7,853 matches
-
furturile, lipsa mijloacelor de existentă. Și în alte documente, care privesc deportarea țiganilor, autoritățile vorbesc despre necesitatea curățirii satelor și orașelor de populația țigănească săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit. La procesul principalilor criminali de război, în 1946, Ion Antonescu a invocat furturile și crimele comise de țigani în orașe, în timpul exercițiilor de alarmă antiaeriană. Astfel, criteriile urmărite de autorități păreau că erau cele
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
săracă, fără ocupație sau meserie, fără avere și fără posibilitatea de a-și câștiga existența, de țiganii care trăiau din furt și cerșit. La procesul principalilor criminali de război, în 1946, Ion Antonescu a invocat furturile și crimele comise de țigani în orașe, în timpul exercițiilor de alarmă antiaeriană. Astfel, criteriile urmărite de autorități păreau că erau cele de ordine publică și cele sociale. Nu putem ști în ce măsură acuzele la adresa rromilor din orașe erau reale. Nu crimele comise de țiganii în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
de țigani în orașe, în timpul exercițiilor de alarmă antiaeriană. Astfel, criteriile urmărite de autorități păreau că erau cele de ordine publică și cele sociale. Nu putem ști în ce măsură acuzele la adresa rromilor din orașe erau reale. Nu crimele comise de țiganii în orașe puteau fi motivul principal, odată ce imensa majoritate a celor deportați proveneau din sate. În același timp, deportarea țiganilor nu a fost o măsură de natură socială. Dacă ar fi fost așa, ar fi trebuit ca la acest proces
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
publică și cele sociale. Nu putem ști în ce măsură acuzele la adresa rromilor din orașe erau reale. Nu crimele comise de țiganii în orașe puteau fi motivul principal, odată ce imensa majoritate a celor deportați proveneau din sate. În același timp, deportarea țiganilor nu a fost o măsură de natură socială. Dacă ar fi fost așa, ar fi trebuit ca la acest proces de “curățire” a țării, de elementele “problemă”, sub aspect social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fi fost așa, ar fi trebuit ca la acest proces de “curățire” a țării, de elementele “problemă”, sub aspect social, să fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fie supusă întreaga populație a țării, indiferent de originea ei etnică. Ori acest ecarisaj social a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
a fost limitat la țigani. În documentele emise de autorități, nu sunt invocate motive de natură rasială. Nu se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de preocuparea de a realiza omogenizarea etnică a țării. La 13 august
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
se vorbește nici de “inferioritatea” rasiala a țiganilor, nici de “pericol” rasial, așa cum apare în unele publicații românești de epocă. Referirile la țigani vizează doar cuvinte precum “periculoși”, “indezirabili”, dar autoritățile nu au motivat rasial deportarea. Adevarata rațiune a deportării țiganilor a ținut de politica etnică a guvernului Antonescu, mai precis, de preocuparea de a realiza omogenizarea etnică a țării. La 13 august 1942, guvernatorul Transnistriei, Alexianu, într-o ședință cu prefecții, ordona că, în ceea ce privește rromii, aceștia să fie puși la
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
Antonescu, mai precis, de preocuparea de a realiza omogenizarea etnică a țării. La 13 august 1942, guvernatorul Transnistriei, Alexianu, într-o ședință cu prefecții, ordona că, în ceea ce privește rromii, aceștia să fie puși la muncă și să le fie confiscate bunurile. “Țiganii care au fost primiți acum vor fi repartizați în sate și puși la muncă. Cei ce fură vor fi sancționați pe loc. Caii și căruțele li se vor lua și vor fi date la colhozuri. Nimeni nu mai vagabondează ...Nu
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
