55,798 matches
-
mai importantă plăsmuire a eposului românesc tradițional: Miorița (1964). Este lucrarea care l-a consacrat și i-a adus Premiul „B.P. Hasdeu” al Academiei Române. Studiul introductiv, cu cele patru mari secțiuni ale sale (Introducere, Tipologie, Circulație, Geneză), este o adâncită dezbatere asupra vastei problematici a subiectului: morfologia tematică, formulele de expresie, tematica motivelor de contaminare, versificație și probleme de compoziție, tipologia subiectului, raportul dintre tradiție și inovație, versiunea baladă, versiunea colind, variantele externe. Așa cum a remarcat Mircea Eliade, „tot ce privește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287059_a_288388]
-
nimic nu este garantat sută la sută. În cele din urmă, fiecare copil va trebui să aleagă singur calea pe care vrea să meargă. Șansele de a influența un copil în mod pozitiv pot fi semnificativ crescute dacă, prin aceste dezbateri, lectorate, activități de consiliere părinții ar dedica câteva ore în plus pentru a afla lucruri noi despre dezvoltarea și comportamentul tipic al copilului. În zilele noastre s-a trecut la o nouă etapă a colaborării școlii cu familia în care
Arta de a fi părinte by Claudia Râmpu, Petru Laurenţiu Râmpu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1400]
-
la Paris, s au desfășurat lucrările Conferinței puterilor garante care, conform Tratatului de pace din 1856, trebuia să analizeze atât doleanțele Principatelor Române, exprimate În Adunările ad-hoc, cât și propunerile Comisiei europene, iar la final să decidă asupra „problemei românești”. Dezbaterile, mânate de interese contradictorii, au alunecat pe panta compromisurilor, rezultatele obținute nefiind cele așteptate de români; marile puteri au Încercat, În fapt, o soluționare decentă care să nu le afecteze prestigiul și interesele. Convenția din 7/19 august 1858, fructul
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
va tensiona raporturile dintre domn și opoziția politică. În conformitate cu Convenția de la Paris, domnitorul, la recomandarea miniștrilor, numea persoanele ce ocupau funcții publice. În domeniul legislativ tot lui i se acordau importante prerogative: pregătea legile, inclusiv bugetul, pe care le supunea dezbaterii Adunării și, după caz, Comisiei Centrale de la Focșani, iar după adoptare le promulga sau nu, potrivit opțiunilor sale. Domnitorul convoca Adunarea deputaților În sesiune ordinară, cu o durată de trei luni, la nevoie putând să o prelungească. Avea dreptul de
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by DUMITRU IVĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1247]
-
zile, TR, 1975, 30,31; Liviu Grăsoiu, Nici legendă, nici adevăr, LCF, 1975, 37; Vasile Gh. Șega, Originea lui Tudor Arghezi, R, 1975, 9; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, CRC, 1975, 39; Mitzura Arghezi, Postscriptum la o dezbatere, MS, 1976, 1; Vasile Gh. Șega, Din nou despre originea lui Arghezi, R, 1976, 3; I.D. Lăudat, Ascendenții, CRC, 1980, 21; Florea Firan, Noi date argheziene, R, 1980, 9, 10; I.D. Lăudat, Precizări în legătură cu biografia lui Tudor Arghezi, AUI, literatură
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288949_a_290278]
-
implicită În felul de a arăta - În timpul dansului sacru - coapsa mitică de aur din care, conform tradiției, putea fi recunoscută natura supraumană a Înțeleptului din Samos (Alexandru, 40). În jurul lui Alexandru se Înfruntă partide ce scot la iveală o veche dezbatere pentru care De divinatione a lui Cicero reprezintă deja unul dintre cele mai utile documente: epicurei și cinici, al căror purtător de cuvânt se face Însuși biograful, Îi contestă creația oraculară (Alexandru, 25, 43-44 și 47), convinși fiind de imposibilitatea
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
