7,946 matches
-
alb revărsat și începe să se prelingă de pe tavă pe podea, în pete mari. Ceva îmi spune că din chestia asta n-o să iasă în veci Pavlova de Ciocolată albă pentru opt persoane. O pleașcă îmi aterizează pe picior și țip enervată. Mai am un pic și-mi dau lacrimile. De ce nu mi-a ieșit ? Am urmat nenorocita aia de rețetă pas cu pas. Simt că mă-năbușă furia : furie la adresa propriei mele incapacități, furie la vederea albușurilor care mi-au
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
dar el nu se mișcă. Am înțeles că gătești o cină gourmet în seara asta, spune încet, privind balamucul din jur. — Da. Așa e. Sunt în... cea mai complexă etapă a... îhm... Privirea îmi cade asupra plitei și încep să țip, fără să vreau. Fuck ! Sosul ! Nu știu ce s-a întâmplat. Din cratița mea de sos sar bășicuțe maronii care tapetează tot aragazul și podeaua din jur. Arată ca oala minune din poveste, care a dat pe-afară, până a acoperit totul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
topească ? — Să se înmoaie, mă corectez grăbită. Nathaniel pune tava jos și-și încrucișează brațele. — Ai măcar cea mai vagă idee despre gătit ? zice. Înainte să îi pot răspunde, dinspre cuptorul cu microunde se aude un ZBANG puternic. — O, Doamne ! țip îngrozită. O, Doamne ! Ce-a fost asta ? Nathaniel se uită prin geamul de sticlă. — Ce naiba ai pus acolo ? mă întreabă. A explodat ceva. Mintea îmi procesează la greu. Ce naiba oi fi pus la microunde ? Totul e o ceață. — Ouăle ! îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
În clipa în care Trish iese din cameră, trântesc fierul jos cu zgomot și-mi îngrop capul în mâini. Sunt nebună. N-o să meargă niciodată. Nu sunt făcută să fiu menajeră. Aburii fierului de călcat îmi pufăie în față și țip, speriată. Îl scot din priză și mă prăbușesc lângă perete. E abia nouă și douăzeci și deja sunt cu nervii la pământ. Și eu care credeam că e foarte stresant să fii avocat. UNSPREZECE În momentul în care Trish se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
șampanie pe terasă cu niște... îhm... prieteni. Și aș vrea să porți altceva, și nu uniforma asta. Mă măsoară din ochi cu ușoară neplăcere. Nu e chiar cea mai flatantă ținută a ta. Tu ai ales-o ! îmi vine să țip la ea. Însă mă mulțumesc să fac o reverență, să-i întorc spatele și să mă duc la mine în cameră, spumegând de furie. Lua-o-ar naiba pe Trish. Și pe Melissa. Dacă așteaptă să-i duc sandvișul, să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
se ocupă de un elev problemă. Dar, zău așa... Se întoarce către un bărbat pe care nu-l recunosc și-și dă ochii peste cap. O fostă angajată, spune cu subînțeles. Instabilă psihic. Poftim ? Poftim ? — Nu sunt deloc instabilă psihic ! țip stupefiată. Nu vreau decât să aflu răspunsul la o singură întrebare. E foarte simplu. Când mi-ai pus acel memo pe birou ? Arnold râde, jucând uimirea. — Samantha, ies la pensie. Chiar crezi că e cel mai bun moment ? Poate cineva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
din cap. Samantha, tu părăsești acest loc. Și te întorci la Londra, înapoi la realitate, înapoi la muncă. Crede-mă, n-ai să reușești în veci să menții flacăra unui flirt de vacanță. — Nu a fost un flirt de vacanță ! țip furioasă, tocmai când se deschide ușa. Hilary se uită de la Guy la mine cu ochi ageri și suspicioși. S-a întâmplat ceva ? — Nimic, zic, întorcându-i spatele lui Guy. Absolut nimic. — Bine ! Bate cu degetul în ceasul de la mână. Fiindcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
tresare vizibil în clipa în care mă zărește. Preț de un moment, pare că nu-și poate crede ochilor. Apoi toată fața i se destinde într-o explozie de încântare. Aud ușile trenului trântindu-se. E gata să plece. Haide ! Țip, făcându-i semn insistent. Îl văd că se ridică în picioare în tren, își înșfacă rucsacul și se strecoară pe lângă femeia din scaunul alăturat. Apoi dispare din raza privirii mele, exact în clipa în care trenul pornește din stație. — Prea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2362_a_3687]
-
