărul mare de cetățeni, cu totul altul. Dincolo de o anumită limită, încercarea de a face posibil ca toți să se întîlnească și să se angajeze într-o dezbatere profitabilă, chiar și pe cale electronică, devine ridicolă. Cît de mare înseamnă prea mare pentru o democrație de adunare? Cît de mică înseamnă îndeajuns de mică? Conform unor evaluări științifice recente, în orașele-state grecești, corpul cetățenesc format din bărbați adulți număra
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
fost deja tratat în mod corespunzător; sau au luat deja o hotărîre; ori suferă de teamă de scenă, de sentimentul nepotrivirii, de lipsa unui interes urgent față de subiectul în discuție, de cunoștințe incomplete și așa mai departe. În timp ce cîțiva continuă dezbaterile, ceilalți ascultă (sau nu) și cînd e momentul să voteze, votează (sau nu). În plus, multe dezbateri și anchete pot avea loc în alte părți. Multe din orele cerute în tabelul 1 pot fi folosite discutînd despre probleme publice în
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
scenă, de sentimentul nepotrivirii, de lipsa unui interes urgent față de subiectul în discuție, de cunoștințe incomplete și așa mai departe. În timp ce cîțiva continuă dezbaterile, ceilalți ascultă (sau nu) și cînd e momentul să voteze, votează (sau nu). În plus, multe dezbateri și anchete pot avea loc în alte părți. Multe din orele cerute în tabelul 1 pot fi folosite discutînd despre probleme publice în diferite cadre neoficiale. Așadar, nu ar trebui să interpretăm tabelul 1 într-o manieră prea simplistă. Cu
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și 7 la sută din votanții eligibili (37 la sută din cei prezenți) iau cuvîntul cel puțin o dată ... Marea majoritate a oamenilor care vorbesc o fac mai mult decît o dată ... O adunare durează în medie aproape patru ore ... timp de dezbateri. Durează destul de mult pentru a acorda fiecărui participant două minute și paisprezece secunde, timp de vorbit. Deoarece, bineînțeles, cei care vorbesc sînt mult mai puțini decît cei prezenți, timpul disponibil fiecărui vorbitor este, în medie, de exact cinci minute ... Dimpotrivă
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
a profita de aceste ocazii, cetățenii ar trebui să fie aproape la fel de preocupați și informați cu privire la politicile și deciziile organizațiilor internaționale, precum sînt cele interne. Pentru ca cetățenii să fie informați, elitele politice și mediatice ar trebui să se angajeze în dezbateri și discuții publice asupra alternativelor în asemenea moduri încît să atragă atenția și reacțiile publicului. Pentru a asigura dezbaterile publice, ar fi necesar să se creeze un echivalent internațional al competiției politice naționale între partide și persoane individuale care să
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
organizațiilor internaționale, precum sînt cele interne. Pentru ca cetățenii să fie informați, elitele politice și mediatice ar trebui să se angajeze în dezbateri și discuții publice asupra alternativelor în asemenea moduri încît să atragă atenția și reacțiile publicului. Pentru a asigura dezbaterile publice, ar fi necesar să se creeze un echivalent internațional al competiției politice naționale între partide și persoane individuale care să vizeze funcții. Reprezentanții aleși sau echivalenții lor oficiali (oricare ar fi ei) ar trebui să exercite asupra birocrațiilor internaționale
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
și Japonia. Referendumuri? Organizarea unor referendumuri naționale este posibilă sau chiar obligatorie în cazul aprobării unor amendamente constituționale? În Elveția acest aspect este precizat în mod clar: acolo, referendumurile pe probleme de interes național sînt permise (chiar obligatorii în cazul dezbaterilor amendamentelor constituționale) și sînt frecvente. La cealaltă extremă, constituția Statelor Unite nu include nici o prevedere în privința referendumurilor (nici un astfel de referendum nu a avut loc vreodată la nivel național) cu toate că se desfășoară în mod obișnuit în multe state. Spre deosebire de Statele Unite, în
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
este un sistem pluripartidist. Mai ales în democrațiile anglofone, sistemele bipartidiste sînt foarte bine văzute, în schimb cele pluripartidiste sînt nedorite și discreditate. Care dintre cele două este mai bun? În jurul avantajelor relative ale acestor două sisteme are loc o dezbatere acerbă. La modul general, fiecare avantaj își găsește contraponderea în cadrul celuilalt sistem. De exemplu, unul din avantajele sistemului bipartidist este că ușurează sarcina alegătorilor care își reduc numărul opțiunilor la doar două. Dar în opinia unui susținător al sistemului RP
