6,513 matches
-
este situat în regiunea posterioară a lobului frontal. El este sediul cortexului motor primar (aria 4 Brodmann). ("Gyrus precentralis") e situat în fața (anterior de) șanțului central, care îl separă de girusul postcentral. Limita anterioară a girusului precentral este reprezentată de șanțul precentral, iar cea inferioară de către fisura laterală ("fisura/scizura lui Silvius"). Partea lui medială este în contiguitate cu lobulul paracentral. Stratul piramidal intern al
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
este situat în regiunea posterioară a lobului frontal. El este sediul cortexului motor primar (aria 4 Brodmann). ("Gyrus precentralis") e situat în fața (anterior de) șanțului central, care îl separă de girusul postcentral. Limita anterioară a girusului precentral este reprezentată de șanțul precentral, iar cea inferioară de către fisura laterală ("fisura/scizura lui Silvius"). Partea lui medială este în contiguitate cu lobulul paracentral. Stratul piramidal intern al cortexului precentral conține neuroni piramidali giganți (70-100 microni în diametru) - celulele lui Betz. Prelungirile axonale ale
Girusul precentral () [Corola-website/Science/298564_a_299893]
-
trimiși la Bistrița, de unde însă li s-a dat drumul după două zile. Șapte dintre ei au fost arestați din nou și închiși într-o pivniță. În noaptea de 10 octombrie, românii au fost scoși și duși la marginea unui șanț de apărare antiaeriană, unde au fost împușcați și aruncați în șanț. Una dintre victime, preotul Augustin Pop a fost rănit mai ușor și a reușit să scape cu viață, prin fugă. Tot atunci a fost ridicat de acasă și funcționarul
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
două zile. Șapte dintre ei au fost arestați din nou și închiși într-o pivniță. În noaptea de 10 octombrie, românii au fost scoși și duși la marginea unui șanț de apărare antiaeriană, unde au fost împușcați și aruncați în șanț. Una dintre victime, preotul Augustin Pop a fost rănit mai ușor și a reușit să scape cu viață, prin fugă. Tot atunci a fost ridicat de acasă și funcționarul Popovici și dus spre o destinație necunoscută, de unde nu s-a
Masacre în Transilvania de Nord, 1940-1944 () [Corola-website/Science/299733_a_301062]
-
din timpul anului. Apa Oceanului Pacific este în medie putin mai caldă decât apa Oceanului Indian. Relieful submarin al Pacificului este foarte variat. Câteva formațiuni subacvatice importante, de întinderi uriașe, sunt: dorsala Pacificului, Inelul de foc (vulcanism), bazine, ridicături ("munți" subacvatici), abisuri, șanțuri ș.a. Oceanul acoperă aproape o treime din suprafața pământului, având o suprafață de 179,7 milioane km², mai mare decât întreaga suprafață a continentelor. El se întinde pe direcția nord-sud pe aproximativ 15.500 km de la Marea Bering din Oceanul Arctic
Oceanul Pacific () [Corola-website/Science/299095_a_300424]
-
înregistrarea observației: descrierea, numărarea și măsurarea, înregistrarea mecanică, schița și desenul, colecționarea de obiecte - studiul complexelor de fapte - exemplificări Cercetări ale "Școlii Gusti": Goicea-Mare (1925), Rusețu (1926), Nerej (1927), Fundu Moldovei (1928), Drăguș (1929, 1932, 1933), Runc (1930), Cornova (1931), Șanț (1935-1936) Planul monografiei satului Nerej (Henri H. Stahl, 1939): - vol. I - I. Cadrul cosmic: 1. Geografia fizică 2. Geografia umană 3. Considerații privind lupta omului cu natura II. Cadrul biologic: 1. Populația din Vrancea 2. Structura natropologică a populației 3
Metoda monografică () [Corola-website/Science/299166_a_300495]
-
de la "Pitar Moș" și "Liceul Regina Maria" din București, face studii universitare la Școala de Arte Frumoase, unde îl are profesor pe Dimitrie Gusti. Ca membră a echipelor monografice organizate de școala sociologică de la București în localitățile Cornova, Drăguș și Șanț, are posibilitatea să studieze arta populară românească din regiunile cele mai tradiționale. Din echipă făceau parte și Mircea Vulcănescu, Henri Stahl, Nicolae Argintescu-Amza, Petru Comarnescu, Xenia Costaforu, Paul Sterian, Harry Brauner, cu care se va și căsători, mai târziu. A
Lena Constante () [Corola-website/Science/299206_a_300535]
-
Între anii 1443-1453, Donatello lucrează la Padova. Cele mai importante opere ale sale sunt: statuia ecvestra monumentala a lui Erasmo da Nori, conducătorul mercenarilor din Veneția, statuie cunoscută și sub numele de ""Gattamellata"" ("pisică tărcata"), precum și altarul principal al bazilicii "Șanț' Antonio". Cele 21 de reliefuri în bronz, populate cu numeroase figuri, prezintă o imagine în panoramă a arhitecturii, care trezește senzația de profunzime a spațiului. În 1454 Donatello se întoarce la Florența. În 1455 realizează în lemn pentru "Baptisterium" figură
Donatello () [Corola-website/Science/299246_a_300575]
-
