7,108 matches
-
concentra energiile. Am organizat în ultimele trei zile o unitate restrânsă, destinată special acestor activități. În acest moment, domnilor, soarta noastră se află în mâinile acestor oameni. În seara asta, când participăm la slujbă, sugerez să ne rugăm cu toții în șoaptă pentru norocul și succesul Apărătorilor Ierusalimului Unit. Capitolul 40 Ierusalim, joi, 3.38 p.m. Senzația era aproape fizică, de parcă sufletul i-ar fi tresăltat ca o cabină de lift. Nu puteau să nege asta: aduceau cu ei umbra morții. Oricine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nou spre televizor, rotindu-l în așa fel încât ecranul să stea cu fața la un perete. — Camere ascunse, îi șopti Uri lui Maggie. Cea mai obișnuită ascunzătoare, televizorul. Rosen părea mai nedumerit ca niciodată. Când traducea, Uri o făcea acum în șoaptă, direct în urechea lui Maggie. Involuntar, închise ochii. Își spuse că era ca să se poată concentra la cuvintele lui. Acum două zile am făcut cea mai mare descoperire arheologică din cariera mea. Din cariera oricui, de fapt. Ar fi de-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
adevăr, chiar și prin legătura de la ochi, o schimbare a luminii? Se opriră. Se auzeau alte voci, ceva mai departe. Maggie se gândi la lumea de dincolo de tunele și se întrebă dacă avea să o mai vadă vreodată. Se auzeau șoapte; se strădui să ghicească limba, dar erau prea departe. Apoi fu din nou înghiontită, picioarele împleticindu-i-se pe suprafața denivelată. Acum era sigură că ceva se schimbase. Se auzea zgomotul străzii: oameni, mașini, pași. Culoarea întunericului de sub eșarfă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
cuiva să intre pe www.uriguttman.com. Și cere-i să descrie ce vede. Haide. Dacă mint, o să afli în curând și apoi poți să faci ce vrei cu mine. Îl văzu pe Miller scoțând telefonul mobil și vorbind în șoaptă cu cineva. Uri zise din nou: — Spune-i să facă din mână la cameră. Maggie simți siguranța din vocea lui Uri. —Haide, Bruce Miller, consilier politic al președintelui Statelor Unite, salută frumos lumea, strigă ea. Auzi două cuvinte de confirmare, chiar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ruptă, femeile începură să iasă grăbite prin capătul aleii care dădea în Royal Street. Câteva întârziate trăgeau panicate de magnoliile și cameliile lor. — De ce naiba m-am oprit să stau de vorbă cu tine, nebunule? se întrebă tânărul, într-o șoaptă furioasă. E sveterul meu cel mai fin! — Târâtură, strigă Ignatius, zgâriind mai departe cu hangerul. — Dar e îngrozitor! Încercă să fugă, dar Ignatius îl ținea bine de braț cu mâna cu care nu manevra sabia. Trecându-și un deget prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
pederast). După câteva minute de conversație, prin care fără nici o greutate mi-am demonstrat superioritatea morală față de acel degenerat, m-am trezit meditând din nou la crizele timpurilor noastre. Mintea mea, necontrolabilă și poznașă ca întotdeauna, mi-a sugerat în șoaptă un proiect atât de magnific și îndrăzneț, încât am vrut să mă feresc chiar și de gândul pe care îl auzeam. „Oprește-te!“ am implorat eu mintea mea de zeu. „Ce-mi spui e nebunie curată.“ Dar tot am ascultat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
să se împrăștie încetul cu încetul. Devenise calul de bătaie al campusului universitar. La o reuniune, unul dintre colegii săi îi explicase în cele din urmă motivul pentru care cursurile sale, care fuseseră înainte respectate, erau tulburate de râsete și șoapte. Ceea ce scria în bilet despre faptul că „a indus în eroare și a pervertit tineretul“ fusese greșit înțeles și interpretat. Se întreba dacă nu ar fi mai bine să explice conducerii ce se întâmplase. Mai era și fraza cu „testiculele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
tine. — Mamă Doamne, urlă Ignatius. Acum chiar c-am încurcat-o! Dumnezeu știe ce pui la cale. Unde te duci? — Nu ieși și nu răspunde la telefon. — De ce? Ce înseamnă asta? Ochii injectați scăpărară de frică. Cu cine vorbeai în șoaptă la telefon? — Nu trebuie să-ți faci griji în legătură cu domnu’ Levy. Am s-aranjez eu totu’. Da’ să-ți aduci aminte că biata ta mamă nu se gândește decât la binele tău. — Tocmai de asta mi-e teamă! — Să nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
