55,626 matches
-
Pretor al Comandamentului Militar Odessa (1941-1943), calitate în care a fost implicat în execuțiile împotriva populației evreiești; ajutor al pretorului Comandamentului Etapelor Est (1944); trecut în rezervă la 12.04.1945. Potrivit informațiilor arhivistice existente s-a refugiat odată cu trupele germane, în 1945 fiind dat dispărut. Acuzat de "crime de dezastrul țării prin săvârșirea de crime de război", a fost judecat și condamnat la moarte în absență de Tribunalul Poporului la 22.05.1945. 513 Gheorghe Butu (1904-?), medic militar român
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Decretul-Lege Nr. 3757 din 09.11.1940, privitor la acordarea de credite locuitorilor așezați pe terenurile statului, provenite din exproprierea proprietăților rurale evreești, pe cele provenite de la locuitorii bulgari evacuați și pe acele preluate de stat de la persoanele de origine germană din Bucovina de Sud și din Dobrogea, repatriate în Germania. 582 Monitorul Oficial, partea I, nr. 140 din 17.06.1941. Decretul-Lege Nr. 1748 din 16.06.1941, privitor la completarea art. 3 al Decretului-Lege Nr. 3757 din 9 noembrie
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Decretului-Lege Nr. 3757 din 9 noembrie 1940 pentru acordarea de credite locuitorilor așezați pe terenurile statului, provenite din exproprierea proprietăților rurale evreești, pe cele provenite de la locuitorii bulgari evacuați și pe acele preluate de stat de la persoanele de origine germană din Bucovina de Sud și din Dobrogea, repatriate în Germania. 583 Monitorul Oficial, partea I, nr. 10 din 13.01.1941. Decretul-Lege Nr. 45 din 10.01.1941, pentru reducerea impozitului proporțional de timbru și a contribuției excepționale 2 la
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
degradare civică și confiscarea averii. A trecut prin închisoarea Aiud, unde a decedat la 31.01.1949. Maior (din 01.09.1917); locotenent-colonel (din 28.09.1926); colonel (din 10.05.1934). 694 R.K.K.S., prescurtare de la Reichskreditkassenscheinen, mărci de ocupație germane, monedă ce a circulat în teritoriile ocupate în est. 695 Marcel Petală (1892-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1911-1913). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1913), participă la primul război mondial. Transferat
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
760 Vezi documentul nr. 147. 761 Nu a putut fi identificat. 762 Vezi documentul nr. 173. 763 Se referă la vizita intreprinsă la Budapesta în ianuarie 1942 de către ministrul de Externe german Joachim von Ribbentrop (1893-1946), om politic și diplomat german. Participant la primul război mondial; membru NSDAP-nr. 1.199.927 (din 01.05.1932); membru SS-nr. 63.083 (din 30.05.1933); ambasador extraordinar și plenipotențiar (din 01.06.1935); ambasador la Londra (10.08.1936-04.02.1938); ministru de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
din 31.10.1942); locotenent-colonel (din 16.06.1945 cu vechimea din 16.04.1945).. 824 Indicativul codificat al Comandamentului Militar Odessa. 825 Nu au fost identificate printre documentele cercetate. 826 Schuster Hermann (1902-?), militar de carieră român de naționalitate germană. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1920-1922). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1922). Șef al Biroului 2 al Comandamentului Militar Odessa (din 1941); ofițer în cadrul Regimentului 32 Infanterie (1944). Sublocotenent (din 01.07.1922); locotenent (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
176. 856 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 857 Indicativul codificat al Armatei a 3-a. 858 Indicativul codificat al Marelui Stat Major. 859 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 860 Raportul a fost elaborat în urma intervențiilor Legației germane din București pe lângă guvernul român în vederea stopării expulzărilor de evrei peste Bug. Vezi în acest sens Ottmar Trașcă, Dennis Deletant (editori), Al III-lea Reich și Holocaustul din România. 1940-1944. Documente din arhivele germane, documentul nr. 74, p. 399-405; documentul
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fost elaborat în urma intervențiilor Legației germane din București pe lângă guvernul român în vederea stopării expulzărilor de evrei peste Bug. Vezi în acest sens Ottmar Trașcă, Dennis Deletant (editori), Al III-lea Reich și Holocaustul din România. 1940-1944. Documente din arhivele germane, documentul nr. 74, p. 399-405; documentul nr. 75, p. 406-407; documentul nr. 76, p. 408-409. 861 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a, Secția II-a, cu Nr. 24.306/A din 26.03.1942. 862 Nu a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
