65,481 matches
-
sec XV- XVIII) · completare studii: masterat: Istorie(2009) Studii Europene(2001-2003) Managementul resurselor umane(2005-2007) burse în străinătate doctorat (doctorand) / tema “Imagini și călătorii. Reflexe culturale românești în memorialele de călătorie.” · publicații în specialitate (cărți) Istoria lui acasă în volumul “Acasă. Ieri și azi. “”, Editura Dominor, București, 2006 · comunicări științifice deosebite * Tabloul votiv în pictură medievală românească ; * Rolul activităților extracurriculare în studiul istoriei în Creativitate și modernitate în școala românească, Iași, 2009 * Școala românească în viziunea călătorilor străini în cadrul Simpozionului Național
Paul Nechifor, Carmen Dimitriu, Angela Căşăriu, Adela Jitaru by Monografia Colegiului Național ,,Mihail Sadoveanu" Pașcani () [Corola-publishinghouse/Science/91876_a_107359]
-
care, impunându-i practicalitate, îl face atelabil la sfera locuirii. Își exersaseră de-o viață zâmbetul mai cuprinzător ca podul Brooklyn, tocmai pentru a putea prelua, impasibili, impactul întâlnirii cu necunoscutul. Acum surâsul lor înfrunta curajos hazardul social la el acasă, arcuindu-se avântat dincolo de sine - o zveltă structură de susținere existențială, în jurul căreia urma să debuteze consolidarea mai frământatului teren aferent. Podul respectă violența elementară a vâltorii de dedesubtul lui, lăsând-o să treacă netulburată; numai astfel primește, la rându
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
întrebă Trees. Am parcat cam departe, dar sper că n-ai un munte de bagaje. Nici nu concep să nu vii să stai la noi; nu mă fă să te răpesc... Abia aștept să tăifăsuim pe săturate; Martin nu vine acasă decât seara târziu, iar copiii sunt adorabil de cuminți, ai să vezi. Nu ne deranjează nimeni. − Bagaju-i gata; l-am lăsat însă la recepție ca să nu ne incomodeze. Îl luăm mai bine la întoarcere. Ar fi păcat de vremea asta
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
într-o manevră extrem de riscantă, numită recibir: în momentul adevărului, toreadorul trebuie să rămână nemișcat și cu sabia întinsă, primind pasiv în vârful ei taurul năpustit asupra lui. Ca și cum animalul și-ar căuta singur acolo îngusta cale glorioasă de întoarcere acasă, mânat de-o necesitate pe care toreadorul nu face decât s-o slujească - atât de pasiv încât frizează inocența. Neclintit, depersonalizat, epurat de agitația pasiunilor, fraternizat funerar cu victima, marele stil iese la iveală în primirea finală a adevărului. La
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
dobândi recunoașterea unanimă a puterii lor (dealtfel, poate, în genere supraestimate). Pentru cei mai mulți, abia când adversitatea înconjurătoare pare să somnoleze, sau măcar să se mențină în limite previzibile, voluptățile locuirii devin explorabile și luxul vulnerabilității poate fi gustat cum se cuvine. Acasă este chiar locul acestor intime experimente. Există însă și firi care deprind arta adăstării în mijlocul neospitalității atât de bine încât parvin la un fel de serenitate de dincolo de tihnă, la o supremă conductibilitate a violenței stihiilor, asemeni paratrăsnetului în furtună
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
respect îndărătul întăriturilor. Pe vremea când Ian abia învățase să meargă de-a lungul digurilor străjuite de plopi, locuia cu-ai săi în Ouderkerk; numai maică-sa, dusă cu treburi pe la o soră din Rotterdam pentru câteva zile, lipsise de-acasă în fatidica noapte de 31 ianuarie. Îl trezise din somn un muget greu, rostogolindu-se peste câmpuri în tonalități grave și înecând spornic în sine sute de alte glasuri cu mult mai înalte, căci disperate, ale suflării din sat. Cavalcada
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
hipersensibilitate și crescând, practic, în și prin ea. Atingerea țiglăriei îi devenise, cu anii, o străvezie aripă dedalică pliată, ce închidea în ea un întreg labirint pneumatic, prielnic înălțărilor; văzduhul pur și simplu năvălea în interstițiile lui ca la el acasă, răpindu-l inerției gravitaționale. Cu toată forța evidențelor trăite, Ian simțea că o suprafață nu doar desparte, ci în primul rând aduce în contact cele doua regiuni adiacente ei. De aceea, îl iritase memorabil constatarea simplistă întâlnită cândva într-o
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
chiar dacă înfiorarea aparține de fapt unui miraj. Lui Ian, arhitectura îi revelase că glaciala nemărginire nu e deținătoarea focului; abia prin frecarea de febrilele noastre praguri casnice ea ia foc. Deși poate sustras olimpienilor, în vetrele noastre focul e mai acasă decât într-ale lor. Focul e generat de fricțiunea a două posibilități contrarii, ce coexistă în bricheta incendiară a libertății: de a primi, sau de a respinge darul. Pentru incertitudinea lor flambantă, existența constituie combustibilul de căpătâi. Darul destinal e
