12,690 matches
-
și basme poporale din Bucovina, Ediție îngrijită de Ion Filipciuc, Editura "Biblioteca Miorița", Câmpulung Bucovina, 2003, p. 4. 85 Ibidem, p. 44. 86 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Op. cit., v. Obiceiuri de iarnă, pp. 390-402. 87 De sub muntele Rarău. Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Culegere alcătuită de Grațian Jucan, Editura Fundației Culturale Alexandru Bogza, Câmpulung Moldovenesc, 2000, p.223. 88 Elena Niculiță-Voronca, Op.cit., pag.51. 89 S. Fl. Marian, Nașterea la români, Studiu etnografic, Ediție critică de Teofil Teaha, Ioan Șerb, Ioan
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
S. Fl. Marian, Înmormântarea la români, Ed. cit., p. 64. 347 Ibidem, p. 68. 348 Ibidem, p. 75. 349 Ibidem, p. 76. 350 Ibidem, p. 112. 351 Ibidem, p. 121. 352 Filon Lucău-Dănilă, Dumitru Rusan, Fundu Moldovei, O așezare din ținutul Câmpulungului bucovinean, Ed. cit., p. 382. 353 Ibidem, p. 217. 354 Ion Ghinoiu, Obiveiuri populare de peste an, Dicționar, Editura Fundației culturale române, București, 1997, v. Anul nou civil, pp. 9-11. 355 Ibidem, v. Sfântul Vasile, p. 181. 356 Simion Florea
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
pp. 235-236. 79 Ibidem, p. 116. 80 Ibidem, pp. 155-156. 81 Ilie E. Torouțiu, Op. cit., p. 25. 82 Viorica Cernăuțeanu, Pojorâta Izvoare ale trăiniciei, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2007, p. 186 . 83 Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Culegere întocmită de Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Centrul de îndrumere a creației populare și a mișcării artistice de masă, Suceava, 1983, p. 48. 84 Ibidem, p. 47. 85 Ibidem, p. 49. 86 Ibidem, pp. 279-280. 87 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Sbiera, Op. cit., "Mintă-Creață, Busuioc și Sucnă-Murgă", p. 135. 94 Casian Balabasciuc, Stranii povestiri huțule, Editura Cibela, Moldovița, 2006, v. Solomonca, p. 76. 95 Ibidem, p. 77. 96 Doru Scărlătescu, Grațian Jucan, Dragoș Nisioiu, Dornă, Dornă, vad cu dor, Folclor din ținutul Dornelor, Suceava, 1983, p. 23. 97 Ibidem, p. 117. 98 George Muntean, Folclor din Suceava, Ed. Cit., p. 17. 99 Ibidem, p. 26. 100 Ibidem, p. 118. 101 Ibidem, p. 130. 102 Folclor din Țara Fagilor, Ed. Cit., p. 59
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
107 Ibidem, p. 83. 108 Ibidem, p. 87. 109 Ibidem, p. 135. 110 Ibidem, p. 162. 111 Ibidem, p. 163. 112 Ibidem, p. 164. 113 Gavril Moroșan, La fântâna dorului, Ed. cit., p. 28. 114 De sub muntele Rarău, Folclor din ținutul Câmpulungului Moldovenesc, Ed. cit., p. 94. 115 Ibidem, p. 95. 116 Folclor din Suceava, Ed. cit., p. 3. 117 Ibidem, p. 7. 118 Ibidem, pp. 65-66. 119 Ibidem, pp. 67-68. 120 Ibidem, p. 161. 121 Ibidem, p. 169. 122 Ibidem
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
său, Ștefan voievod căruia i-a cedat Țara de Jos: “Și i-am dat iubitului nostru frate cetatea Chiliei și cu vama și ezerele care ascultă de această cetate și orașul Vaslui cu ocolul ce ascultă de acest oraș și ținutul Tutovei și târgul Bârladului, cu ocolul și morile covurluiene și orașul Tecuci cu tot ocolul și oltenii” . Prin poziția sa geografică, în sudul Moldovei, se găsea la “capătul țării”, fiind un „oraș de margine destul de bun”. Tecuciul era la vremea
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
destul de bun”. Tecuciul era la vremea aceea “un târgușor pe care hoardele păgâne îl treceau din când în când prin foc și sabie, înnobilându-i istoria cu încă un praf de cenușă”. Incepând din 1514 și până în 1859 documentele consemnează ținutul Tecuciului, după care devine district și apoi județ. In timpul copilăriei mele Tecuciul era raion iar în prezent este municipiu. Sper ca acest oraș în care m-am născut să nu ajungă în județul Constanța, astfel ca eu să ajung
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
mă căta". Horia Zilieru plătește tribut proletcultismului, dar încearcă să facă o poezie a evenimentului într-un stil căutat și entuziast. Rămâne în poezie un îndrăgostit "cu reminiscențe din Costache Conachi"1, și prin universul de tradiții proiectat într-un ținut fabulos, cuprins în formulă clasică, suprarealistă sau chiar dadaistă. Horia Zilieru îl reînvie pe Ion Barbu sau pe Emil Botta, amintind de tehnica imagistică a "Cântecului pentru nunțile necesare": "Beat, din zale/ siderale/ scoate/ telescoape scufundate". Se poate vorbi la
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
școala liricii ardelene a lui G. Coșbuc, O. Goga, Lucian Blaga, se manifestă printr-un mesianism de factură specială, în sensul că există o chemare care nu mai presupune opreliști, ci se desfășoară într-o liniște contemplativă, fără gesticulație, traversând ținuturi primordiale, experiențe tragice, care îl exaltă și-l tulbură. El rămâne însă vital cu o imensă putere de voință. "Dar poate că lirica poetului ar cădea într-o mai clară lumină dacă am situa-o, pentru a-i determina mai
