55,839 matches
-
cadrelor didactice. Ne interesa însă și modul în care se raportau agenții implicați la respectivele procese. Prin urmare, investigația a continuat cu chestionarea acestora. Mai multe mii de chestionare, specializate pentru fiecare categorie de agenți, au fost aplicate studenților de la facultățile care asigurau cadre didactice învățămîntului băștinaș, profesorilor din domeniu, chestionați cu prilejul cursurilor de perfecționare la care erau obligați să participe o dată la cinci ani, profesorilor universitari care îi formau și perfecționau pe aceștia, reprezentanților inspectoratelor școlare județene și ai
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
fost incluse în secțiunea de prezentare a rezultatelor) sînt prezentate în anexele raportului. Prezentare sintetică a structurii unui raport de cercetare de tipul unei lucrări de absolvire (licență, disertație): -Pagina de titlu va conține următoarele informații: numele universității și al facultății; titlul lucrării de licență, nivelul de susținere a tezei, numele absolventului, anul realizării, numele și titlul coordonatorului. -Cuprinsul va conține numele capitolelor, subcapitolelor și subpunctelor, respectiv bibliografia și anexele, cu indicarea paginației corespunzătoare din text. Conținutul tezei. Lucrarea trebuie să
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1744]
-
și Liceul „Mihai Viteazul” (1941-1949), cu o întrerupere în 1946-1947, când, instalat, din motive de sănătate, la o rudă din apropierea Târgoviștei, se pregătește în particular; sejurul târgoviștean i-a oferit material de inspirație pentru romanul Caiet pentru... (1984). Student al Facultății de Litere a Universității din București (1949-1950), G. se vede obligat să o părăsească, punându-i-se în vedere că i se pregătea excluderea (fără îndoială pentru „origine socială nesănătoasă”). Din 1950 tânărul începe să muncească pentru a-și asigura
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
doi ani de școală sanitară, revine și continuă la Liceul „Aurel Vlaicu”, în 1956 e absolvent al Liceului „Gheorghe Șincai” din capitală și se înscrie la Institutul Medico-Militar, de unde este epurat în anul următor, atât din armată, cât și din facultate, motivul fiind că tatăl său făcuse politică înainte de război. Se transferă la Facultatea de Medicină Generală, pe care se vede obligat să o întrerupă în scurt timp, din aceeași cauză. Predispus experimentelor existențiale, colindă o perioadă prin țară ca solist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
1956 e absolvent al Liceului „Gheorghe Șincai” din capitală și se înscrie la Institutul Medico-Militar, de unde este epurat în anul următor, atât din armată, cât și din facultate, motivul fiind că tatăl său făcuse politică înainte de război. Se transferă la Facultatea de Medicină Generală, pe care se vede obligat să o întrerupă în scurt timp, din aceeași cauză. Predispus experimentelor existențiale, colindă o perioadă prin țară ca solist vocal și instrumentist (clarinet și saxofon), participând la concerte, baluri, nunți și tot
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290054_a_291383]
-
Dunăre la Nistru" (Georgescu, 1991, p. 117). Ideea unirii întregii românini a apărut și printre transilvăneni, care își imaginau politic realizarea unității naționale sub girul Casei de Habsburg, a națiunii române integrale sub sceptrul imperial. Nu doar românii își exersau facultățile de imaginare politică. Daniel Roth, scriitor sas sibian, opune planurilor maghiarilor de unire a Transilvaniei cu Ungaria proiectul unei monarhii daco-romane sub coroană imperială, care să cuprindă toate cele trei țări române. Profetic, acesta anunța în 1848 că "viitorul Daciei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
1992, p. 54). În concepția naționalismului englez, națiunea era înțeleasă ca o "comunitate de indivizi liberi și egali", alcătuită din membrii raționali, autonomi, capabili să decidă în nume propriu. Decisivă a fost ideea că membrii comunității naționale, înzestrați fiind cu facultatea de raționare, beneficiază de drepturi egale de participare civică și politică. Mai mult, la baza naționalismului civic englez stă concepția că "împlinirea naturii umane implică participare politică" (Greenfeld, 1992, p. 30). Formele colectiviste ale naționalismului au apărut două secole mai
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Obștésca Adunare a Moldoveĭ, §1-36): A. Școli ordinare: ▪ Școli începătoare (durata de 3 ani: un an școală lancasteriană, doi ani școală normală); ▪ Școli gimnaziale (durata de 4 ani: două clase pregătitoare și două clase umanioare); ▪ Școli academice, cu trei facultăți: filosofică de doi ani, juridică de trei ani și teologică; la care se adaugă două cursuri speciale: geometrico-practic de trei ani și economia de doi ani. B. Școli extraordinare: școală reală, institutul tehnic, cursuri filologice de limbi străine, cursurile de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
