57,196 matches
-
sfântă raclă se păstrează numai o parte din Brâu, pentru că cealaltă parte a fost dăruită, în anul 1522, Mănăstirii de maici Kato Xenia, situată la 50 de kilometri de orașul Volos, Grecia. Această bucată de Brâu a fost luată de la Muntele Athos, în anul 1552, și adusă la Mitropolia Dimitriadei, într-un moment de grea încercare pentru populația de aici, în timpul unei epidemii de ciumă. Istoria povestește că, imediat după aducerea sa, oamenii s-au însănătoșit. De asemenea, Cinstitul Brâu al
Brâul Maicii Domnului va fi adus la Brașov și Sibiu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101340_a_102632]
-
Cinstitul Brâu al Maicii Domnului a făcut să înceteze diferite epidemii: în anul 1813, Brâul Maicii Domnului de la Vatoped a fost adus în Țara Românească pentru îndepărtarea ciumei; în anul 1871, sultanul turc sub a cărui protecție se găsea Sfântul Munte Athos după căderea Constantinopolului, a dus Brâul în țara sa pentru îndepărtarea holerei; în anul 1894 Brâul a fost dus la Kios, pentru a înlătura epidemia care lovise plantațiile de lămâi și portocali. Sunt numeroase minuni care s-au întâmplat
Brâul Maicii Domnului va fi adus la Brașov și Sibiu by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101340_a_102632]
-
Iată postarea integrală a lui Andrei Eduard Burghelia: "Sunt unul dintre tinerii care vor susține examenul de bacalaureat în anul 2016. Acel presupus "examen al maturității" care nu face nimic altceva decât să suprasolicite elevul, forțându-l să memoreze munți de informații inutile. Sunt stresat, supărat, confuz și nu mai fac nimic productiv pentru că învăț pentru "examenul maturității". Dacă în urmă cu un an mă culcam la ora 2 pentru că făceam voluntariat în diverse locuri, conduceam o afacere (Velocurier) și
Mesajul unui elev despre Bacalaureat: Simt cum sunt spălat pe creier by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101345_a_102637]
-
în special în a doua parte a zilei prin înnorări temporar accentuate, averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Izolat vor fi condiții de grindină, iar cantitățile de apă vor depăși 20 l/mp, cu precădere la munte. În restul teritoriului, cerul va fi variabil, iar ploi slabe, de scurtă durată vor fi posibile izolat. BUCUREȘTI Vremea va fi frumoasă și caldă, cu cer mai mult senin și vânt slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 29
Vremea de Rusalii () [Corola-website/Journalistic/101338_a_102630]
-
vor fi cuprinse între 22 și 32 de grade, cu cele mai scăzute valori în sudul litoralului, iar 32 de grade se vor înregistra în regiunile vestice, posibil izolat și în Moldova. În vestul, nord-vestul și centrul țării și la munte instabilitatea atmosferică se va accentua treptat și, mai ales după-amiaza și noaptea, vor fi intervale de timp cu înnorări accentuate, averse, posibil torențiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului și izolat grindină. În restul teritoriului va predomina o vreme frumoasă și
Vremea de Rusalii () [Corola-website/Journalistic/101338_a_102630]
-
Zilele babei corespund cu zilele de urcuș ale Babei Dochia cu oile la munte, urcuș dedicat morții și renașterii sezoniere a zeiței agrare și a timpului calendaristic, în preajma echinocțiului de primăvară. Obiceiurile și practicile magice de înnoire a timpului se concentrează în prima zi a ciclului, 1 martie, numită zonal Dochia, Marta, Mărțișor, și
1 Martie. Ce NU este bine să faci în această zi. Cum se alege baba by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101367_a_102659]
-
Israel. În perioada 1953-1958 el a dirijat 734 spectacole, printre care 35 de opere, operete și balete. În acea perioadă a compus, printre alte, un Divertimento pentru orchestră (1951), o uvertură pentru tineret (1953), o Pastorală pe o temă de la munte. Autoritățile comuniste i-au permis să plece definitiv din România în anul 1960. Roth s-a stabilit în Israel în orașul Bat Yam, la sud de Tel Aviv-Yafo. În curând a fost angajat ca dirijor al Corului de cameră din
László Roth () [Corola-website/Science/331430_a_332759]
-
2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 2.693 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea alpină a Depresiunii Ciucului (unitate geomorfologică aflată la poalele vestice ale Munților Harghitei și cele estice ale Munților Ciucului), din bazinul superior al Oltului. Acesta include rezervațiile naturale Mlaștina Valea de Mijloc, Mlaștina Beneș, Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni, Mlaștina Nádaș și Mlaștina Csemő - Vrabia. a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