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
destinul, același câine, ciudată asemănare;" hărțuit de viață rămâne un rătăcit, un ins expulzat la marginea cetății. "Dar câinele negru, aleargă, aleargă/ pe deasupra pământului/ după turma lui necunoscută;/ ieri l-a însoțit spaima,/ azi turma și singurătatea." În alt poem, ținutul prin care trece este sălbatic, contorsionat, el amintește de natura din Infernul lui Dante: apa se transformă în mătreață, frunzele se chircesc, prunii sunt vineți din cauza alcoolului, noaptea este sufocantă, mor copiii de zăpușeală, părul femeilor este de fum, păsările
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
spargă pieptul cu fântâni/ și-n hohote să năvălească-n mine". Tehnica imaginii este expresionistă, vizionarismul lui tinde spre absolut; de aici și permanenta stare faustică, de nemulțumire, de încercare de autodepășire. Poezia satului este scrisă într-un ton elegiac: ținutul este dur sau pustiu, satul își dezvelește existența într-o lumină stranie, în care cresc oasele în temelia caselor, dinții în gingia copiilor, drumurile au măsele hârbuite, păsările se umflă noaptea în cuiburi. Poetul însuși în acest context urcă în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
în care nunta, nașterea, viața stau în lumina unor concepte care vizează o lume liberă în afara constrângerilor. A. Păunescu se întoarce la folclor, imaginația lui este robustă, clocotitoare, spiritul inventiv.1 Astfel, miei "prea fragezi", rupți dintr-o lume a ținuturilor reci, vin spre "așezări" gata oricând să se "răstoarne" în părinți, dacă e "frig primejdios". Obiceiul este familiar, din moși-stră moși se petrece așa. Mieii nu vor încerca să-și depășească condiția: "și mieilor le mijesc coarne/ Și foșnesc mărunt
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
disperat: Visarion decisese că doar eu îi pot traduce dialogurile unui film făcut fără sumedenie de mijloace ori mai curînd fără nimic, în afară de adeziunea și talentul unor artiști ce cred în calitățile prietenului meu. Ca de obicei, mai ales în Ținutul Mioritic, totul trebuia făcut "imediat". Aș minți dacă aș pretinde că am fost cuprins de un irepresibil entuziasm, dar cum "prietenul adevărat, la nevoie se cunoaște", am capitulat și am decis să pun dictonul în fapte. 4. În final, vreme
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. (Vasile Voiculescu, Iubire magică) Redactează, pe foaia de examen, răspunsul la fiecare dintre următoarele cerințe cu privire la text: 1. Numește câte un sinonim neologic pentru sensul din text al cuvintelor: istovitor și călăuza. 2. Explică rolul virgulelor în secvența: ne opream
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
noastră. Seara, când am poposit în bătătura lui Onișor și iam pus în palmă cărăușia și arvună din chirie, nu mai eram niște streini bănuiți, ci oaspeți buni, cărora gazda le deschidea nu numai casa și inima, ci și barierele ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Scrie un text de tip argumentativ de 150-300 de cuvinte (15-30 de rânduri) despre utilitatea studierii literaturii universale în școală. SUBIECTUL al IIIlea (30 de puncte) Redactează un eseu de 600-900 de cuvinte (două
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
al unei lumi vegetative, biologice, este reprezentat prin Crypto, mirele poienii, structurat pe principiul „pământ“, definit prin cunoaștere dionisiacă, prin Eros. Planul median, al unei lumi ordonate prin puterea rațiunii, lume de o coerență și transparență cristalină, este figurată prin ținutul boreal, mitica Hiperboreea. Lumea din care preacumintea Enigel își începe călătoria spre Soare este definită prin cunoaștere rațională (pusă de Barbu sub semnul roții lui Mercur), structurată pe principiul „apă“ (că sufletui fântânăn piept). În sfârșit, planul superior e desemnat
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
pe Ion Onișor săi găzduiască în propria casă, plătindui anticipat o parte din chirie. Gestul lor îl determină pe bătrânul muntean săi considere niște oaspeți buni, pe care îi primește cu ospitalitate în casa lui, gata săi ajute în explorarea ținutului. SUBIECTUL al IIlea (30 de puncte) Utilitatea studierii literaturii universale în școală Sugestie de rezolvare: IPOTEZĂ: Pornind de la premisa că învățământul preuniversitar are menirea de a furniza elevilor o cultură de bază, opinez că studiul literaturii universale se înscrie, cu
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