maniheistă (khw³stw³nșft: cf. Asmussen, 1965, pp. 26 sqq.), iar În ceea ce privește penitența este foarte puțin probabil ca aceasta să se fi răspândit la zoroastrieni sub influența creștinismului, așa cum consideră, În schimb, R. Pettazzoni (1930). Penitența face obiectul unor lungi și acurate dezbateri În riv³yat-ele persane (Dhabhar, 1932, pp. 211 sqq.). Mărturisirea este făcută În fața unui preot, preferabil de rang Înalt, Însă, la nevoie, credinciosul se poate Îndrepta către soare, lună, foc etc. (Duchesne-Guillemin, 1962a, p. 114). Păcatele pot fi șterse, dar numai
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
cavaleri. Druizii iau parte activă la cult, se Îngrijesc de sacrificiile publice și private, explică practicile religioase; la ei vine un mare număr de tineri să Învețe. Druizii se bucură de mare cinste În fața galilor. Ei hotărăsc În aproape toate dezbaterile publice și private; dacă s-a comis vreo crimă, dacă s-a săvârșit vreun omor, dacă există vreun proces de moștenire sau hotărnicie, tot ei sunt aceia care dau sentințe, fixează despăgubirile și amenzile. Particularul sau tribul care nu se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
Prefață Acest mini-volum dorește să pună la dispoziția publicului larg conferințele și discuțiile a două seminarii ținute în aprilie 1999, unul la Roma și altul la Genova. Conferințele urmate de dezbateri aveau menirea de a face o introducere în interpretarea simplă a Bibliei. Una dintre temele tratate a fost legătura dintre „istoriile” Bibliei și „istoria” definită de lumea modernă, adică evenimentele a căror „istoricitate” poate fi constatată pe baza unor documente
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
despre lumea pe care o descriu („lumea textului”), ci mai degrabă despre „lumea autorilor”. Cu alte cuvinte, primul nivel al „istoriei” la care putem ajunge când citim Biblia este cel care aparține scriitorului. Povestirile biblice dau mărturie despre preocupările, interesele, dezbaterile și viziunea lumii epocii autorilor lor. Ca să luăm un exemplu foarte simplu, poate puțin exagerat, autorii acestei tendințe ar spune că Evanghelia lui Matei nu ne informează atât despre predica lui Isus cât despre ce și cum se predica în
Cuvântul lui Dumnezeu în povestirile oamenilor by Jean Louis Ska () [Corola-publishinghouse/Science/100975_a_102267]
-
de eseuri, cronici literare, comentarii teoretice. Semnează astfel un lung eseu despre poezia concretă, Concretism poetic („Carpații”, 22-23/1957) sau vorbește într-un comentariu interesant despre polemică și funcția ei socială modelatoare („Dacia”, 15/1954); altă dată, abordează într-o dezbatere nu lipsită de sugestii fecunde Tendința actuală a nuvelei („Carpații”, 34-35/1959-1960) sau caută să determine un misionarism critic contemporan (Funcția criticii literare, „Carpații”, 1959, 26-27). Ca literatură propriu-zisă, publică volumul de nuvele Ram Kalu Adi (1957), reluat mai apoi
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285852_a_287181]
-
evidențiază, pe lângă un spirit erudit, o deosebită intuiție în descifrarea valorilor artistice autentice și o conștiință românească echilibrată, ivită dintr-o sinteză organică a elementelor specificității naționale, de unde lipsa de exces și de vulgaritate din polemicile sale, perspectiva metafizică a dezbaterilor publice pe care le propune, într-un fel înrudită cu cea proprie lui Nae Ionescu, pe care l-a recunoscut mereu ca magistru. De aceea, eroarea de ordin politic comisă de R. în perioada interbelică nu a umbrit calitățile de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289082_a_290411]
-
