7,767 matches
-
la granița cu Grecia de unde ne-au întâmpinat semnalizatoarele scrise de data aceasta nu numai cu litere latine ci și cu litere grecești. În Bulgaria sunt scrise cu litere slavone și cu cele latine. Spre deosebire de Bulgaria depresiunile erau mai întinse, cu toate că șirurile de munți nu te slăbeau din chinga lor, iar când ți se puneau de-a curmezișul, te salvau tunelurile să-ți continui drumul. Dacă în Bulgaria mă așteptam să văd culturi de legume, în Grecia mă așteptam să
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
binefecătoare ale soarelui. După două ore și jumătate ajungeam în portul Grifa, de unde am luat vaporul spre insula Skiathos. Am mers iarăși vreo două ore. Călătoria pe mare a fost plăcută. În locul depresiunilor cu măslini era marea albastră, liniștită, întinsă cât vedeai cu ochii, dar totuși munții nu lipseau din peisaj. Ținându-și privirea ațintită pe un munte mai înalt, ghidul ne-a atenționat: Vedeți, pe muntele acela s-ar spune că ar fi mers Heracle în căutarea lânii de
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
că pentru a ajunge pe plajă a trebuit să trec prin apa mării peste pietre, străduindu-mă să nu-mi ud pantalonii, fiindcă pe o porțiune nu era amenajată o cale de acces, așa cum s-ar fi cuvenit. Nici prea întinsă nu este, era de părere Janeta. Probabil pentru cadrul natural este considerată astfel. După cum observ, mi-am exprimat părerea, pădurea se întinde pînă către nisipul mării. Speciile de brazi cu ramuri stufoase și cu frunze unduitoare,nu ca acele de
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
s-a înființat mănăstirea. Lemnul ei se vedea că este de secole, dar totuși rezistent. Pe unele locuri, din cauza vremii care a trecut peste ea, se vedeau niște adâncituri. Ce ne-a frapat a fost faptul că pe ea existau întinse farfurii și farfurioare din metal înnegrit de vreme, lângă care erau așezate tacâmuri (linguri, furculițe, cuțite) tot atât de vechi, căni din metal din acel timp, până și șervețele dintr-o pânză de in, cred, stăteau împachetate lângă farfurii, toate acestea parcă
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
al pădurii Ursachi, înspre Cucorăni. Era și la marginea ei un lac, unde Mihai va fi ajuns, desigur, dar care nu era atât de tainic încât să-l fi impresionat, cu atât mai mult cu cât se afla pe loc întins. Pe celălalt drum, însă, la patru kilometri distanță, înconjurat din toate părțile de pădurea Baisei, tresărind scânteie lacul/ Și se leagănă sub soare 23. În mijloc stăruia insula cea verde, spre care înota Mihai împreună cu fratele său, Ilie, cel bun
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
Botoșani, 1906, p. 222. 35 Ibidem. 36 Mihai Eminescu, Opere I, ed. cit., p. 76. 37 Augustin Z.N. Pop, Noi contribuții..., ed. cit., p. 53. 38 Păstrând proporțiile, nici astăzi Ipoteștii nu-s prea mari. Comuna, desigur, este mai întinsă, având în componență satele Ipotești, Cătămărăști Deal, Cătămărăști Vale, Manolești, Baisa, Stâncești, Cucorăni, Cervicești. Ea se numește Mihai Eminescu, dar centrul de reședință este la Ipotești, rămas cu numele său vechi. În recensământul din anul 1987 sunt înregistrați 6500 de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
simbolistica eminesciană, casa, după pierderea mamei, devine pustiul însuși: Casa e pustie, zic, tata n-a venit toată ziua azi, ieși de-a-colo și vino acasă 73...; Oamenii ce stau în casă se jucau d-a cărțile, dar mama sta tot întinsă, tot nemișcată, tot galbenă. A treia zi o au dus-o oamenii la o casă de lemn cu cruce deasupra la biserică. M-am întors acasă [...] Mă duceam de-o căutam în casă [...]. Cum a înnoptat, m-am dus la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
specială în opera lui Eminescu și se reflectă în imagini de o gingășie rar întâlnită. În Freamăt de codru − spre exemplu iubita va avea parte de tot atâta alint din partea pădurii ca din partea propriului ei iubit: Teiul vechi un ram întins-a,/ Ea să poată să-l îndoaie,/ Ramul tânăr vânt să-și deie/ Și din brațe-n sus s-o iee,/ Iară florile să ploaie/ Peste dânsa 136. Asemănări izbitoare apar între cei doi. Ca și codrul, poetul răspunde la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
pânze de argint și cu capul cufundat în apă sfâșia fața senină a lacului 190; un soi de "echilibristică" pe muchie de cuțit se desfășoară în sensurile deslușite ale fiecărui cuvânt: Și de odată văzură în urmă-le un luciu întins, limpede adânc, în a cărui oglindă bălaie se scălda în fund luna de argint și stelele de foc191. Cuvintele sunt și mai grele de sens atunci când instanțele o cer; cotoroanța spre exemplu este cuprinsă de somnul ei de fier și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