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cunoscute, ale întâlnirii cu nemaiîntâlnitul, fără de care el ar rămâne nesituabil în orizontul conștiinței, și ca atare irelevant. Dacă, prin definiție, realitatea pune la grea încercare visarea, locuirea îi oferă acesteia din urmă protecție maximă în chiar toiul vulnerabilității: un acasă ideal ne așteaptă și iese în întâmpinare cu sinele nostru cel mai infantil, mai derezonabil, mai râzgâiat, mai retras și mai profund însetat de realizare - cel mai irealizabil, cu alte cuvinte. Cu fiecare cufundare în tihna domestică, ne reînnoim logodna
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mai irealizabil, cu alte cuvinte. Cu fiecare cufundare în tihna domestică, ne reînnoim logodna potențială cu dezideratele cele mai aberante și redobândim în același timp energia relansării întru realizarea lor, chiar dacă un asemenea curs e ulterior inhibat efectiv de rațiune. Acasă e polul doritor al necondiționalului, punctul unde datul fiecăruia atinge puritatea și penuria maximă a dorinței de căpătâi. Bineînțeles că și nomazii chiar la asta tânjeau în adâncul inimii lor prea puțin învățate cu exprimarea dorințelor: să primească un dar
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
rupere a unui lucru, se crează transversal o legătură în sânul a ceea ce diferă de el. Rică nu era conștient de asta, și totuși se simțea sinistratul unei umori întunecate, ce-l inunda cu regularitate. Vedea tabăra de corturi numită acasă ca pe un dar îndoielnic al noroiului înconjurător, subțiat într-o drojdie plumburie doar spre a-i putea pătrunde lui mai adânc prin piele și nervi, până în suflet. Nici el nu-și mai amintea de câte ori fugise în lume, până se-nspăimântase
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
diferite, vibrând de nerăbdarea unei asamblări măiastre, de la sine, fără fierăstraie și dălți, în formă de arcă legănat-vorbitoare a convivialității. Pe lângă ea, stihia aluneca neputincioasă, lăsându-și mugetul brut cizelat în glasuri omenești cântătoare, cu vocale lungi cât canalele de-acasă, cufundate în cărăușia tihnită a apei înspre bulbii lalelelor. Vocile lor erau grădini crescătoare în gâtlejuri, cu susur molcom de vâltori bine strunite și îndiguite. Populau un arhipelag al prieteniei în mijlocul imensității, și din risipirea lui se îmbrățișau de la distanță
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
prejos decât el). Din vârful gestului înaripat ce-i ridicase în aer mâna, femeia îi dăruise bărbatului obligația - scara de mătase pe care s-ar fi putut, eventual, înălța până la ea. Nu-i deloc de mirare că, printre șerpuirile aflate acasă în mâna ei, în ochii celor mai mulți curteni obligația alunecă banal în pielea unei simple invitații. De prisos, însă, căci Dedal țâșnise deja în salt în întâmpinarea ei. Ciopli mai întâi o statuie de marmură translucidă generalului Taurus, căruia știa că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
care altfel cu greu ar fi acceptat în fruntea lor un străin. Cât despre recrutare, e o întreagă și de sine stătătoare poveste... Străbătu insula cu pasul, întrebând în dreapta și-n stânga de lucrători în piatră cu faimă. Când ajungea acasă la câte unul din ei, aștepta până ce femeia lui ieșea la poartă și-i vorbea mai întâi ei de meșter, trăgând-o de limbă; apoi, pe furiș, îi privea atent mersul, căci trupul nu minte. Se vede ce-ți pot
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
complexă a Labirintului, o cu totul altă sursă, pe care Dedal, în calitate de oaspete al lui Minos, nu o putea revela. Și cum ar putea o asemenea eroare surprinde câtuși de puțin, de vreme ce, în infama construcție, confuzia era mai la ea acasă ca oriunde? De la cronofagie la antropofagie, de la divin la bestial, trecerea s-a făcut prin alunecarea deschizătoare de spațiu a Labirintului - mediul prin excelență. Din intimitatea cu piatra omul a deprins și disciplina dătătoare de lege dură, și insensibilitatea extremă
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
deodată! − Asta sună a Ciulinii Bărăganului, interveni Gert. Chiar! Parcă tipul care a scris-o acum vreun secol de pe-aici se trăgea. N-ați citit-o? Autobiografică: un adolescent căruia pământul natal nu-i oferă mai nimic fuge de-acasă să-și caute norocul prin alte părți, lăsându-se purtat la întâmplare de vântul soartei în compania altora ca el. Autorul a cunoscut un succes frumușel începând cu Franța, dacă nu mă-nșel. − Ei, vedeți? Foarte vizionar! Azi gradul de
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
lumea, doar că azi fiecare își urmează inspirația personală insuflată de daimon. − E drept că vântul purtător de ciulini s-a sfâșiat ferfeniță prin ruinele marilor ideologii, unde actualmente trăim după ureche. Migrația contemporană în toate sensurile atestă că fostul acasă s-a transformat din grădină în labirint carceral, din care se încearcă obsesiv ieșirea sub efectul panicii crescânde. Ca și cum libertatea noastră n-ar fi nimic altceva decât un imens gâtlej devorator ramificat în toate direcțiile și înfometat de noi. − Că