fenotip normal, obez, sarcopenic și o combinație de obezitate și sarcopenie (așa‑numita sarcobesity). Trebuie precizat că nu există un consens în ceea ce privește definirea și clasificarea acestor fenotipuri, nici în ceea ce privește etio - logia și consecințele lor, rămânând pentru moment un subiect de dezbatere (20, 21). Numeroase studii epidemiologice au arătat prevalența maximă a excesului ponderal la categoria de vârstă 50‑60 de ani, cu scădere progresivă la persoanele mai vârstnice, în particular la cele peste 80 de ani. Mai mult decât atât, la
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Laura Mihalache, Lidia Arhire, Mariana Graur () [Corola-publishinghouse/Science/91922_a_92417]
-
vedere calitativ - sfârșitul anilor ’60 și începutul anilor ’70 (până în 1974) să reprezinte cea mai fasta perioadă din istoria revistei, condusă din mai 1965 până în decembrie 1989 de Ecaterina Oproiu. S-au impus câteva rubrici cu caracter de permanență - „În dezbatere: filmul românesc”, „Panoramic românesc”, „Opinii”, „Epoca noastră”, „Cinemateca”, „Televiziune”, „Pe ecrane”, „Actorii”-, precum și portretele de cineaști (regizori, scenariști, operatori) realizate cu consecventă în cadrul analizelor consacrate creației originale. Îndeosebi „rubricile de autor” au consolidat, în perioada de referință, prestigiul revistei. Printre
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286232_a_287561]
-
ale socialului. Or, legăturile de filiație și alianță, relațiile dintre frați și surori cunosc acum provocări și reconfigurări semnificative, grație efectelor sociale și juridice ale noilor tehnici de manipulare genetică, de exemplu. Astfel, transsexualismul, sindromul ,,mamelor mercenare", conceperea in-vitro și dezbaterile despre posibilitatea clonării umane ne obligă să regândim relațiile tradiționale și moderne de rudenie ce au dominat și domină spațiul european 12. Un al doilea subiect clasic al antropologiei este cel referitor la practicile economice. În Occident, ele sunt gândite
[Corola-publishinghouse/Science/84985_a_85770]
-
ceva și, sfârșind ca acțiune și gest, ea este ieșire în întâmpinare, deschidere către lume și către ceilalți. Convertindu-se în biografie și destin, hotărârea poate genera saga unui erou sau martir. Orice hotărâre deschide un spațiu epic. În schimb, dezbaterea nesfârșită în preliminariile unui gest care nu va avea loc niciodată rupe legătura cu altul. Cel nehotărât trăiește de la bun început - și sfârșește - în singurătatea neacționării sale. Pentru că nu se obiectivează, pentru că este sfâșiere fără rezultat, nehotărârea nu poate fi
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
de două decenii, în puritatea gândului lor, ca lipsite de vârstă. GABRIEL LIICEANU TRAGICUL Paginile acestea, care deschid o „serie de autor“, reprezintă varianta definitivă a volumului cu același nume apărut în 1975 la Editura Univers. Aparent, ne aflăm în fața dezbaterii unui concept de ordin estetic, de vreme ce discuțiile despre tragic în cultura europeană de la Aristotel și până la Schiller sau Croce au pornit de fiecare dată de la specia literară a tragediei. Numai că lucrarea lui Gabriel Liiceanu este, așa cum de altfel ni
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
acesta să nu devină un „neant manifestat, neant efectiv, neant activ”, „starea normală a oricărei comunități ontologice nealineate în pseudo” ar fi „anarhia convergentă” sau, mai bine spus, „auto(teo)arhia, bineînțeles convergentă (din cauza lui «teo» care o surplombează)”. Cu dezbaterea asupra celui de-al patrulea fel al lui a avea: „avutul-lucru”, colocvialul abordează socialul. Cum ar putea fi proporționat a avea „în funcție de nevoile ireductibil individuale (ba chiar punctuale) caracteristice fiecărui a fi singular”? Amplă și complexă, analiza structurii instituționale a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289793_a_291122]
-