frumoasă deasupra stelelor. Copacii erau cu foi de nestimate, cu flori de lumină, și în loc de mere luceau prin crengile lor mii de stele de foc. Cărările grădinei acoperite cu nisip de argint duceau toate în mijlocul ei, unde era o masă întinsă, albă, cu lumânări de ceară ce luceau ca aurul, și de jur împrejur sânți în haine albe ca și mama și împregiurul capului lor strălucea de raze. Ei povesteau, cântau cântece de prin vremile de pe când nu era încă lume
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
numit năsălie, purtați pe sus între cântece și plâns, și băgasem de samă că, de câte ori trecea o nuntă așa de tristă pe lângă casa noastră, mamei îi curgeau din ochi lacrimi mari, dar nu știam de ce... Veni noaptea ...[...] mama sta tot întinsă, tot nemișcată, tot galbenă. A treia zi o au dus-o oamenii la o casă de lemn cu o cruce deasupra la biserică; un om bătrân cu o barbă albă, îmbrăcat în haină lungă și vopsită fel de fel, cânta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
el o aud astfel cum voi să o aud (s.n.)/ Ș-amestec celelalte cu glasu-i pâlpâit./ Și mândru-acest amestec gândirea-mi o descoasă,/ O-nșiră apoi iarăși cum dânsa a voit.// Astfel gândirea-nșiră o mie de mărgele / Un șir întins și luciu dar fără de sfârșit;/ Somnul m-apucă-n brațe prin gândurile mele/ Și-n somn mă mai urmează a lor blând glas uimit 260. Câteodată imaginile sunt explicite, aproape povestite. Altădată însă ele par mai degrabă imagini ale desenelor lui Goya
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
nostru intitulat " Care-s dovezile?" O publică "Bucovina literară", revistă în care a apărut și textul dlui Cernăianu "Cabala antieminesciană", considerat de noi insuficient argumentat și suferind de scenarită catastrofică. Opinie pe care ne-o menținem intactă și după lectura întinsei replici cu observația că dl. C.L.C. a ratat de puțin prilejul unei polemici civilizate și la obiect, pretinsă de însăși seriozitatea tristă a temei. O astfel de discuție, fie și în contradictoriu, pretinde obligatoriu tonalitate urbană, măcar pentru păstrarea aparențelor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
speranța că nimic nu se pierde: Cântec de marinari Când nava se leagănă-n larg Și zorii pe boltă se-aprind La Gabie-n port la catarg Eu zarea întreag-o cuprind. Departe pe mare zăresc Căsuțe cu fum liniștit; Ogorul întins strămoșesc Și munții înalți de granit. Iar vântul ce-aleargă pe mal Mi-aduce din patrie dor; Văd oameni în țară muncind În fabrici, pe-ntinderi de-ogor. Spre țărm pescărușe de zbori La fata cu ochii căprui Când ea
ADRIANA Cuvinte din iarna vie?ii by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83160_a_84485]
-
pregătitor și apoi parcurge învățământul primar obligatoriu, cu o durată de 9 ani, după care la vârsta de 16 ani aproximativ 95% dintre absolvenți urmează liceul sunt complexe construite de obicei în zone liniștite. Ele ocupă un spațiu geografic foarte întins. Au, în cele mai multe cazuri, un singur etaj. Cuprind, ingenios înșirate în spații largi, luminoase, modern adecvate: săli de clasă, laboratoare, biblioteci, cantină și săli de mese, terenuri de sport, încăperi pentru proiecții, concerte, spectacole școlare etc., tot ceea ce completează și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de treabă. A stat în sfat intim cu profesorii ce i-a avut în gimnaziu și liceu, inclusiv cu bătrânul Vasile Ciurea. I-a ascultat pe bătrânii târgului. A intrat în biblioteci și în case. A închegat și dezvoltat o întinsă și pasionantă corespondență ori s-a deplasat el însuși și a stat de vorbă cu rudele, urmașii, cercetătorii și cunoscătorii celor care trăiseră și se remarcaseră în viața culturală a târgului. În acest fel, cu ceea ce a aflat, salvat și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sihăstrii ale căror danii domnești și boierești cuprindeau două treimi din suprafața Bucovinei și numeroase moșii și bunuri în restul Moldovei și Basarabiei Fondul Bisericesc cuprindea, inițial, 267 moșii, terenuri arabile, păduri, fânețe, braniști, râuri și heleșteie cu pește, vii întinse, crâșme, dughene, depozite de mărfuri. Destinația sa inițială și exclusivă, fixată prin patente imperiale, era salarizarea, întreținerea clerului ortodox și a învățământului din Bucovina. În realitate, statul austriac s-a folosit de acest uriaș "trust" al patrimoniului național al românilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
