7,098 matches
-
Dumnezeu. Altul zicea: Vai de cei bogați, căci ei nu vor intra în împărăția lui Dumnezeu. Auzind acestea, un creștin mai bine pregătit în învățătura Mântuitorului, luă cuvântul și zise: Nu-i tocmai așa, dragii mei. Săracii vor intra în împărăția lui Dumnezeu, nu pentru că sunt săraci și nici toți bogații nu vor intra în această împărăție, numai pentru că sunt bogați. N a învățat astfel Domnul Hristos, niciodată, ci El ne-a arătat că numai duhul în care cineva își poartă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Auzind acestea, un creștin mai bine pregătit în învățătura Mântuitorului, luă cuvântul și zise: Nu-i tocmai așa, dragii mei. Săracii vor intra în împărăția lui Dumnezeu, nu pentru că sunt săraci și nici toți bogații nu vor intra în această împărăție, numai pentru că sunt bogați. N a învățat astfel Domnul Hristos, niciodată, ci El ne-a arătat că numai duhul în care cineva își poartă sărăcia sau bogăția prețuiește înaintea lui Dumnezeu și poate hotărî de intrarea cuiva în împărăția cerului
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
această împărăție, numai pentru că sunt bogați. N a învățat astfel Domnul Hristos, niciodată, ci El ne-a arătat că numai duhul în care cineva își poartă sărăcia sau bogăția prețuiește înaintea lui Dumnezeu și poate hotărî de intrarea cuiva în împărăția cerului. Și, ca să risipească orice îndoială din cugetul ascultătorilor, el continuă: Dacă bogatul are duh de sărăcie întru cele pe care el le stăpânește, simțindu-se numai un administrator ăbun chivernisitor) al lor, folosindu-se spre binele tuturor și dacă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
el le stăpânește, simțindu-se numai un administrator ăbun chivernisitor) al lor, folosindu-se spre binele tuturor și dacă săracul are duh de îmbogățire în cele plăcute lui Dumnezeu, căutând a crește necontenit în el, atunci amândoi vor intra în împărăția lui Dumnezeu, bogatul fie el cât de bogat și săracul fie el cât de sărac. Deci nu sărăcia sau bogăția te va duce în rai sau în iad, ci felul în care trăiești sărăcia sau bogăția. Așadar, iubiții mei, pentru
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
bogatul fie el cât de bogat și săracul fie el cât de sărac. Deci nu sărăcia sau bogăția te va duce în rai sau în iad, ci felul în care trăiești sărăcia sau bogăția. Așadar, iubiții mei, pentru a dobândi împărăția lui Dumnezeu, trebuie să fim săraci în fapte rele ăsă nu facem cele rele) și bogați în fapte bune ăsă facem cele bune). 64. Înfrânarea Un tată credincios mergea cu fiul său, într-o zi de sărbătoare, printr-o livadă
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
textul: "Zise împăratul lui Făt-Frumos: — De cine-n lume te temi tu mai mult? — De nime-n lumea asta, afară de Dumnezeu. Dar tu? — Eu iar de nime, afară de Dumnezeu și de Mamapădurilor. O babă bătrână și urâtă, care umblă prin împărăția mea de mână cu furtuna. Pe unde trece ea, fața pământului se usucă, satele se risipesc, târgurile cad năruite. Mers-am eu asupra ei cu bătălie, dar n-am isprăvit nimica. Ca să nu-mi prăpădească toată împărăția, am fost silit
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
care umblă prin împărăția mea de mână cu furtuna. Pe unde trece ea, fața pământului se usucă, satele se risipesc, târgurile cad năruite. Mers-am eu asupra ei cu bătălie, dar n-am isprăvit nimica. Ca să nu-mi prăpădească toată împărăția, am fost silit să stau la-nvoială cu ea și să-i dau ca bir tot al zecelea din copiii supușilor mei. Și azi vine ca să-și ieie birul. Când sună miazănoaptea, fețele mesenilor se posomorâră; căci pe miazănoapte călare
PAȘI SPRE PERFORMANȚĂ Auxiliar la limba și literatura română pentru elevii claselor a III-a by GRETA - FELICIA ARTENI () [Corola-publishinghouse/Science/91575_a_93526]
-
se miră că nevasta sa nu mai naște, deși a depășit un an "de când se-ngroșa mereu". O babă îl sfătuiește pe împărat: "rânduiește copilu acela tot ce-ai la sufletu dumitale". Astfel, îi dori "să fie norocos, să aibă împărățiile de pe toată fața pământului". Abia când îi menește un teren de pe urma căruia nu se putea alege cu nici un câștig, deoarece era stăpânit de un urs, se naște copilul. Copilul care strigă dinăuntrul pântecelui mamei că îi este foame "și începea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