dar legenda stejarului evocă evenimente mult mai vechi, de la marea năvălire tătară din 1241-1242, când toți bărbații orașului au murit în luptă și fiind atât de mulți nu au mai putut fi duși în cimitir. Atunci s-a săpat un șanț uriaș unde au fost îngropați cu toții și pentru a nu se uita locul a fost sădit un stejar. Acela este stejarul cel bătrân de astăzi. Spre sfârșitul domniei, Ștefan cel Mare schimbă aceste meleaguri cu "„bunul nostru Caliian”" care era
Cajvana () [Corola-website/Science/299254_a_300583]
-
din turn în turn până la castrul cel mai apropiat. Astfel, o alarmă de pericol se putea propaga rapid din orice punct de pe limes, pentru a chema în ajutor pe militarii din castre. Resturi de fortificații de la limes (valul de pământ, șanțul, fundamente de turnuri etc.) se mai disting pe teren în unele locuri până și în ziua de azi. Pe teritoriul României - al fostei Provincii Romane Dacia - se găsesc următoarele secțiuni de limes: limes Alutanus, limes Transalutanus și Brazda lui Novac
Limes () [Corola-website/Science/299874_a_301203]
-
12 divizii de infanterie, înfruntând numai două divizii germane. Pentru a exploata efectul surprizei, s-a renunțat la pregătirea de artilerie, fiind lansat numai o perdea de fum care să mascheze tancurile. Mașinile transportau fascine pe bot folosite la umplerea șanțurilor antitanc germane adânci de 4 metri. Atacul inițial a fost un succes total pentru britanici. Britanicii au pătruns mai adânc în liniile inamice în timpul acestui atac decât reușiseră în ultimele patru luni, numărul celor căzuți în luptă fiind de numai
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
urmă, rezistența germană s-a întărit, iar, până in decembrie, britanicii au fost împinși pe pozițiile de la începutul atacului. În ciuda acestui fapt, atacul a fost considerat de către aliați un succes și a dovedit că tancurile pot depăși defensiva protejată de șanțuri. În timpul acestei lupte, germanii au folosit pentru prima oară pe frontul de vest stosstruppen (trupele de asalt), unități de infanterie instruite să folosească tacticile de infiltrare pentru a pătrunde cu succes prin liniile inamice. Datorită străpungerii cu succes de către aliați
Frontul de vest (Primul Război Mondial) () [Corola-website/Science/299935_a_301264]
-
indică drept granița de est a Daciei cursul râului Siret. Spațiul de la est de Istru și până la Tyras, Strabon îl numește "stepa getica". Așezările militare își fac apariția încă din timpul neoliticului. Vor lua naștere nu numai așezările întărite cu șanț și val și cele înconjurate cu ziduri seci făcute din piatră. De la sf.sec VI î.Hr. datează mari cetăți de pământ cum este cea de la Stâncești (jud. Botoșani) cercetată sistematic între 1960 și 1970. Așezările fortificate din Moldova ce datează
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
din Moldova ce datează din sec.VI-III î.Hr. se caracterizează prin incinte în formă de poligon neregulat, cu suprafața variind între 1,5 ha (Crivești) și 45 ha (Stâncești), delimitate de jur împrejur cu valuri de pământ, uneori cu șanț adiacent. Cele mai multe dintre așezările fortificate sunt centre economice, politice, militare și de cult, situate întotdeauna într-o zonă intens locuită. Aceste așezări erau numite de geto-daci "dava" și numele unora dintre ele este înscris în texte literare antice sau inscripții
Geți () [Corola-website/Science/299936_a_301265]
-
a satului în dezvoltare economică, iar față de Bistrița de cca. 35 km. Drumul principal de circulație este DJ. 172 B, care face legătura ultimei localități din această zonă - Parva, cu orașul Năsăud și drumul județean 172 ce duce spre comuna Șanț și județul Suceava prin Cârlibaba. Așezată pe valea râului Rebra, cel mai lung afluent nordic al Someșului Mare, la 5 km de confluență, Rebra are o istorie legată insolubil de istoria satelor românești care din vremuri îndepărtate au alcătuit colțul
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
provocând eroziuni de mal. Locuitorii satului Rebra se aprovizionează cu apă din fântâni de tip rural. Aceste fântâni sunt amenajate rudimentar, amplasate întâmplător și lipsite de perimetrul de protecție sanitară. Apele din precipitații se scurg pe versanții naturali și prin șanțurile drumurilor. Se înscrie în zona climatică a Munților Rodnei. Potrivit datelor meteo înregistrate, media lunară și anuală a temperaturii se prezintă astfel : I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII Anual -4 -3 3 4 12
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
învățător suplinitor în Măgheruș, având progres cu școlarii eminent și dobândind lauda senatului școlar de acolo, începând cu anul școlar 1890-1891 s-a transferat ca învățător definitiv în Mureșenii Bârgăului, iar din anul școlar 1894-1895 a fost învățător în comuna Șanț. S-a căsătorit în anul 1893 cu Lucreția Anuță locuitoare în Rebra, fiica fostului notar de cancelarie districtuală Ioan Anuță, originar din Rebra, așa încât atunci când, în anul 1906, prin pensionarea lui Constantin Suci, a devenit liber în Rebra un post