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
-i culmea ontologiei și misterul misterelor: ființei i se pun coarne și la propriu, și la figurat! E cel puțin victima, dacă nu chiar și autoarea, unei înșelătorii de proporții. Cât se poate de semnificativ, în Creta, adică la el acasă, mitul Labirintului nici nu pomenește de Minotaur, care nu-i decât o bazaconie simplistă, de gust alexandrin, pentru a explica voracitatea intrinsecă a spațiului vital. − He-he! Am vrea noi să apară de undeva o bestie mugind, care să ne justifice
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
cu-al său "și mi-e dulce/ în marea aceasta calmă naufragiul", sună mult mai... chinezește decât am fi gata să recunoaștem? Agoniile se împart în dulci și mai puțin dulci, iar dulceala ține de localizarea lor: chestia e că acasă se agonizează ca musca înecată în miere. − Găsesc normal ca Leopardi să sune chinezește, încercă Luc să destindă atmosfera: i se trage de la spaghetele aduse de Marco Polo din Cathay... − Totul e cum te raportezi la agonie: nu fuga afară
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
ea linia de fugă a perspectivei, mama lui și a tuturor. Fugi de gândurile cornute ce-l alergau prin labirintul circumvoluțiunilor cum fugise privirea lui Oedip de degetele ce-i crăpau ochii; fugi vag înspre Țara bascilor, înspre curtea de-acasă, înspre brațele maică-sii, înspre adâncul cărnii ei. Fugi așa cum fuge omul numai de el însuși. Fugi cum fuge cel ce se știe fără scăpare. Și, văzând în goana-i că inspirația îl părăsește și că nu mai găsește de ce
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
vreo jumătate de oră suntem înapoi la mașină. Bicicleta ar încăpea fără probleme în spate". În acel moment, Olanda lui se scufundă mult mai iute ca de obicei. Ondine nu se opuse, dar sugeră o scurtă oprire pe la ea pe-acasă, doar cât să facă un duș și să se schimbe. Restul drumului înapoi, până la parcare, și apoi mai departe, până în Meloenstraat din Naaldwijk, schimburile consolidară cu banalități avansul nesperat de ușor al situației înspre necunoscut. Dinaintea lor noaptea se retrăgea
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
se retrăgea, docilă, dezgolindu-le o plajă cu tot cu urmele trecutului întipărite pe ea; puzderia lor de forme fosilizate tresări primitor dinaintea celor doi. Peste frontierele ei vraiște, intraseră în țara cea mai de jos. Ondine locuia singură. Ajunși la ea acasă, Ian rămase în așteptare în living-ul de la parter; de pe scări, femeia îi aruncase în grabă un "servește-te singur cu un pahar, doar cunoști locul" înainte de a dispărea îndărătul ușii de la baie. Așa că el se grăbi să dea curs
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
urmă la învățătură a unor elevi. Cuprind materia, constituind bază pentru înțelegerea capitolelor ce urmează a fi predate, trebuie să fie în mod obligatoriu în fondul de cunoștințe al fiecărui elev și se rezolvă în timpul orelor sau că teme pentru acasă. 5. fișele de instruire pe nivele diferențiate impun cunoașterea particularităților psihologice, individuale și de vârstă a elevilor și posibilitatea de organizare a clasei, în vederea aplicării sistemelor de lucru diferențiat. Sunt alcătuite pe 3 nivele: * Nivelul A inferior, se adresează
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
un semestru. Ea se anunță din timp elevilor și este pregătită prin lecții de recapitulare și sistematizate. Teza verifică gradul de aprofundare al cunoștiințelor de către elevi și abilitatea lor de a le aplica în situații diverse . c) Verificarea temelor pentru acasă Odată cu verificarea cunoștiințelor , prin ascultare frontală sau individuală , profesorul are obligația să verifice și temă pe care elevii au avut-o de executat acasă. Verificarea temelor se face la începutul lecțiilor, de obicei, profesorul corectează personal dacă tema a fost
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]
-
de către elevi și abilitatea lor de a le aplica în situații diverse . c) Verificarea temelor pentru acasă Odată cu verificarea cunoștiințelor , prin ascultare frontală sau individuală , profesorul are obligația să verifice și temă pe care elevii au avut-o de executat acasă. Verificarea temelor se face la începutul lecțiilor, de obicei, profesorul corectează personal dacă tema a fost executată de toți elevii, trecând printre bănci, urmărind și modul îngrijit de prezentare a temei. Verificarea temelor se poate face și prin sondaj, se
NOŢIUNI DE DIDACTICA CHIMIEI SUPORT PENTRU PREGĂTIREA EXAMENELOR DE DEFINITIVAT, GRADUL II, TITULARIZARE, SUPLINIRE by MARICICA AȘTEFĂNOAEI ELENA IULIANA MANDIUC VASILE SOROHAN () [Corola-publishinghouse/Science/91826_a_107357]