a fost identificată printre documentele cercetate. 912 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 913 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 914 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 915 Hönig Oscar (1892-?), militar de carieră român de origine germană. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1912-1914). Intră în armata austro-ungară cu gradul de sublocotenent (1914), participă la primul război mondial. Primit din armata austro-ungară cu gradul de căpitan la 01.09.1917. Comandant al Cercului de Recrutare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1942). Căpitan (din 01.10.1931); maior (din 31.10.1938); locotenent-colonel (din 31.10.1942). 931 Documentul a fost înregistrat de Cabinetul Militar al Conducătorului Statului cu Nr. 5894/M din 11.05.1942. 932 Asasinatele înfăptuite de polițiștii germani au fost semnalate Marelui Stat Major de către Inspectoratul General al Jandarmeriei prin intermediul notei Nr. 32.465 din 24.04.1942. ANIC, fond Inspectoratul General al Jandarmeriei, dosar nr. 122/1942, f. 2-5. 933 Vezi documentul nr. 169. 934 Nu se
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1947. Maior (din 08.06.1940); locotenent-colonel (din 22.06.1944); colonel (din 24.01.1946). 1080 Prin nota Nr. 1649 din 27.07.1942, Divizia 1-a Pază raporta Armatei a 4-a că: "[...] Evreii au fost predați autorităților germane de către Sectorul Jandarmi Smerinka. Evreii erau refugiați din Brailov (10 Km N. E. Smerinka) depe teritoriul german pe teritoriul român. Predarea s'a făcut pe baza ordinului Nr. 272 din 3 Iulie 1942 al Legiunei de Jandarmi Moghilev. [...]. AMR, fond 26-Armata
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
1080 Prin nota Nr. 1649 din 27.07.1942, Divizia 1-a Pază raporta Armatei a 4-a că: "[...] Evreii au fost predați autorităților germane de către Sectorul Jandarmi Smerinka. Evreii erau refugiați din Brailov (10 Km N. E. Smerinka) depe teritoriul german pe teritoriul român. Predarea s'a făcut pe baza ordinului Nr. 272 din 3 Iulie 1942 al Legiunei de Jandarmi Moghilev. [...]. AMR, fond 26-Armata a 4-a, dosar nr. 779, f. 22. 1081 Comunicatul a fost publicat în presa vremii
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1909-1911) și al Școlii Superioare de Război (1920-1922). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1911), participă la primul război mondial. Ofițer de legătură al Marelui Stat Major pe lângă Misiunea Militară Germană în România (20.10.1940-10.09.1941); comandant secund al Diviziei 5 Infanterie (10.09.1941-10.02.1942); comandant al Diviziei 1 Fortificații (10.02.1942-01.04.1943); comandant al Diviziei 6 Infanterie (01.04.1943-27.10.1944); comandant al
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 1522 Documentul a fost înregistrat de Președinția Consiliului de Miniștri, Cabinetul Civil-Militar pentru Administrarea Basarabiei, Bucovinei și Transnistriei, cu Nr. 502.258 din 29.09.1943. 1523 Günther Assmann (1900-?), militar de carieră german. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie Döberitz (1917-1918) și al Academiei de Război (1933-1935). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1918), participă la primul război mondial. Ofițer Ia în cadrul Statului Major al Diviziei 24 Infanterie (10.07
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
mondial. Ofițer Ia în cadrul Statului Major al Diviziei 24 Infanterie (10.07.1940-11.12.1941); Ofițer Ia în cadrul Statului Major al Diviziei 46 Infanterie (11.12.1941-06.01.1942); în rezerva OKH (06.01-20.03.1942); transferat la Misiunea Militară germană în România (din 20.03.1942); ofițer O.Qu-Șef al Cartierului General în cadrul Statului Major al Misiunii Militare germane în România (01.08.1942-15.04.1944); în rezerva OKH (15.04-25.08.1944); șef de Stat Major al Comandamentului Militar
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Major al Diviziei 46 Infanterie (11.12.1941-06.01.1942); în rezerva OKH (06.01-20.03.1942); transferat la Misiunea Militară germană în România (din 20.03.1942); ofițer O.Qu-Șef al Cartierului General în cadrul Statului Major al Misiunii Militare germane în România (01.08.1942-15.04.1944); în rezerva OKH (15.04-25.08.1944); șef de Stat Major al Comandamentului Militar al Belgiei și Franței de nord (25.08-25.09.1944); în rezerva OKH (25.09-01.11.1944); ofițer de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
27.02.1939); general de brigadă (din 06.02.1945). 1585 Nu a putut fi identificat. 1586 Nu a putut fi identificat. 1587 Se referă la Strohschneider, reprezentantul Gestapo în Cluj. Nu a putut fi identificat. 1588 Cei doi militari germani implicați în acest caz au fost condamnați la moarte și executați. Vezi în acest sens Ottmar Trașcă, Dennis Deletant (editori), Al III-lea Reich și Holocaustul din România. 1940-1944. Documente din arhivele germane, documentul nr. 187, pp. 758-759. 1589 Vezi