vor fi date la colhozuri. Nimeni nu mai vagabondează ...Nu se va da hrană decât în măsură în care se lucrează”. Vasile Gorsky, fostul prefect al județului Oceacov, în memoriul din 15 aprilie 1945, făcea referire la cazarea și hrana țiganilor “au venit în luna august 1942 în o săptămână, 15.000 de flămânzi, în o mizerie cu adevărat țigănească. Au fost îndrumați spre sovhozuri la 40-50 de kilometri, cu căruța și pe jos. Țiganii ajunși la sovhozuri au stat pe
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
făcea referire la cazarea și hrana țiganilor “au venit în luna august 1942 în o săptămână, 15.000 de flămânzi, în o mizerie cu adevărat țigănească. Au fost îndrumați spre sovhozuri la 40-50 de kilometri, cu căruța și pe jos. Țiganii ajunși la sovhozuri au stat pe câmpuri câteva săptămâni, nefiind adăposturi, alimente se dădeau de la sovhozurile din apropiere. Neprimind lemne și scânduri de la guvernământ, pentru facerea bordeielor, am primit ordin să-i adăpostesc în cazarmile de la Alexandrudar, care nu aveau
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
dădeau de la sovhozurile din apropiere. Neprimind lemne și scânduri de la guvernământ, pentru facerea bordeielor, am primit ordin să-i adăpostesc în cazarmile de la Alexandrudar, care nu aveau uși sau ferestre. Ulterior, i-a mutat în patru sate dinspre Bug. Alimentarea țiganilor a fost extrem de grea, deoarece județul mai avea de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cazarmile de la Alexandrudar, care nu aveau uși sau ferestre. Ulterior, i-a mutat în patru sate dinspre Bug. Alimentarea țiganilor a fost extrem de grea, deoarece județul mai avea de hrănit trupele românești în trecere spre Prut și pe cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
cele locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
locale... Țiganii au sosit plini de păduchi ... curând după sosirea lor au început să moară unii dintre ei. Medicii și-au dat seama cam târziu că au în fața tifosul exantematic... În iarna 1942-1943, au murit între 3-4.000 de țigani. Țiganii, chiar mai mult decât evreii, nu se armonizau cu abstracul concept românesc al esteticii în Transnistria: nu numai că erau murdari, infestați de păduchi răspânditori de tifos, îmbrăcați în zdrențe, dar și furau, refuzau să muncească, vorbeau aceeași limbă româna
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
fără oameni - animale de muncă, din moment ce-i ucisese așa de repede. În contextul războiului, care consumase deja aproape toate energiile țării, reacția populației față de deportarea rromilor nu a fost una indiferentă. Atunci când populația se raporta la măsura de deportare a țiganilor, ea judeca acest act al autorităților, prin prisma scopului pe care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug pe țiganii care fac probleme, adică nomazii și, dintre țiganii sedentari, cei care suferiseră condamnări, care
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nu a fost una indiferentă. Atunci când populația se raporta la măsura de deportare a țiganilor, ea judeca acest act al autorităților, prin prisma scopului pe care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug pe țiganii care fac probleme, adică nomazii și, dintre țiganii sedentari, cei care suferiseră condamnări, care trăiau din furturi sau cerșit, care nu aveau o ocupație. Deportarea țiganilor, executată de autorități în vara și la începutul anului 1942 a survenit într-un
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
raporta la măsura de deportare a țiganilor, ea judeca acest act al autorităților, prin prisma scopului pe care credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug pe țiganii care fac probleme, adică nomazii și, dintre țiganii sedentari, cei care suferiseră condamnări, care trăiau din furturi sau cerșit, care nu aveau o ocupație. Deportarea țiganilor, executată de autorități în vara și la începutul anului 1942 a survenit într-un moment când, la nivelul omului de rând, țiganii
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