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
de Tocqueville, Democracy in America, vol. 1 (New York: Shocken Books, 1961), Lxxi. CAPITOLUL 7 1 Statutul filosofic al enunțurilor etice și modul în care diferă de cele din științele empirice asemenea fizicii, chimiei, și altele, au fost subiectul unei vaste dezbateri. Nu am putut spera tratez corespunzător aceste subiecte aici. Totuși, pentru o dezbatere excelentă asupra importanței argumentării morale în deciziile publice, vezi Amy Gutmann și Dennis Thompson, Democracy and Disagreement (Cambridge: Belknap Press of Harvard University Press, 1996). 2 Pentru
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
7 1 Statutul filosofic al enunțurilor etice și modul în care diferă de cele din științele empirice asemenea fizicii, chimiei, și altele, au fost subiectul unei vaste dezbateri. Nu am putut spera tratez corespunzător aceste subiecte aici. Totuși, pentru o dezbatere excelentă asupra importanței argumentării morale în deciziile publice, vezi Amy Gutmann și Dennis Thompson, Democracy and Disagreement (Cambridge: Belknap Press of Harvard University Press, 1996). 2 Pentru aceste remarci la Convenția Constituțională, vezi Max Farrand, ed., The Records of the
Despre democraţie by Robert A. Dahl [Corola-publishinghouse/Science/1397_a_2639]
-
structurat pe cinci capitole: Întemeierea legendei; Firul Ariadnei; Taina păsării eterne; Mioritica și Legenda întemeierii. Este o carte care încântă pe specialist prin adâncimea problemelor aduse în discuție pe baza unui material impresionant de bogat. În ea se propune o dezbatere unitară a unor capodopere haiducești ca: Toma Alimoș; Dobrișan; Antoniță al lui Vioară; Miorița; Meșterul Manole; Iorgovan; Tânăr moldovean, ciclul Novac și altele. Referindu- se la dificultatea realizării unei asemenea cercetări, Romulus Vulcănescu scria: „Studiile de folclor arhaic sau de
personalitați universitare ieșene din basarabia by vlad bejan, ionel maftei () [Corola-publishinghouse/Science/91489_a_92360]
-
așa de imbecili încât să nu vedem cât de polarizat era câmpul politic atunci, că nu mai rămăsese loc de nimic între PSD și CDR!, ci ca să "tragă" partidul, cum se spunea, să fie locomotiva... N-a reușit, dar în dezbaterile între candidați a fost mai mult decât onorabil. Dacă PAC nu făcea alianța de ultimă clipă cu junii liberali, probabil ar fi trecut pragul și poate ar fi existat și astăzi. N-a fost să fie! Cam așa îmi amintesc
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
e plin de vipuri și vipițe... Sigur, scriitorul poate încerca și chiar poate deveni VIP, dar mă tem că asta se face cu riscul declasării sale, cu pierdere de sânge propriu... Dorin Popa: Uniunea Scriitorilor a propus, zilele trecute, o dezbatere pe tema: "De ce nu sunt scriitorii VIP-uri?". Aici, cred că apare imediat și o altă întrebare: cât este de profitabil pentru un scriitor să fie VIP? Ce imagine a scriitorului păstrezi/construiești acum? Liviu Antonesei: Acum, fără să supăr
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
Ștefan Radoff, care e și poet, nu doar actor, a fost și Ioan Alexandru din partea PNȚ-CD, până când s-a îmbolnăvit și a murit... nu mi-i amintesc pe toți nici eu, dar era un grup consistent, care dădea oarece substanță dezbaterilor parlamentare, dar și un stil mai elevat decât ceea ce se practică astăzi. Sunt mai multe motive pentru care astăzi Parlamentul e net inferior, nu doar aceluia, ci chiar și CPUN-ului ori Parlamentului ales prima oară, în mai 1990. Mai
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
unde se întâlnise cu studenții noștri de la Jurnalistica Universității "Al.I.Cuza". Mai ales studenții din anii I și II au fost, în număr mare, să discute cu CTP, discuție care a fost găzduită de Casa de Cultură "Mihai Ursachi". Dezbaterea pe tema "Presa informare sau manipulare" a făcut parte dintr-un ciclu mai amplu de astfel de manifestări organizate de către Alianța Studenților Români chiar în Casa prietenului nostru Mihai Ursachi, în Copou, deși noi l-am cunoscut pe strada Sărăriei
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
eternele momente oficiale din toate orașele, la fel de vetuste ca oricând, preluate de toate jurnalele de actualități, continuând cu modul în care au înțeles, în general, media publice și private să sărbătorească evenimentul, care cu cântece de voie bună, care cu dezbateri anoste, care cu documentare cam ca "pe vremuri"... Asta este, nu reușim să ieșim din festivismul găunos moștenit de la Tătuca și pace! Mă tem că vom fi la fel de penibili și când vom sărbători, în noaptea de Revelion, intrarea în UE