pe o suprafață de 2.693 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (mlaștini, turbării, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate) încadrată în bioregiunea alpină a Depresiunii Ciucului (unitate geomorfologică aflată la poalele vestice ale Munților Harghitei și cele estice ale Munților Ciucului), din bazinul superior al Oltului. Acesta include rezervațiile naturale Mlaștina Valea de Mijloc, Mlaștina Beneș, Mlaștina Borsároș - Sâncrăieni, Mlaștina Nádaș și Mlaștina Csemő - Vrabia. a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
și pâlcuri de arin ("Arinus glutinosa"). La baza desemnării ariei naturale se află și patru elemente floristice protejate prin aceeași "Directivă" 92/43/ CE din 21 mai 1992, a "Consiliului European" (anexa I-a); astfel: angelică ("Angelica palustris"), curechi de munte ("Ligularia sibirica"), turiță ("Agrimonia pilosa") și ochii-șoricelului ("Saxifraga hirculus"). Acestea vegetează alături de alte rarități floristice; printre care: roua cerului ("Drosera angelica"), ferigă de apă ("Nephrodium thelypteris"), dumbrăviță de baltă ("Epipactis palustris"), bumbăcăriță ("Eriphorum vaginatum"), „Scara Domnului” ("Polemonium caeruleum"), ochii-broaștei ("Primula
Bazinul Ciucului de Jos () [Corola-website/Science/331439_a_332768]
-
în România) și se întinde pe o suprafață de 9.480 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști naturale, pășuni, terenuri arabile cultivate, vii și livezi) încadrată în bioregiunea geografică (continentală a Podișului Getic) aflată la poalele Munților Făgăraș (masiv muntos care face parte din Carpații Meridionali), ce cuprinde bazinul hidrografic al Văii Vâlsanului (cu afluenții: Izvorul Dimei, Izvorul Popii, Robaia, Toplița, valea Bunești, Valea Zănoguța, Dobroneagu și Valea Cheii). Acesta include rezervația naturală Valea Vâlsanului. Arealul „Valea
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
mistreț ("Sus scrofa"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), jder de copac ("Martes martes"), vidra de râu ("Lutra lutra"), pârșul de alun ("Muscardinus avellanarius"), pârșul comun ("Myoxus glis"), chițcanul de câmp ("Crocidura leucodon"), chițcanul de apă ("Neomys fodiens"), șobolanul de apă de munte ("Arvicola terrestris scherman") - o specie de șoarece endemic pentru țara noastră; Pești: mreană vânătă ("Barbus meridionalis"), zglăvoacă ("Cottus gobio"), porcușorul de vad ("Gobio uranoscopus"), dunăriță ("Sabanejewia aurata"), chiscar de râu ("Eudontomyzon mariae"), precum și "Romanichthys valsanicola", o specie de pește unică
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
localnici sub denumirea populară de asprete; Amfibieni: ivorașul-cu-burta-galbenă ("Bombina variegata"), salamandra de foc ("Salamandra salamandra"), broasca-roșie-de-munte ("Rana temporaria"); Nevertebrate: croitorul cenușiu al stejarului ("Morimus funereus"), rădașcă ("Lucanus cervus"), gândacul sihastru ("Osmoderma eremita"), un cărăbuș din specia "Carabus variolosus", cosașul de munte ("Isophya costata"), cosașul transilvan ("Pholidoptera transsylvanica"), racul de râu ("Astacus astacus"), melc de livadă ("Helix pomatia"); precum și un fluture din specia "Euphydryas aurinia". Vegetația lemnoasă are în componență arbori și arbusti cu specii de: fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quqrcus patrea
Valea Vâlsanului (sit SCI) () [Corola-website/Science/331446_a_332775]
-
de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în amestec, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, stepe și pășuni montane) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Munților Ciucaș (grupare montană a Carpaților de Curbură, ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Tigăile din Ciucaș, arie protejată de tip geomorfologic și peisagistic. Ciucașul prezintă o gamă variată de ansambluri neregulate de stâncării (cu dimensiuni și
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Ciuperca, Colțul Nitrii"; ciuperci de piatră: "Tigăile Mari" și "Tigăile Mici"; sfinxuri: "Sfinxul Bratocei"; vârfuri și creste: "Vârful Ciucaș" 1.954 m, "Vârful Gropșoare" 1.883, "Vârful Tigăile Mari" 1.845, "Vârful Bratocea" 1.827, "Vârful Zăganu" 1.817, "Vârful Muntele Roșu" 1.765, "Vârful Tigăile Mici" 1.717), abrupturi calcaroase și grohotișuri, rezultate în urma mai multor procese de eroziune (îngheț-dezgheț, vânt, spălare, șiroire) desfășurate de-a lungul timpului. Din punct de vedere geologic, Masivul Ciucaș face parte din zona flișului