slujesc diavolului trei ani dă zile. Dac-oi putea să răușăsc, mai vin la dta, dacă nu, îmi pierz capu’". Făt-Frumos și Fata crivățului [Teodorescu] are în centrul său povestea unui împărat prins într-un război cu Crivățul, stăpânul altei împărății, care avea pe lângă trei băieți și o fată năzdrăvană, Smanda. După o scurtă pauză, războiul este reluat, fără să știe împăratul că soția îi este însărcinată. Crivățul a venit însoțit de cei trei fii ai lui și-i cere, sfătuit
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
aceea împărăteasa purcede îngreunată"), atrage mânia vrăjitoarelor. La sorocul cuvenit, împărăteasa cea bătrână naște o fetiță frumoasă ("ca o floare, ca o picătură de rouă, ca zorile dimineții, ca un bob de piatră scumpă, și încă mai frumoasă"). Toate vrăjitoarele împărăției s-au strâns "cioatcă", au înfierbântat frigările și-au purces să descânte de "Ducă-se pe pustiu domnița cea nouă!" Vraja s-a făcut simțită, tulburând cursul vieții fetei de împărat. Legenda pledează pentru necesitatea respectării anumitor perioade pentru conceperea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Și astfel amândoi caii se întreceau care de care să facă baia mai potrivită de caldă stăpânului său și mai nimerit de încropită. După ce s-au îmbăiat, a doua zi s-au și cununat. Apoi s-au urcat în scaunul împărăției. Trei săptămâni ținură veseliile, și toată lumea se bucura că le-a dat Dumnezeu un împărat așa de viteaz, care făcuse atâtea isprăvi." a. Căutarea sortitului/sortitei În basmul Petrișor, Făt Frumos [Păun, Angelescu], băiatul pleacă în căutarea celei sortite la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
gura spre prăpăstii. Aserțiunea Așa-i fusese scris! exprimă nu numai acceptarea datului inițial, ci imprimă și o notă de regret, de neputință. Doi feciori frumoși de crai vrură să-și încerce și ei norocul, pentru că împăratul făgăduise jumătate din împărăție și pe fiică-sa de nevastă celui care o va aduce acasă. Crăiasa naște un fecior cu mână de aur ("Cât creșteau alți copii într-un an, el creștea într-o lună"), care întreabă părinții unde-i sunt frații. Cum
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
calului și cu vasele Mumii-pădurii n-ar fi răpus el pe zmeu, de n-ar fi fost și viteaz din fire. Îl primi dar de bărbat și cununându-se cu dânsul, după legea domnilor și-a-mpăraților, cu alai de la-mpărăția socru-su și de la crăiia tată-su ... Macul este folosit în multe ritualuri cu funcție apotropaică, împotriva vrăjitoarelor și a strigoilor. "În tradiția mito-poetică e legat de somn și de moarte; e un atribut a lui Hypnos, divinitatea somnului la
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
icoană întoarsă cu fața la perete pe care era pictat un chip de femeie. Întors acasă, tatăl le dezvăluie fiilor că este "zâna zânelor", care rămâne veșnic tânără; numai măritându-se, își pierde puterea de zână și începe să-mbătrânească. Locuiește în împărăția zânelor, unde nu moare nimeni; oamenii pământeni însă, care ajung acolo, nu se mai întorc; zânele îi prefac în dobitoace ori în stane de piatră. Cei care au îndrăznit s-o pețească pe crăiasa zânelor au fost "fermecați" de către zâne
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pământeni însă, care ajung acolo, nu se mai întorc; zânele îi prefac în dobitoace ori în stane de piatră. Cei care au îndrăznit s-o pețească pe crăiasa zânelor au fost "fermecați" de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci împărăția lor se va stinge, "căci e ursită de Dumnezeu atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, împărăția să se prăpădească, ele să piară deodată, iar cea măritată să se facă om pământean
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
pețească pe crăiasa zânelor au fost "fermecați" de către zâne, deoarece, dacă s-ar mărit, atunci împărăția lor se va stinge, "căci e ursită de Dumnezeu atâta să trăiască, până vor fi toate fete fecioare, și, călcând numai una cuvântul ursitoarei, împărăția să se prăpădească, ele să piară deodată, iar cea măritată să se facă om pământean, supusă necazurilor acestei vieți." Drumul întreprins de cei trei feciori pentru a-și încerca norocul este dus la sfârșit doar de cel mai mic, care
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
inel, un ceas (dacă stătea deschis pe masă, cânta mai frumos decât toate muzicile din lume) și o lădiță de aur (din care ieșeau cele mai bune mâncăruri și băuturi din lume). Eroul, travestit în haine de femeie, trece granița împărăției zânelor peste apa cea mare, luând cu el frâul calului. "zânele se jucau într-o grădină frumoasă de nici raiul doar nu putea fi mai frumos decât grădina aceea." Eroul le spune zânelor că a fugit de frica măritișului, iar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