credea că acestea îl urmăresc. Populația știa că autoritățile îi duc la Bug pe țiganii care fac probleme, adică nomazii și, dintre țiganii sedentari, cei care suferiseră condamnări, care trăiau din furturi sau cerșit, care nu aveau o ocupație. Deportarea țiganilor, executată de autorități în vara și la începutul anului 1942 a survenit într-un moment când, la nivelul omului de rând, țiganii, în ansamblu, nu erau percepuți ca o problemă. O importantă componență a populației rrome era bine integrată în
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
țiganii sedentari, cei care suferiseră condamnări, care trăiau din furturi sau cerșit, care nu aveau o ocupație. Deportarea țiganilor, executată de autorități în vara și la începutul anului 1942 a survenit într-un moment când, la nivelul omului de rând, țiganii, în ansamblu, nu erau percepuți ca o problemă. O importantă componență a populației rrome era bine integrată în lumea rurală, îndeplinind o funcție economică și socială, mulți dintre ei fiind meșteșugari, alții agricultori. În România de dinaintea celui de-al doilea
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nu erau percepuți ca o problemă. O importantă componență a populației rrome era bine integrată în lumea rurală, îndeplinind o funcție economică și socială, mulți dintre ei fiind meșteșugari, alții agricultori. În România de dinaintea celui de-al doilea război mondial, țiganii nu au fost și nu erau văzuți ca o problemă - nici etnică, nici socială. Transformarea lor într-o “problemă” a fost întru totul opera regimului Antonescu și s-a produs în contextul politicii etnice menționate mai sus. Înaintarea sovietică, din
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
evacuare a cetățenilor români, fără deosebire de origine, și de a veghea ca nu cumva unele acte față de polonezii și de evreii din Transnistria să ne fie imputate nouă. La finele lunii iulie, inspectoratele regionale de jandarmi înregistrau 6.431 țigani nomazi, sosiți din Transnistria. Procentul de morți sau dispăruți se ridica la această categorie la 56,2%, iar supraviețuitorii la 43,8%. În ansamblu, au murit de frig și boli, din cauza condițiilor mizere în care s-au aflat, 11.441
ROMÂNIA 1941-1943 by LAVINIU LǍCUSTǍ () [Corola-publishinghouse/Science/91605_a_107352]
-
nordul Dunării care ar fi contribuit în felul acesta la apariția unor probleme suplimentare celor deja existente. Aceasta pentru că, de pildă, recensământul din chiar anul unirii estima că reprezentanții diferitelor etnii prezente în România erau în următoarele proporții: 230 mii țigani, 200.000 bulgari, 133.000 evrei, 40.000 greci 579. Nefiind totuși o pondere de neglijat, urgența unor măsuri care să reglementeze într-un fel prezența tuturor celor menționați era conștientizată de autoritățile din Moldova. Acest fapt putea fi observat
România la răscruce. Anul 1866 by Liviu Brătescu () [Corola-publishinghouse/Science/84966_a_85751]
-
Îmbunătățirea sistemului administrării justiției minorilor și pregătirea personalului din acest domeniu, în spiritul Convenției O.N.U. privind drepturile copilului. 12. Continuarea politicii active de nediscriminare în domeniul protecției copilului, cu referire la copiii minorităților și, în special, al minorității țiganilor, stimularea participării acestora la viața socială și diminuarea impactului social al prejudecăților existente. 13. Stimularea copiilor de a se organiza și de a participa la viața socială. B. Monitorizarea respectării drepturilor copilului în România 1. Comitetul Național pentru Protecția Copilului
HOTĂRÎRE Nr. 972 din 4 decembrie 1995 privind aprobarea Planului naţional de acţiune în favoarea copilului. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/113522_a_114851]
-
noroc la copii și la familie. Când nu era așa de aglomerat cum este în timpurile de azi, le lăsam aici, la Catedrală, să calce lumea pe ele. Dar să știți că și românii tăi aduc covoare, nu doar noi, țiganii !” În interiorul Catedralei și în imediata apropiere a acesteia mișună tot timpul niște bărbați îmbrăcați cu un fel de fustanelă, așa cum purtau arnăuții pe vremuri, numai că de culoare neagră, pe spatele căreia stă scris cu litere mari, aurii, frumos brodate
Nevoia de miracol: fenomenul pelerinajelor în România contemporană by Mirel Bănică () [Corola-publishinghouse/Memoirs/606_a_1365]