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
are în componență arbori și arbusti cu specii de: brad ("Abies alba"), molid ("Picea Abies"), pin de pădure ("Pinus sylvestris"), larice ("Larix decidua"), tisă ("Taxus baccata"), fag ("Fagus sylvatica"), gorun ("Quercus petraea"), stejar ("Quercus robur"), carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), răchită ("Salix hastata, Salix retusa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
carpen ("Carpinus betulus"), paltin de munte ("Acer pseudoplatanus"), arțar ("Acer platanoides"), tei ("Tilia cordata"), frasin ("Fraxinus excelsior"), jugastru ("Acer campestre"), mesteacăn ("Betula pendula"), ulm ("Ulmus glabra"), arțar ("Acer platanoides"), salcie albă ("Salix eleagnos"), răchită ("Salix hastata, Salix retusa"), arin de munte ("Alnus viridis"), arin negru ("Alnus glutinosa"), jneapăn ("Pinus mugo"), ienupăr ("Juniperus communis"), smârdar ("Rhododendron myrtifolium"), alun ("Corylus avellana"), scoruș-gecesc ("Sorbus graeca"), păducel ("Crataegus monogyna"), merișor ("Vaccinium vitis-idaea"), bârcoace ("Cotoneaster nebrodensis"), afin ("Vaccinum myrtillus L."), soc negru ("Sambucus nigra"), mur ("Robus
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
sau endemice pentru această zonă a Carpaților de Curbură. Specii de plante ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
ocrotite semnalate în arealul sitului: clopoțelul de munte ("Campanula serrata"), churechiul de munte ("Ligularia sibirica"), papucul doamnei ("Cypripedium calceolus"), floare de colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
colț ("Leontopodium alpinum Cass"), piciorul cocoșului de munte ("Ranunculus montanus, Ranunculus carpaticus"), iarba osului ("Helianthemum nummularium"), stânjenel mic de munte ("Iris ruthenica"), ochelariță ("Biscutella laevigata"), crucea voinicului ("Hepatica transsilvanica"), luntricică galbenă ("Oxytropis campestris"), cimbrișor de câmp ("Thymus serpyllum"), cornuț de munte ("Cerastium arvense"), cinci-degete ("Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Potentilla reptans"), ochii-șoricelului ("Saxifraga adscendens"), ciurul zânelor ("Carlina acaulis"), sânziană ("Galium verum"), argințica ("Dryas octopetala"), angelică ("Angelica archangelica"), pelin ("Artemisia eriantha"), arnică ("Arnica montana"), floare-de-perină ("Anthemis tinctoria ssp. fussii"), armeria ("Armeria alpina"), lăptișor ("Androsace villosa"), ceapă-de-munte ("Allium victorialis"), albăstreaua de munte ("Centaurea pinnatifida"), gălbenuș ("Crepis sibirica"), crăpușnic ("Cirsium furiens"), clopoței (din speciile: "Campanula transsilvanica, Campanula patula ssp. abietina, Campanula cochlearifolia"), cădelniță ("Campanula carpatica"), struna-cocoșului ("Cerastium cerastoides" și "Cerastium transsilvanicum"), cornuț ("Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum"), brândușele ("Crocus banaticus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium", "Cephalanthera
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Cerastium arvense ssp. lerchenfeldianum"), brândușele ("Crocus banaticus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium", "Cephalanthera rubra"), orhidee (cu specii de: "Chamorchis alpina, Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Gymnadenia conopsea, Platanthera chlorantha"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă ("Dianthus spiculifolius"), iederă albă ("Daphne blagayana"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), ghințură ("Gentiana tenella, Gentiana punctata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]
-
Crocus banaticus"), căpșuniță ("Cephalanthera damasonium", "Cephalanthera rubra"), orhidee (cu specii de: "Chamorchis alpina, Coeloglossum viride, Dactylorhiza cordigera, Dactylorhiza incarnata, Dactylorhiza sambucina, Gymnadenia conopsea, Platanthera chlorantha"), Mâna Maicii Domnului ("Dactylorhiza maculata"), buzișor ("Corallorhiza trifida"), gălbinel de munte ("Doronicum carpaticum"), garofiță de munte ("Dianthus tenuifolius"), garoafă ("Dianthus spiculifolius"), iederă albă ("Daphne blagayana"), ochiul-șarpelui ("Eritrichium nanum ssp. jankae"), mixandre sălbatice ("Erysimum witmannii"), mlăștiniță ("Epipactis helleborine, Epipactis palustris"), ghințură ("Gentiana tenella, Gentiana punctata"), ghiocei ("Galanthus nivalis"), talpa-ursului ("Heracleum palmatum"), mirodea ("Hesperis nivea"), nopticoasă ("Hesperis matronalis
Ciucaș (sit SCI) () [Corola-website/Science/331462_a_332791]