rece Santa. N-am vorbit cu mama ta toată ziua. Ignatius închise telefonul. Se petrecea ceva. O auzise pe mama lui spunând „Santa“ la telefon de cel puțin trei ori în cursul zilei. Și ultimul telefon, acea comunicare făcută în șoaptă chiar înainte de a pleca? Mama lui nu vorbea pe șoptite decât cu amica ei Battaglia și atunci numai când aveau secrete. Dintr-o dată, Ignatius bănui motivul pentru care-și luase mama lui atât de emoționată rămas-bun, dându-i senzația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
ajungând în cele din urmă în depozit, unde începuse să înjure ca un marinar. Gorevici îl anunțase pe Zanger, care venise imediat cu avionul, din New York. Până la sosirea lui Zanger, maimuța făcuse laringită și acum nu mai vorbea, cu excepția unei șoapte răgușite. Ce naiba asta? întrebă Zanger. Nici nu poți să-l auzi. Nu contează, spuse Gorevici. O să-l înregistrăm și apoi o să-i dublez vocea. O să facem o sincronizare cu mișcarea buzelor lui. — O să-i dublezi vocea? — N-o să-și dea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
cincisprezece ani în urmă. Nu credea că era posibil să aibă un copil atât de mare. — Presupun că nu poți ști niciodată sigur, zise Beverly. O primiți? Nu. — O să-i spun, spuse Beverly și își coborî vocea la nivel de șoaptă. Dar nu am vrea să facă o scenă în fața pacienților. Pare să fie puțin cam...ăă... instabilă. Și, dacă nu este fiica dumneavoastră, poate ar trebui să lămuriți chestia asta în particular. Bennett aprobă din cap încet. Se lăsă înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
Dacă mănânci bastirma, respirația și transpirația Îți miros a bastirma zile În șir. Chiar și urina Îți miroase a bastirma! Ce legătură are urina cu Întâlnirile? a auzit-o Armanoush pe mătușa Varsenig, care era destul de nedumerită, Întrebând-o În șoaptă pe mătușa Surpun de Îndată ce le-a Întors spatele. Încă obiectând, Însă nedorind să se ciondănească cu ele, Armanoush s-a Îndreptat spre baie unde a dat peste unchiul Dikran, cu capul vârât În dulapul de sub chiuvetă și trupul voluminos sprijinit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ar fi Întors spre ele și n-ar fi remarcat cu o figură plictisită: — Și care-i problema? După cum sună, seamănă cu mumbar. Ar trebui să Încercați Într-o zi, e foarte bun. — Și el e armean? a Întrebat În șoaptă doamna Grinnell când Mustafa a ieșit din Încăpere. — Sigur că nu, a zis Rose cu o voce pierită. Doar că au unele lucruri În comun. Soneria a sunat ascuțit, smulgând-o pe Armanoush din transa ei și făcându-i pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
oalele Încoace și-ncolo Între bucătărie și living, În timp ce Sultan al Cincilea se lua de fiecare dată după miros scoțând niște mieunături rugătoare. Stăteau așa, lipite de scaune, uitându-se la televizor cu volumul dat la minim și vorbind În șoaptă. Totuși, fiindcă ciuguleau fără Încetare dintr-un fel sau altul, toată lumea, În afară de Sultan al Cincilea, mâncase deja mai mult decât ar fi mâncat de obicei la cină. — Poate că s-a trezit deja și mai stă doar În pat pentru că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
a adus iar drept spre ele. Nici măcar nu-mi amintesc exact când am Început să-i spun maică-mii „mătușă“, la ce vârstă. Poate chiar de la Început, Înțelegi, de la bun Început, a răspuns Asya. Vocea Asyei era aproape doar o șoaptă, Însă ochii Îi ardeau. Vezi tu, am crescut printre toate mătușile astea care jucau rolul de mamă. Tragedia mea e că, Într-un fel, am fost singurul copil al acestor patru femei. Mătușa Feride, probabil că ai observat, e un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
viclean. Dintr-odată binevoitor, domnul Bitter a sărit jos și a lăsat-o să se ridice. — O să mă eliberezi? a Întrebat domnul Bitter citindu-i gândurile. Sau o să te folosești de puterile mele pentru a obține o anumită informație? O șoaptă a scăpat dintre buzele ușor deschise ale mătușii Banu, Însă părea mai degrabă un geamăt decât un „da“ sau un „nu“. Se simțea atât de mică În mijlocul imense cavernoase a pământului, cerului, stelelor și a dilemei care Îi pulveriza sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