by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]
-
vârstă, un bărbat negru și o fetiță) se confruntă cu o serie de situații în care sunt abordate diferite comportamente sociale cum ar fi intoleranța, discriminarea, rasismul și hărțuirea. Prin identificarea incidentelor în care sunt implicate pesonajele și colaborarea la dezbaterile din ”consilii” jucătorii ar trebui să dezvolte o serie de abilităti și să scoată la iveală trăsături pozitive ale personalității lor, precum generozitatea, bunătatea și omenia reflectând asupra propriilor valori și asupra modului în care ei înșiși ar putea reacționa
Caleidoscop by Ecaterina Tănase, Marcela Moraru () [Corola-publishinghouse/Science/91784_a_93517]
-
precum și al strategiilor folosite de executivele românești pentru rezolvarea problemei complexe a cultelor din România Mare. Cele mai multe lucrări au apărut în perioada interbelică 12, atunci când încheierea unor acorduri diplomatice bilaterale între România și Vatican a ținut ordinea de zi a dezbaterilor interne pentru un timp destul de îndelungat. După anul 1990, subiectele de istorie ecleziastică au fost abordate, dar secvențial; cercetătorii care le-au dezbătut nu au reușit să epuizeze această temă13. În ultimii ani au apărut lucrări mai consistente sub raportul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
își permiteau trimiterea de corespondenți particulari. Presa a fost împărțită în mai multe categorii, în funcție de tematica abordată: de orientare politică (precum cea monarhistă, de dreapta, de stânga), de divertisment, religioasă etc. Publicațiile religioase aveau ca principal scop explicarea, analizarea și dezbaterea tuturor problemelor referitoare la respectiva religie sau confesiune, exprimându-se punctul de vedere oficial al acesteia. Mass-media, în accepțiune generală, reunește toate metodele de transmitere către receptori a unor mesaje; audiența este vastă și eterogenă, dispersată geografic 34. Mass-media35 desemnează
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
Val, Secretar de Stat al Papei Pius X. Presa catolică oficială era minoritară, deoarece calitatea ei lăsa de dorit, iar cititorii cumpărau ziarele consacrate, tradiționale, care erau tot catolice, dar care nu-și manifestau explicit confesiunea. A avut loc o dezbatere despre jurnalismul catolic, asemănătoare celei din Italia și a fost tradusă opera lui Chiaudiano El periodismo católico. Criterios y normas 195. Preoții au dorit să realizeze un jurnalism catolic și cereau credincioșilor să îl sprijine; se refuza publicarea anunțurilor funerare
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
inițiativă (dar de mai mică amploare), a fost revista L'Azione Muliebre (1901-1927), destinată femeilor și publicată la Milano de Movimento Femminile Cristiano. Aceasta dispunea de numeroși colaboratori, iar articolele sale erau variate: rolul social al femeii, actualitatea, dogma catolică, dezbaterile moral-religioase "pentru doamnele din toată lumea", femeile exemplare ale societății; mai conținea rubrica Movimento Femminile Cristiano, rezumatul presei italiene și străine, economie domestică și igienă, rubrica de artă, probleme de educație și conduită morală a familiei 229. În 1915, Papa Benedict
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
modernizarea, profesionalizarea și dezvoltarea acesteia, care devenea o "armă" extrem de utilă pentru catolicism. La manifestare au participat și înalți prelați, tocmai pentru a oferi o legitimare și o importanță sporită evenimentului în sine și hotărârilor și măsurilor adoptate în cadrul acestor dezbateri și întâlniri. Menționăm participarea cardinalului Van Roey, a nunțiului apostolic Micara și a mons. Hilen, episcop de Namur 817. A existat o corespondență bogată între Secretariatul de Stat al Sanctității Sale și Nunțiatiră pe de o parte și între Nunțiatură
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
noul său proiect de înființare a unei reviste: Dacia creștină, în colaborare cu diecezele. Un alt proiect pe care l-a avut și pe care nu a reușit să-l materializeze monseniorul Gabor a fost cel referitor la organizarea unor dezbateri cu caracter național la București, în problema dezvoltării presei catolice din România. Inițiatorul acestui proiect și totodată personajul cel mai dedicat problemei presei catolice din România, intenționa să adune la această întâlnire (preconizată în 1931, dar care nu a mai
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]