Sturdza, Ghica. Cel care vrea să înțeleagă filosofia lor orientală despotică trebuie să caute exemple dincolo de Nistru. În ciuda prevederilor Constituției, țăranii erau excluși de la reprezentarea în "colegiile electorale"23. Realizările din 1848, 1859 și 1866 au constituit ulterior subiectul multor dezbateri. "Bonjuriștii" (identificați în cea mai mare parte cu liberalii) au supus România la un fel de "tratament de șoc", grefînd o constituție belgiană, codul napoleonian, structura administrativă franceză, filosofia și mentalitatea franceză, arhitectura și manierele franțuzești, ba chiar și teatrul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
intelectualității din Iași și chiar și din București. Iorga a venit în contact cu ideile lui Marx prin intermediul unui pastor englez, Mayers, și al familiei acestuia. Pastorul și fiul lui Edward (coleg de clasă cu Iorga) organizaseră un cerc de dezbateri marxiste, în care Iorga a fost binevenit. Cincizeci de ani mai tîrziu, un Iorga purificat își amintea cu tristețe cît de mult îl împresionase Capitalul. Și-a părăsit studiile "ca să citesc abstracțiile și să pășesc pe drumul pietros și arid
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
lăsat în plata Domnului 46. Iorga nu căuta tovărășia nimănui nici în dormitoarele studențești, nici în sălile de curs și seminarii. Căuta tovărășie în cercurile intelectuale ale Iașilor, în care era acceptat datorită articolelor pe care le scria și a dezbaterilor pe care le iniția și conducea. În timpul anilor de studenție, Iorga l-a întîlnit pe A. C. Cuza, de care va fi legat ca prieten (sau dușman) tot restul vieții. Cuza tocmai se întorsese de la Bruxelles, unde-și făcuse studiile. Încă
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și inconsecvențele. Inamicii politici ai lui Iorga l-au criticat pentru temperamentul său romantic și violent. Liderul populist G. Ibrăileanu afirma că Iorga are "sensibilitatea unei femei"119, iar criticul literar Sanielevici îl numea "o femeie cultă înzestrată cu sensibilitate." Dezbaterile publicate ale Parlamentului român conțin cîteva epitete vulgare memorabile. Iorga era numit "femeia cu barbă" sau chiar mai rău (A. C. Cuza vorbea despre "menopauza" lui Iorga). Iorga trăia într-o relativă izolare. Ironia soartei constă în faptul că dușmanii lui
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și răspundea cu aceeași monedă. Era încă membru al Adunării și participa la lucrările acesteia, dar era permanent ocupat cu pregătirea cursurilor sale universitare sau a unei noi cărți și cînd nu avea Iorga în pregătire o carte nouă?-, urmărind dezbaterile doar cu o jumătate de ureche, gata oricînd să-și folosească limba ascuțită. Opoziția promitea mereu să "curățe mizeria", dar făcea exact pe dos. Organiza întruniri publice la București, apoi participanții mărșăluiau în ordine pînă la Palatul regal ca să cînte
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
studenții și savanții români puteau ajunge cu ușurință la Sorbona, la muzee și la arhive. Casa Română de la Fontenay aux Roses servea drept reședință unei comunități în care domneau relații calde și o frăție intelectuală, unde aveau loc conferințe și dezbateri, Iorga fiind în centrul tuturor activităților. Această Casă Românească era condusă alternativ de Iorga și de Vasile Pârvan. Școala era proprietatea statului român și a fost înființată în 1922. Aristide Blank a contribuit masiv la înființarea ei. Interiorul era decorat
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
despre Kogălniceanu și cîte unul despre Cuza-Vodă, Constantin Brîncoveanu și Constantin Cantemir. Iorga a pus o întrebare interesantă: a existat oare un Ev Mediu bizantin? (Y a-t-il eu un moyen age Byzantin?, București, 1927). Plus o serie de conferințe și dezbateri: Există oare o istorie a Transilvaniei?"224. Sarcina majoră pe care și-a asumat-o Iorga în această perioadă a fost să scrie o istorie universală sau (cum îi spunea el) Istoria umanității. El încerca să întregească istoria omenirii și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]