de Filme Ultranaționaliste scuturând cu putere din cap. N-am auzit niciodată despre așa ceva. A tras un fum din pipă și prin norul de fum a privit-o pe Armanoush drept În ochi, iar glasul lui a coborât până la o șoaptă plină de compasiune. Uite ce e, Îmi pare foarte rău pentru familia ta, Îți transmit condoleanțele mele. Însă trebuie să Înțelegi că toate astea se Întâmplau pe timp de război. Oamenii mureau de ambele părți. Ai idee câți turci au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
pare că evita să recurgă la tutun În fața maică-sii, Își molfăia În schimb gingiile. În seara asta nu fumezi, i-a zis Armanoush Asyei care stătea lângă ea. — Mda, mie-mi spui, a oftat Asya. Apoi a spus În șoaptă. — Șșșt! Mătușa Zeliha nu știe că fumez. Armanoush a fost surprinsă de faptul că Asya, care simțea o plăcere rebelă, aproape sadică În a o Înfuria pe maică-sa de câte ori avea prilejul, era o fiică ascultătoare când venea vorba să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
și pitoresc, Însă adevărul e că nu avem Încredere În turci. Mesrop s-ar răsuci În mormânt dacă, să mă ferească Aramazt, mi-aș uita trecutul atât de ușor. — Cine e Mesrop? a Întrebat-o Asya pe Armanoush aproape În șoaptă, de parcă ar fi putut-o auzi. În regulă. Să Începem cu lucrurile de bază. Faptele reale. Dacă reușim să trecem de fapte, putem vorbi despre alte subiecte, a decretat Doamna Peacock/Siramark. Hai să Începem cu excursia asta turistică În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
abține să nu coboare vocea câteodată În timpul zilei, de teamă să nu-l deranjeze pe tată cu prezența lor. Lui Levent Kazanci nu-i plăcea zgomotul, În special larma făcută de copii. Pe când erau mici fuseseră siliți să vorbească În șoaptă. A fi unul din copiii familiei Kazanci Însemna mai Întâi și mai presus de toate să Înveți sensul cuvântului dad, nu ca În „Daddy“, ci ca În „DAD“: Deliberată Amânare a Durerii. Principiul DAD era aplicat fiecărui moment al vieților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
șosea. În clipa următoare se aude o detunătură Îngrozitoare, de parcă ar fi Ziua Judecății de Apoi și Allah ne-ar chema la El. Când deschid ochii, mă trezesc În bucătăria unei cocioabe de pe marginea șoselei. — Ce zice? a Întrebat În șoaptă Armaoush. — N-ai vrea să știi, crede-mă, i-a răspuns Asya tot În șoaptă. — Ei bine, Întreabă-l câți morți transportă cu dricul În fiecare zi? Când i s-a tradus Întrebarea, șoferul a clătinat din cap: — Depinde de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Apoi și Allah ne-ar chema la El. Când deschid ochii, mă trezesc În bucătăria unei cocioabe de pe marginea șoselei. — Ce zice? a Întrebat În șoaptă Armaoush. — N-ai vrea să știi, crede-mă, i-a răspuns Asya tot În șoaptă. — Ei bine, Întreabă-l câți morți transportă cu dricul În fiecare zi? Când i s-a tradus Întrebarea, șoferul a clătinat din cap: — Depinde de anotimp. Primăvara e cel mai rău; primăvara nu mor prea mulți oameni. Însă după aia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
certe copiii mai mari, să bârfească puțin sau să se roage, acum că era timpul rugăciunii de după-amiază. Nemaiavând În ce dormitor să se retragă, fetele s-au Îndreptat spre bucătărie doar ca să dea acolo peste mătuși care vorbeau În șoaptă despre tragedia care le lovise, În timp ce pregăteau tăvile cu ashure ce urmau să fie servite. — Biata mama e distrusă. Cine s-ar fi gândit că tot ashure pe care l-a gătit pentru Mustafa avea să le fie servit jelitorilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
În relații reci cu el, sau ați avut amîndoi niște hîrÎieli mărunte, iar acel cineva este tatăl tău - i-ar fi plăcut să spun „hîrÎieli mărunte“, on est en bisbille În franceză, cuvînt care vine de la italienescul bisbiglio adică „murmur, șoaptă, zvon“ - nu-ți poți reveni prea ușor. M-am gîndit la ce mi-a transmis tatăl meu, Îndeosebi plăcerea de a fi nesupus de fiecare dată cînd acest lucru e cu putință, moștenire surprinzătoare din partea cuiva care a fost Îndelungă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
face tot ce îmi stă în putință. Însă cel mai bine ar fi ca dumneata să nu îi atragi atenția. N-am putea noi găsi o cale de a rezolva aceasta situație fără atâta - ă - Porfiri zâmbi și spuse în șoaptă: hărmălaie? Tresărind, Salitov îl aprobă fără tragere de inimă. ă Cum se prezintă situația de față?, tonul gentil amuzat al lui Porfiri atenuă interogația. ă ștoarfa asta mică - o prostituată, ține cont... Salitov arătă spre o fată tânără și obosită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]