decât să suscite și mai puternic revendicările de universalizare a învățământului public de masă. Proclamația de la Islaz, redactată și citită public de Ion Heliade Rădulescu, "decretă o învățătură pentru toți egală, progresivă, integrală pe câtu va fi cu putință după facultățile fie-căruia și fără nici o plată" (Proclamațiunea Rescularei Naționale de la 1848 în capulŭ căreia s'a aflatŭ Ion Heliade Radulescu, 1881, p. 13). Manifeste sunt revendicările de natură democratică și egalitară solicitate prin ideile de gratuitate, universalitate în ceea ce privește accesul la educație
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și N. Iorga. Prima salvă ieșită din gura de foc a noii școli care privea cu ochi critici trecutul românesc a fost trasă la cumpăna dintre secole, deschizând frontul de luptă între "trinitatea" Hașdeu-Urechia-Tocilescu și "triada critică" Bogdan- Onciul-Iorga în cadrul Facultății de Litere a Universității din București (Nastasă, 1999, p. 93). După ce criticii au reușit o lovitură de catedră în urma căreia I. Bogdan a ajuns decanul facultății, vrajba dintre generații avea să deschidă un nou front pe tărâmul manualelor școlare. Gâlceava
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
secole, deschizând frontul de luptă între "trinitatea" Hașdeu-Urechia-Tocilescu și "triada critică" Bogdan- Onciul-Iorga în cadrul Facultății de Litere a Universității din București (Nastasă, 1999, p. 93). După ce criticii au reușit o lovitură de catedră în urma căreia I. Bogdan a ajuns decanul facultății, vrajba dintre generații avea să deschidă un nou front pe tărâmul manualelor școlare. Gâlceava istoricilor ce avea să conducă la un scandal de proporții pe care L. Nastasă (1999, p. 110) îl consideră a fi chiar un veritabil "război al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
facilitarea înțelegerii unor aspecte complicate ale realității sociale prin raportarea lor analogică la aspecte familiare. Metaforele conceptuale, spre deosebire de metaforele stilistice, își justifică existența nu pe criterii estetice, ci ca unelte analitice mobilizate în scopul teoretizării realității socioumane. Memoria atât ca facultate individuală cu care este înzestrată mintea umană, cât și ca practică socială de aducere aminte împreună a trecutului colectiv a făcut obiectul unor metafore celebre, de mare notorietate în istoria ideilor culturale. Inventarul întocmit de D. Draaisma (2000) în cartea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
celui gramatical”. Spre exemplu: Cartea mea se vrea preventivă. Se vrea [autorul vrea] ca ea [cartea] să fie preventivă. După cum am observat, cele două structuri (de la nivelul de adâncime și de la suprafață) sunt, din punct de vedere gramatical, la fel de corecte. Facultatea de liberă alegere între construcția de bază și cea cu dublul subordonat simultan evidențiază funcționarea fenomenului de sinonimie sintactică. Faptul că aceasta din urmă se prezintă într-o formă concisă, explică caracterul ei predominant în limbă. În limba română actuală
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și că pentru asta sunt sancționat. Or, nu mi s-a spus așa ceva. Rememorând tot felul de fapte, tot felul de lucruri, am aflat mai târziu și, după aceea, mi-a confirmat cineva, anume că veneam într-o dimineață la Facultatea de Ziaristică, la curs, de la ora 8, și la sediu avea să fie o conferință națională, ceva de chimie, nu se știa cu o zi înainte. Am venit devreme, cam pe la opt fără un sfert, era foarte multă lume la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
devreme, cam pe la opt fără un sfert, era foarte multă lume la intrare, se făceau controale și un personaj m-a luat foarte dur, cu „tovarășu’ unde mergeți?” I-am explicat că sunt lector universitar și că am cursuri la Facultatea de Ziaristică de la 8 și atunci, foarte dur, mi a zis: „Deschide geanta!” Chestiunea aceasta m-a iritat teribil, pentru că eu am fost totdeauna un om liber și pot să fac cele mai grele lucruri, fiind convins că trebuie făcute
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
ele? În această privință eu mă așteptam ca lucrurile să fie foarte clare, după o perioadă în care totul se făcea după schemele venite de la Moscova. Generația mea a prins aceste momente dramatice, când în anii întâi și doi de facultate nu studiam decât istoria P.C.U.S și broșurica aceea a lui Stalin despre materialismul dialectic și istoric, la toate disciplinele. Ceea ce citeam noi era mai mult așa, prin bunăvoința unor biblioteci sau prin interesul fiecăruia pentru cărți cumpărate de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