epic pe motivul ordonator al călătoriei explorative și inițiatice (ca în eposul popular) având ca scop cunoașterea, inițierea, descoperirea adevărului despre moartea lui Nechifor, restabilirea justiției. Spațiul geografic obiectiv în care se desfășoară acțiunea (spațiu real, de la Măgura Tarcăului până în ținutul Dornelor, din colo de muntele Stânișoara) este dublat de un spațiu simbolic (spațiul labirintic, drumul ce urmează itinerariul simbolic al soarelui, spațiul interior al visului etc.). Reperele temporale sunt și ele duale, timpul diegetic obiectiv (mai puțin de un an
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
a Iordaniei, ce dispune de o rețea telefonică de 47 de ori mai redusă (13.000 linii telefonice) decât cea a regatului hașemit (614.000 linii). Sahara Occidentală prezintă o particularitate rar întâlnită în zilelele noastre, aceea de a fi un ținut aproape lipsit de infrastructură de telefonie, cu numai 2.000 linii telefonice pe o suprafață de 266.000 kmp. cu cca. 500.000 locuitori! Pentru a putea evalua locul și mărimea de potențial a infrastructurilor de transport din lumea arabă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3053]
-
exemplificăm felul somptuos, învăluitor și totuși algebric, marea simplitate aforistică a dicțiunii la care a ajuns diagnoza critică a lui Gabriel Dimisianu: "Cotidianul, contingentul, lumescul, sunt marcate în viziunea sa (a lui D.L., n.n.) de un semn negativ, delimitează un ținut al răului, un spațiu al descompunerii și înjosirii, al maculărilor nedorite. Sunt "grămada de gunoi a oamenilor" pe care poetul fusese abandonat, uitat pe nedrept. Și nu pregetă, pentru această impardonabilă nedreptate ce i s-a făcut, să-l chestioneze
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
migrații arabe. Este adevărat că Islamul a oferit un nou motiv de mobilizare, un punct de convergență și un slogan comun, dar acestea nu pot fi singurele explicații. Nu neapărat fanatismul, ci necesitățile economice au împins masele de beduini dincolo de ținuturile lor aride, spre teritoriile mai atrăgătoare din nord, spre confortul și bunăstarea regiunilor civilizate din Semiluna Fertilă. Sub aspect istoric, înaintarea arabă a fost facilitată și de o anumită oboseală a populațiilor recent creștinate din teritoriile supuse, ce au preferat
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
reprezintă o poartă de legătură a unor regiuni interioare repulsive cu „lumea civilizată”. În acest tip poate fi inclusă capitala Arabiei Saudite - Riyad, care este în același timp și o capitală istorică, ce asigură o mai bună legătură a întinselor ținuturi deșertice din centrul peninsulei arabice cu regiunile litorale de la Marea Roșie și de la Golful Persic. f. Capitalele situate în arii de contact ce concurează pentru supremația în regiune își dispută rolul de lider regional, așa cum sunt capitalele petromonarhiilor de la Golful Persic
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3051]
-
vieții și duse de solii numeroase, vreme de luni și luni de zile, pe căi nesfîrșite și necunoscute. Se poate spune că, prin funcția sa, demnitarul politic responsabil cu ambasada unui împărat în țară străină unifică, traversîndu-le la modul propriu, ținuturile disparate. Nicolae Milescu Spătarul a fost însărcinat cu mai multe misiuni, unele, fără îndoială, secrete. Din călătoria sa lungă spre Est, avea să trimită sau să aducă în Rusia mai multe documente: raportul misiunii în China Stateini Spisok, un document
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
despărțire marcați, ireparabil, de trădarea Ioanei -, romanul este ca un jurnal al naufragiului sufletesc. Voltele povestirii descriu un traseu circular, deși romanul se îndreaptă, spre final, către un deznodămînt, o "închidere" narativă. Boala lui Viky (și a "emisarului ei în ținuturile sumbre", motanul Ahmed) apare ca o exprimare nefericită și neașteptată a unui potențial de suferință pe care naratorul, Sandu, nu încetează să-l anime. Ca și în romanul O moarte care nu dovedește nimic, tortura provine din îndoială, din epuizarea
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
Zahei dorul de locul său, acolo unde realul era format din toate aceste suprapuse manifestări imateriale ale domeniului vizibil, ale lumii lui dintîi, în care trăia prin toate simțurile. Nu este departe, de aceea, clamarea vieții pierdute (prin desprinderea de ținuturile Brăilei, ale dunărenilor, pe lîngă mai dureroasa despărțire de cunoscutul vizibil): "Zbor cu lotca, îmbrățișări cu valurile, izbînzi la pescuit, lumina și libertatea care dau drumul nestînjenit puterii din el, să miște, slobodă, brațele tari, și-i mînase picioarele neostenite
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]