un jet de băutură puternic acidulată, cu gust de afine, care aterizează direct pe birou, udă hîrtiile și registrele cu un lichid roșu sinistru... și o, nu, te rog, Doamne, nu... Îl Împroașcă pe Doug Hamilton direct pe cămașă. — Fuck ! țip, cu respirația Întretăiată. Îmi cer mii de scuze... — Iisuse Hristoase! izbucnește Doug Hamilton enervat, ridicîndu-se și scoțînd repede din buzunar o batistă. Ai idee, pătează ? — Ăă... Înhaț cutia de suc neajutorată. Nu știu. Mă duc s-aduc o cîrpă, spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
chiar așa... Nu mă mai pot opri din vorbit. Pur și simplu, nu mai pot să tac. La fiecare clătinare sau zgîlțîire a avionului, din gură Îmi iese alt torent de cuvinte, asemeni unei cascade. Dacă n-aș vorbi, aș țipa ca din gură de șarpe. — ... ea era campioană la Înot și la orice altceva și, prin comparație, eu... nu eram nimic... — ... curs de fotografie și sincer am crezut că o să-mi schimbe viața... — ... cincizeci și două de kile. Dar aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ce faceți aici ? — Acum urcăm ! spune Katie și ne Îndreptăm cu toții spre scări, pe care le folosesc mereu ca alternativă la mersul la sală. Plus că, din fericire, marketingul e la etajul Întîi. Tocmai am ajuns pe palier, cînd Jane țipă: — Uite ! O, Doamne ! El e ! Pe stradă cotește, cu un tors egal, maiestuos, o limuzină care oprește exact În fața ușilor de sticlă de la intrare. Nu-nțeleg deloc ce e cu mașinile astea. SÎnt atît de strălucitoare și de lustruite, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Dumnezeule, mă simt de parcă aș fi la televizor sau așa ceva. Picioarele nu vor să mă asculte deloc, mă chinui să-mi țin zîmbetul lipit de față și am sentimentul cumplit că, din clipă În clipă, m-aș putea trezi că țip „Pantaloni !“ sau ceva de genul ăsta. — Poftim, Artemis, spun și Îi pun broșura pe birou. — Ești o comoară, spune Artemis. Ochii ei Îi Întîlnesc pe ai mei și Îmi dau brusc seama că și ea joacă teatru la greu. Își
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
informație?“ — N-am vrut să-i spun nimic din toate astea ! răspund defensiv. M-am trezit pur și simplu spunîndu-le ! Băusem trei vodci și credeam că o să murim ! Sincer, Lissy, și tu ai fi făcut la fel În locul meu. Toată lumea țipa și se ruga, avionul se zgîlțîia din toate Încheieturile... — Așa că i-ai dezvăluit șefului tău toate secretele ! Tu nu-nțelegi că atunci În avion nu știam că e șeful meu ? țip enervată. Era doar un străin. Pe care nu aveam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
tu ai fi făcut la fel În locul meu. Toată lumea țipa și se ruga, avionul se zgîlțîia din toate Încheieturile... — Așa că i-ai dezvăluit șefului tău toate secretele ! Tu nu-nțelegi că atunci În avion nu știam că e șeful meu ? țip enervată. Era doar un străin. Pe care nu aveam să-l mai văd niciodată ! Mai durează ceva timp pînă cînd Lissy percutează. — Știi, ceva de genul ăsta i s-a Întîmplat și verișoarei mele, spune În cele din urmă. S-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Bravo. Minunat. Jack Încearcă să mă sărute, iar eu Încep să urlu ca descreierata. Hai că mă descurc de milioane În seara asta. De ce trebuia să fiu În halul ăsta de lamentabilă ? mă gîndesc furioasă. De ce m-am apucat să țip ? Trebuia doar să strîng din dinți. Evident, nu la modul propriu. Dar trebuia să fiu un pic mai detașată. De fapt, trebuia să fiu atît de absorbită de moment, Încît nici măcar să nu observ păianjenul. — Bănuiesc că ți e nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Pornesc pe urmele muzicii și dau ocol casei, ajungînd la peluza uriașă, unde evenimentul e În plină desfășurare. Partea din spate a casei e acoperită cu stegulețe, iarba e Împînzită cu corturi, pe o scenă cîntă o formație, iar copiii țipă, sărind pe un castel-trambulină. — Emma ! Ridic ochii și Îl văd pe Cyril Înaintînd spre mine, Îmbrăcat ca un bufon, cu o pălărie cu colțuri roșii și galbene. Unde ți-e costumul ? — Costumul ! Încerc să-mi iau un aer surprins. Doamne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
ochi pentru a mă feri de soare, Încercînd să-mi dau seama cine sînt cei deghizați În costumele din jur. Îl văd pe Paul traversînd peluza, Îmbrăcat În pirat, cu trei copii mici Împiedicîndu-i-se printre picioare. — Nenea Paul ! Nenea Paul ! țipă unul dintre ei. Ia mai sperie-ne o dată ! — Vreau o acadea ! zbiară un altul. Nenea Paul, vreau o acadeaaa ! — Bună, Paul ! zic cu moralul la pămînt. Te distrezi ? — Cel care a inventat Ziua Angajaților În Familie merită Împușcat, zice fără