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
cancelarie districtuală Ioan Anuță, originar din Rebra, așa încât atunci când, în anul 1906, prin pensionarea lui Constantin Suci, a devenit liber în Rebra un post de învățător a cerut și a obținut numirea pe acel post. Se vede că în comuna Șanț fusese apreciat și sprijinit, pentru că demisionând din școala de acolo, la 1 decembrie 1906, se adresa senatului scolar cu următoarele cuvinte: Ioan Boroș a avut 5 copii - 1 fecior și 4 fete - dintre care a purtat la școli mai înalte
Rebra, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/299277_a_300606]
-
octombrie, ultimii soldați sovietici au reușit să iasă din încercuire, plasându-se rapid pe noile linii defensive. Pe 7 octombrie, ofensiva germană în regiune se împotmolise. A căzut prima zăpadă, care s-a topit rapid, transformând drumurile de pământ în șanțuri noroioase, un fenomen cunoscut în Rusia ca "rasputița". Blindatele germane au fost puternic încetinite și au fost puse în imposibilitatea de a-și folosi principala lor calitate: mobilitatea. Divizia a 4-a Panzer a căzut într-o ambuscadă organizată de
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
întregime distrus după încercuirea de lângă Viazma, a fost recreat din resturile altor unități și din trupe proaspăt recrutate. Orașul Moscova a fost transformat într-o fortăreață. După cum amintește Jukov, 250.000 de femei și adolescenți au muncit, construind tranșee și șanțuri antitanc în jurul capitalei, excavând și transportând aproape 3 milioane de metri cubi de pământ doar cu mijloace manuale. Fabricile din Moscova au fost transformate în grabă în complexe militare: fabrica de automobile a fost transformată în fabrică de mitraliere, o
Bătălia de la Moscova () [Corola-website/Science/299290_a_300619]
-
putere militară supremă în Orientul Mijlociu, plus că ar fi asigurat condiții mult mai favorabile pentru tratativele de pace care aveau să urmeze. Cei care se opuneau acestei decizii considerau că Siria își organizase o apărare foarte eficientă în profunzime, cu șanțuri antitanc, câmpuri minate și puncte fortificate. După părerea lor, era mai bine să se continue lupta pe pozițiile defensive de pe Înălțimi, decât să implice armata israeliană în lupta din câmp deschis, unde numărul mare de militari și cantitatea sporită de
Războiul de Iom Kipur () [Corola-website/Science/299330_a_300659]
-
fonografului nu durează mult. Pe la 1887, Emile Berliner, după modelul acestuia, realizează gramofonul. Acesta este net superior fonografului, prin faptul că în locul cilindrului de ceară folosește un disc de ebonită, mult mai ușor de manipulat și foarte fiabil. Acesta are șanțuri concentrice, este pus în mișcare de un mecanism cu arc, iar citirea se face cu un traductor perfecționat și ușor de folosit. Acul traductorului este dintr-un un oțel special. Înregistrarea atât la fonograf, cât și la gramofon se făcea
Film sonor () [Corola-website/Science/299446_a_300775]
-
o milă și au obținut un rezultat la fel de neconcludent. Galileo este și unul dintre primii care au înțeles noțiunea de frecvență a sunetului. Zgâriind o daltă cu diverse viteze, el a făcut legătura între înălțimea sunetului produs și distanța între șanțurile de pe daltă, măsură a lungimii de undă și deci a frecvenței. În 1632, în "Dialog" Galileo a prezentat o teorie fizică ce și-a propus să explice mareele, pe baza mișcării Pământului. Dacă ar fi fost corectă, această teorie ar
Galileo Galilei () [Corola-website/Science/297696_a_299025]
-
van Diest, episcopul de Utrecht și de aici înainte i-a fost permis a se apăra cu un zid. Pentru ca un zid de piatră a fost prea scump (pietrele ar fi trebuit să fie importate), Enschede avea un sistem de șanțuri, palisade și garduri vii în loc, care este încă reflectată în numele de stradă Noorder-Hagen și Zuiderhagen. Planul orașului din această epocă este încă recognoscibil în așezarea străzilor. Pentru că orașul medieval a fost în mare parte construit din lemn iar casele de
Enschede () [Corola-website/Science/297739_a_299068]
-
dispunea de patru bariere de trecere, care, fiind puncte slabe, au fost înlocuite în timp de patru mari porți cunoscute sub numele de: Hamburgerpoort (construită în 1302), Waterpoort, Gruitpoort și Hezenpoort. Mai tarziu fortificațiile au fost sporite prin săparea unui șanț în jurul zidului și prin instalarea de metereze în fața acestuia; moară de vânt din centrul orașului - "walmolen" (neerlandeza „Wal”= metereze, „molen” = moară), este situată pe un teren ocupat de acestea. În ciuda acestor apărarari, Doetinchem a fost asediat de mai multe ori
Doetinchem () [Corola-website/Science/297736_a_299065]