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
putut fi identificat. 1588 Cei doi militari germani implicați în acest caz au fost condamnați la moarte și executați. Vezi în acest sens Ottmar Trașcă, Dennis Deletant (editori), Al III-lea Reich și Holocaustul din România. 1940-1944. Documente din arhivele germane, documentul nr. 187, pp. 758-759. 1589 Vezi documentul nr. 423. 1590 Nicolae Iorga (1898-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie (1919-1921) și al Școlii Superioare de Război. Intră în armată cu gradul de sublocotenent
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Decretul-Lege Nr. 1069 din 26.05.1944 pentru modificarea art. 1 din Legea Nr. 509 din August 1943 pentru pedepsirea pe timpul stării de război a unor infracțiuni. 1598 Manfred, baron von Killinger (1886-1944), militar de carieră, om politic și diplomat german. În perioada 01.041904-01.12.1920 își desfășoară activitatea în cadrul marinei imperiale. În 1920 se retrage din serviciul militar activ, intrând în viața politică. Membru al Freikorpsbrigade Ehrhardt (1919-1920); membru al organizației Consul (1920-1923); conducător al Wikingbund (1923-1928); membru NSDAP
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
conducător al referatului de cadre din departamentul de personal și administrație (20.02.1939-21.07.1940); ministru plenipotențiar în Slovacia (21.07.1940-21.01.1941); ministru plenipotențiar în România (24.01.1941-23.08.1944). S-a sinucis în clădirea Legației germane din București la 02.09.1944. 1599 Gheorghe Teodorescu (1898-?), militar de carieră român. Absolvent al Școlii militare de ofițeri de infanterie și administrație (1915-1916) și al Școlii Superioare de Război (1928-1930). Intră în armată cu gradul de sublocotenent (1916
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
în armată cu gradul de sublocotenent (1916), participă la primul război mondial. Comandant al Regimentului Centrului de Instrucție al Infanteriei (23.08.1940-22.06.1941); șef al Secției de Legătură al Armatei a 3-a pe lângă Armata a 11-a germană (22.06-30.09.1941); șef al Secției Operații în comandamentul Armatei a 3-a (01.10.1941-31.10.1943); șeful Secției a III-a Operații din Marele Stat Major (01.11.1943-31.03.1945); comandant al Brigăzii 10 Artilerie (01
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Basarabia și s-au stabilit pe malul Prutului 132. În septembrie, regele Carol a părăsit România. Fiul său, Mihai, a preluat tronul, iar generalul Antonescu a format un nou cabinet. În mai puțin de o lună, în România soseau trupele germane, sub pretextul de a-i instrui pe soldații români și de a proteja rezervele petroliere ale țării de planurile britanicilor. Interesele germanilor față de aceste rezerve erau protejate prin tratatul încheiat cu România pe 23 martie 1939, în urma căruia se crease
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
săptămînă după declarația de război a Germaniei împotriva Americii, Stalin a avut o întrevedere cu ministrul Afacerilor Externe din Marea Britanie, Sir Anthony Eden. Liderul sovietic cerea Marii Britanii să recunoască frontierele sovietice așa cum fuseseră stabilite pe 21 iunie 1941, înainte de invazia germană: Basarabia și Bucovina de Nord aparțineau, adică, sovieticilor. În plus, Stalin voia să stabilească niște baze aeriene în România. Avea să permită, în schimb, Marii Britanii să-și instituie baze proprii în Franța, Belgia, Olanda, Norvegia sau Danemarca 135. Aflînd de
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
pentru români. Armata Roșie a cucerit imediat fortificațiile de pe rîul Nistru, apoi Iașii, pe data de 22 și după încă două zile a pus stăpînire pe cea mai mare parte a Basarabiei. Pe 23 august, sovieticii au învins 15 divizii germane 166. Pe 21 august, regele Mihai a avut o întrevedere cu Maniu și Constantin "Dinu" Brătianu, liderul celuilalt partid "de opoziție tolerat", cel Național-Liberal. Aceștia își puseseră repede la punct planurile finale de înlăturare a mareșalului Antonescu 167. Pe 23
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
nu respecta Declarația de la Yalta a fost primul motiv de discordie între Uniunea Sovietică și aliații ei occidentali. Culmea ironiei este că România s-a dovedit a fi prima problemă importantă pe care au avut-o sovieticii cu "aliatul" lor german, în 1940. Moscova și petrolul României Unul din motivele pentru care americanii se simțeau ofuscați că nu aveau nici un cuvînt de spus în privința României era de natură economică. Prin implementarea prevederilor reparatorii din Armistițiu, sovieticii ajunseseră să domine economia românească
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]