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu moralul la pămînt. Te distrezi ? — Cel care a inventat Ziua Angajaților În Familie merită Împușcat, zice fără nici o urmă de umor. Dă-te naibii jos de pe piciorul meu ! se rățoiește la unul dintre copii, și cei trei Încep să țipe Încîntați. — Mami, dar nu e nevoie să cheltui nici un penny, murmură Artemis, trecînd pe lîngă mine Îmbrăcată În sirenă, În compania unei femei cu aer de generăleasă, care are pe cap o pălărie uriașă. — Artemis, draga mea, nu e nevoie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Faci parte dintr-un grup de... avocați care dansează. — Da. Lissy Încuviințează din cap. Am o viziune subită cu mai mulți avocați pledanți, cu peruci pe cap, care dansează și, fără să mă mai pot abține, pufnesc În rîs. — Vezi ? țipă Lissy. De-asta nu ți-am spus. Eram sigură c-o să rîzi ! — Iartă-mă, zic. Lissy, pe cuvîntul meu că nu de tine rîd. Trag aer În piept adînc și-mi Încleștez buzele. Dar nu văd decît niște bancheri sobri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Ridic privirea, ștergîndu-mă la ochi. — Revarsă-ți toată furia asta la kick-boxing. Folosește violența. Și faptul că ai fost rănită. Mă uit la el nevenindu-mi să-mi cred. N-a auzit nimic ? — Aidan, eu nu fac kick-boxing ! mă trezesc țipînd. Nu fac kick-boxing, OK ? N-am făcut niciodată ! — Nu ? Pare de-a dreptul confuz. Dar ai zis... Am mințit... Urmează un scurt moment de tăcere. — Aha, spune Aidan În cele din urmă. Ei... asta e! Atunci poți să Încerci ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
Sau poli-cum vrei tu. — Emma, te rog ! Mă prinde repede de mînă. Nu te rușina cu sexualitatea ta. Îți promit că am să te sprijin din tot sufletul, indiferent de alegerea pe care o vei face... — Lissy, nu sînt bisexuală ! țip. Și n-am nevoie de nici un sprijin ! A fost doar un vis, OK ? Nu a fost o fantezie, ci doar un vis ciudat, pe care nu mi-am dorit să-l am și asta nu Înseamnă că sînt lesbiană și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
mai tîrziu, se desprinde brusc din brațele mele. — Sper că chestia asta nu te face să te simți nu știu cum... Vreau să spun că sper că nu... te excită sau știu eu... — Lissy, Îți spun pentru ultima oară, nu sînt lesbiană ! țip exasperată. — OK ! zice grăbită. OK. Scuze. Mă mai Îmbrățișează o dată strîns, după care se ridică. Hai, trebuie neapărat să bei ceva. Ne ducem În balconul mic și Înghesuit, pe care proprietarul ni-l descrisese, cînd am Închiriat apartamentul, drept „terasă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
aruncă o privire lui Jack. Nu te uita la el ! murmur. Și... tată ? nu mă las, ridicînd vocea. Cum te-mpaci cu golful ? — Și eu... tot bine, spune tata bățos. — Unde jucați ? Întreabă Jack politicos. — Te-a Întrebat cineva ceva ? țip, Întorcîndu-mă furioasă pe scaun. Urmează cîteva clipe de tăcere. — Vai ! spune mama brusc, cu o voce de actriță de mîna a paișpea. Ia uite ce tîrziu s-a făcut! Am Întîrziat la... la... expoziția de sculptură. Poftim ? — Îmi pare foarte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
cu fața la el. Despre cum te-ai folosit de mine ? Despre cum m-ai trădat ? — OK, Emma. SÎnt de acord, te-am făcut să te simți penibil. Dar... ce e atît de grav În chestia asta ? — Ce e atît de grav ? țip absolut stupefiată, aproape dînd peste o femeie cu un cărucior de cumpărături. Ai intrat În viața mea. Mi-ai băgat În cap ideea că toată povestea asta de dragoste e adevărată. M-ai făcut să mă Îndră... Mă opresc brusc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]
-
crezi că o cunoști pe Emma, dar nu o cunoști deloc, o ține Jemima pe-a ei superîncîntată, de parcă ar fi o pisică sfîșiindu-și prada. Ai subestimat-o, Jack Harper. Ai subestimat-o la un mod strigător la cer. Taci ! țipă un glas din sufletul meu. Nu e adevărat ! Jack, eu niciodată, dar niciodată n-aș... Dar pur și simplu nu mă pot mișca. Nu pot nici măcar să Înghit În sec. Am rămas pironită și mă uit neajutorată la el, cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2129_a_3454]