din fruntea lată cât o lamă de cuțit, Îi dădeau aerul unuia care se dorea și aproape că reușea să se mențină În floarea vârstei. — Heil Hitler! tună văr-miu bătând din călcâie și salutând cu brațul ridicat și palma Întinsă. Moarte țiganilor și hoților și barbarilor! Fără Îndoială că-i face plăcere, deși se vede că n-are nici un chef de Laur, și numaidecât Îl ia În primire Andrei cu să trăiești, moș Victore, cum a fost la nuntă? La
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
nu se sinchisește de mine, gâfâie tot turnând În el cană după cană din apa În care s-a bălăcit adineauri văr-miu. Ai zice că fără ăsta ar muri de sete lângă găleată, după cum așteaptă-n picioare cu mâna Întinsă. Ceva nu-l lasă să se aplece, da, frigarea aia pe care parcă i-a Înfipt-o cineva prin cur până-n gât. — Ăsta-i văr-miu, bre, catadicsește Andrei În sfârșit să mă prezinte. Văr-meu Aurel. Zici că-l
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
scurt și surd de pistolet. Țintit drept între sprâncene, comandantul trupelor de securitate din Munții Neamțului, se prăbuși ca fulgerat.. cu ochii sticloși, plini de mirare, îndreptați spre Căpitanul Baltă.. Câteva clipe, toți securiștii încremeniră ca niște statui, cu armele întinse înainte. Întâlnindu-i privirea, toți avură o fulgerare de șovăire.. dar, în clipa următoare, instinctiv năvăliră asupra lui și, mai mult de frică, începură să-i care cu patul armei, cu pumnii peste cap.. peste unde se nimerea, strivindu-i
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
am stabilit într-o casă situată pe colina cea mai înaltă, de pe care se putea admira o priveliște extraordinară; vedeam pe o latură corăbiile albe ce intrau în port, tăind albastrul mării și, de cealaltă parte, mă atrăgea verdele pădurilor întinse, bântuite de lupi, ce înconjurau Tomisul. La nord se întindea lacul, paralel cu țărmul mării. În jurul lacului, către uscat, se ridicau multe case; era, desigur, zona cea mai locuită, despărțită în mai multe sate. Mi-a fost permis să pot
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
-i cale nătângă, Cu bivoli arată, Cu spini semănată, Și tot mese strânse, Și cu făclii stânse. Dar tu să-mi apuci Către mâna dreaptă, Că-i calea curată, Cu boi albi arată, Cu grâu semănată, Și-s tot mese-ntinse, Cu făclii aprinse. Nainte-i mergea Și mi s-o făcea Tot un bălciuleț. Și să te oprești Ca să-mi târguiești Cu banul din mână Trei mahrame negre Trei sovoane noi Și trei chiți de flori. Și ți-or mai ieși
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
puterea să îndur o călătorie atât de lungă. Aia a spus că ar trebui să merg, pentru că numai așa puteam să-mi dau seama cu adevărat că civilizația lor nu e deloc barbară și că, în realitate, țara e destul de întinsă și bogată. „La Sarmisegetuza vei putea să te duci la templu și să vorbești cu preoții.” Cuvintele Aiei au ajuns să mă convingă, căci singurul meu scop e acela de a învăța să cunosc mai bine ce înseamnă credința în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2342_a_3667]
-
cerințe fundamentale referitoare la aceste căi. Secțiunea a 5-a Deșeurile, reziduurile și ambalajele combustibile Articolul 26 Prezenta deșeurilor, reziduurilor și a ambalajelor, precum și a scurgerilor necontrolate de fluide combustibile poate favoriza, în anumite condiții, propagarea focului pe suprafețe exterioare întinse, precum și în/din interiorul clădirilor. Articolul 27 Praful sau pulberile combustibile depuse ori acumulate pe elemente de construcție, pe utilaje și echipamente, îndeosebi pe aparate de încălzit și similare acestora, constituie factori de propagare a focului și focare de explozie
ORDIN nr. 1.023 din 15 noiembrie 1999 privind aprobarea Dispoziţiilor generale de ordine interioară pentru prevenirea şi stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127168_a_128497]
-
fi afectate la întreținerea scolei, însă numai spre a comunei ușurare de sarcinele ce i se impunu prin art. precedente. 43. Comunele, îndeplinindu sarcinele impuse lor pentru invetatura obligatoria prin art. 42 vor pute să înființeze scole cu invetaturi mai întinse. Secțiunea ÎI Despre organisatiunea instrucțiunii primărie I Scolele primărie de baeti din comunele urbane 44. În tote comunele urbane se va stabili cate una sau mai multe scole primare. 45. Scola primară a unei comune urbane se va împărți în
LEGE nr. 1.150 din 25 noiembrie 1864 asupra instrucţiunii a Principateloru-Unite-Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127380_a_128709]