fată de-mpărat să rămâie nemăritată, ca ale proaste și sărace!" Fata le spune părinților despre prorocirile călugărului, apoi pornesc toți trei să-i caute ursitul. Locul unde-și află ursitul are atribute ciudate: mai întâi, se află în afara limitelor împărăției, apoi casele mari și frumoase, jur-împrejur cu ziduri de piatră nalte cât biserica se-ntind pe un șes întins. Bat la poartă, nu răspunde nimeni; bate și fata, iar poarta greoaie se deschide și se-nchide la loc în urma ei
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
nu mai am eu parte de noroc pe lume"), apoi se tocmește slujitor la un împărat care avea un copac "înalt cu vârful până la cer". Împăratul făgăduiește celui care va avea curajul să urce în copac ca să-i aducă poame, împărăția. Eroul urcă în copac, până când zărește numai trei crăci: spre răsărit - încărcată cu mere domnești, spre amiază - cu prăsade și, la apus - cu alune. Soarele îl vede din cer cum ia prăsade, și-i propune să-i țină locul doar
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
Eu în el, acesta aduce roadă multă. (Ioan, 15, 5)" Seva trece din butuc în viță. Harul, energia divină care vine de la Tatăl prin Fiu, este puterea roditoare care permite ucenicilor rămași întru Domnul lor să facă să rodească câmpia Împărăției." Apariția calului înaripat, după moartea bătrânului, reprezintă un topos frecvent în basmele fantastice. Calul a preluat nu numai atributele păsării, ci și funcțiile ei. Basmul vădește trăsături mai arhaice decât religia greacă. Dacă în basm calul este dăruit de mort
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
colectivă, sau în apropierea unor destine curmate violent, uneori injust (de fapt, atipic): Și așea, scârbindu-se împărățiia, l-au mazilit pre Constantin-vodă și au dat domniia lui Ștefan-vodă Tomșii. Nu i-au folosit lui Constantin-vodă uricile ce avea de la împărăție, date tatâne-său, de domniie vecinică, lui, și feciorilor lui, și nepoților lui, că turcul cu vreme dă, cu vreme ia, precum iaste vremea, așea lasă, blându cându iaste vreme de blândețe, sămețu cându iaste vreme de sămețiie. Creștinului niceodată cuvântul
Imaginarul medieval: forme și teorii by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
părăsi calea știută și anevoioasă a efortului lucid. Calea aceasta duce acum în viața cotidiană, în lumea anonimatului, dar omul se întoarce aici cu întreaga sa revoltă și clarviziune. S-a dezvățat să mai spere. Infernul prezentului este, în sfârșit, împărăția sa. Toate problemele devin din nou tăioase. Evidența abstractă se retrage în fața lirismului formelor și al culorilor. Conflictele spirituale capătă trup, întorcându-se în adăpostul mizerabil și magnific al inimii omenești. Nici unul nu e soluționat. Dar toate sunt transfigurate. Vom
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
sau ale ideii, iată tot atâtea ecrane care ascund absurdul. Dar există funcționari fără ecran, și despre aceștia vreau să vorbesc. Am ales cazul extrem. La acea limită, absurdul le dă puteri regești. E drept că acești prinți sunt fără împărăție. Dar ei au privilegiul de a ști că toate împărățiile sunt iluzorii. Știu, iată măreția lor și zadarnic se vorbește de nefericirea lor ascunsă sau de cenușa deziluziei. A fi lipsit de speranță nu înseamnă a deznădăjdui. Flăcările pământului nu
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Dar există funcționari fără ecran, și despre aceștia vreau să vorbesc. Am ales cazul extrem. La acea limită, absurdul le dă puteri regești. E drept că acești prinți sunt fără împărăție. Dar ei au privilegiul de a ști că toate împărățiile sunt iluzorii. Știu, iată măreția lor și zadarnic se vorbește de nefericirea lor ascunsă sau de cenușa deziluziei. A fi lipsit de speranță nu înseamnă a deznădăjdui. Flăcările pământului nu sunt cu nimic mai prejos decât parfumurile cerești. Nici eu
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]
-
Corintului. Nu s-a temut de fulgerele cerești și a ales binecuvântarea apei, drept pentru care a fost pedepsit în Infern. Homer ne povestește, de asemenea, că Sisif pusese Moartea în lanțuri. Pluton n-a putut suferi să-și vadă împărăția pustie și tăcută. L-a trimis pe zeul războiului, care a scos-o pe Moarte din mâinile învingătorului său. Se mai spune și că Sisif, pe patul de moarte, a vrut, în mod nesocotit, să pună la încercare dragostea soției
[Corola-publishinghouse/Science/85119_a_85906]