dar e de ajuns, cum zice proverbul, o măciucă la un car de oale. Ei contestă propriul trecut, ca și cum ar fi fost sloboziți din cer. Pe ce teren s-au născut? Nu s-au format într-o școală? Într-o facultate? Dincolo de aceste fenomene, ce țin de prezența unor persoane izolate, sunt oameni care se preocupă. Vedeți, de zeci de ani, mai ales după anii ´70, noi avem, de la lucrări de licență până la lucrări de doctorat, teme care privesc cultura românească
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
impunerea Taberei de pictură de la Berzunți și nu numai de aici. Cum s-a făcut trecerea de la o tabără a pictorilor amatori la una de talie națională și internațională, cum e cea de la Tescani? Eu am fost repartizat, după absolvirea facultății, la Școala Populară de Artă, unde mă ocupam de cei ce veneau să înțeleagă arta și să o practice. Sigur, erau mai multe categorii de oameni interesați. Unii, tineri, ce doreau să continue studiile, să urmeze instituțiile de artă, alții
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Am cooptat noi artiști, am început să facem ateliere, o galerie a UAP, un sediu, care în timp s-au împlinit, transformându-se într-o atracție pentru mulți, mai ales că după 1990 am încercat să facem viabilă și o facultate de profil. Ea a durat vreo șase ani și a dat un număr de artiști care s-au alăturat membrilor filialei și au sporit potența locului. Sigur, ar trebui să se dezvolte un învățământ artistic la Bacău, în cadrul Universității de
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
Medie Nr. 1, de unde plecasem. A prins metoda și la seraliști? La vremea aceea nu aveam chiar o metodă bine conturată, dar mă străduiam să împletesc predarea lecțiilor la clasă cu cercetarea și creația literară, așa cum învățasem eu însumi, la Facultatea de Filozofie și Litere, de la marii profesori Nicolae Cartojan, Dimitrie Caracostea, Tudor Vianu, Dan Simonescu și George Călinescu, cei cărora le și datorez orientarea mea spre învățământ, cercetare și creație literară. Principiile însușite de la aceste importante personalități ale culturii românești
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
insuflat și elevilor mei, indiferent că erau de la cursurile de zi sau serale, încât unii colegi se și întrebau cum de nu am prea mulți corigenți la limba română. Cel mai bine rezultatele muncii mele se observau la admiterea la facultate a foștilor elevi, care au optat în număr mare să se perfecționeze în domeniul limbii și literaturii române, nu numai ca profesori, ci și ca „producători” de literatură. E suficient să-i amintesc pe confrații de profesie și creație literară
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
O jerfă creatoare, Cazul Ion Luca în dramaturgia românească, Dumitru Alistar - Un ilustru cărturar moldovean, antologiile umoristice Și-au găsit Bacăul, Îndrăzneli literare - Stele călătoare, Un carré de ași, antologia de poezie Cântec de stepă a fostului meu coleg de facultate George Petcu, pe care am îngrijit-o. N-ați amintit niciunul din titlurile volumelor de traduceri. Le considerați mai puțin importante? Dimpotrivă, îmi sunt la fel de dragi. Le aveam pregătite și tatonam editurile încă înainte de Revoluția, dar am fost refuzat. Mă
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
4-5 de la I.L. Caragiale față cu reacțiunea criticii, monografia consacrată regizorului Ion Olteanu, care se află la venerabila vârstă de 91 de ani, și o altă culegere de texte, consacrată Ilenei Berlogea, pe care am avut-o și profesoară la Facultatea de Teatrologie. Făcând selecția pentru volumul acesta Privire spre teatrul de pretutindeni, așa se va chema, am făcut o selecție din cărțile sale cu privire la teatrul medieval european, teatrul expresionist german, Agatha Bârsescu, Liviu Ciulei și alte referiri cu privire la tradiția școlii
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
a născut primul grup folk din care ai făcut parte? A fost primul grup folk din țară, serios de muzică ocupându-mă în vremea studenției. Cântasem eu și în liceu, dar șansa debutului am avut-o în primul an de facultate, când am fost înregistrat la Radio și am apărut în diferite concerte studențești. La început cântam singur, din vara lui ’72 alăturându-mi-se Ion Moraru, student la filozofie, și un oboist de la Conservator, Cezar Laurențiu Ionescu. Împreună am compus
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
urmez istoria. Ce modele ați avut? Cine v-a fost cu adevărat mentor? Dacă e vorba de modele, pot spune că au fost mai multe. De la fiecare am luat câte ceva, dar unele au fost hotărâtoare. Încă din anul întâi de facultate am fost marcat de ținuta academică a prof.univ.dr. Mircea Petrescu-Dîmbovița, azi membru al Academiei Române, care și acum, la peste 90 de ani, este activ în câmpul arheologiei și istoriografiei românești. Sub îndrumarea acestui adevărat Magistru ne-am format mai mulți
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]