16,963 matches
-
aceea de a trimite în spațiul extraterestru un sputnik, marile universități americane erau silite, în anii ’40-’50, să-și recruteze studenții de elită, viitorii savanți, din rândul absolvenților de licee europene și asiatice; ba chiar și constituirea staff-urilor academice se realiza printr-o metodă similară. Într-un cuvânt, SUA trebuiau să-și cumpere elita intelectuală pe care secondary school n-o putea pregăti. Anii ’50 ai secolului XX au debutat cu răbufniri critice împotriva teoriilor curriculare la modă (în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Brown, Boston, 1971; Block, op. cit. (studiul lui Bloom). 27. B.S. Bloom, J.T. Hastings, G.F. Madaus (eds.), Handbook on Formative and Summative Evaluation of Student Learning, McGraw-Hill, New York, 1971. 28. Block, op. cit. 29. K.P. Torshen, The Mastery Approach to Competency-Based Education, Academic Press, New York, 1977. 30. R.M. Gagné, The Conditions of Learning, Holt, Rinehart & Winston, New York, 1965 (reeditată în 1977 datorită succesului enorm al primei ediții). Dar cărțile care au conferit un autentic și natural temei psihologic teoriei instruirii și teoriei moderne
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
cu putință aceste virtuți reale și, în același timp, să arătăm limitele curriculumului modern. Încă, mai sunt necesare câteva lămuriri semantice și practice impuse de contextul românesc. În plus, odată cu declanșarea reformei educaționale românești, în literatura pedagogică și în activitatea academică s-a impus o disciplină educațională nouă, denumită cel mai adesea teoria curriculumului. Este o încercare mai mult sau mai puțin reușită a specialiștilor noștri de a reda în românește ceea ce în literatura anglo-saxonă se desemnează prin expresiile curriculum development
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
1961 a avut loc o conferință, care a durat trei zile, sponsorizată de Departamentul pentru Curriculum al Columbia University. La întâlnire au participat peste 200 de educatori interesați de problemele curriculumului și ale procesului cunoașterii în diverse domenii și discipline academice. S-au examinat „frontierele cunoașterii” și consecințele acestor progrese asupra curriculumului. Dezbaterile au fost reunite în volumul intitulat sugestiv Curriculum Crossroads (Curriculumul la răscruce, 1962)14. A existat însă un enfant terrible al conferinței: Dwayne Huebner. Studiul său „Politics and
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
publică, în exces, de către reviste și edituri, „producțiile” acestor eforturi care par să nu aibă alt scop decât de a învenina relațiile dintre cercetătorii autentici și de a deturna efortul lor de la colaborarea profitabilă spre încrâncenări lipsite adesea de eleganță academică. Diagnosticul de „muribund” pus de Schwab curriculumului modern nu a determinat intrarea lui imediată în comă, deși „medicul” a insistat în anii ’70, repetând că ideile eficientiste, Raționalul lui Tyler, principiile behavioriste etc. trebuie abandonate și înlocuite cu studii educaționale
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
role in Technetronic Era (1970), în care utilizase expresia „eră tehnotronică” deja încetățenită 19. La începutul aceleiași decade s-a făcut cunoscut și „viitorologul viitorologilor”: Alvin Toffler. La început, profețiile din Șocul viitorului (1971) n-au fost crezute și lumea academică l-a luat peste picior, supranumindu-l „von Däniken al sociologiei”20. Dar, cum multe dintre previziunile acestuia s-au adeverit în anii următori, oficialitățile academice și politice au fost nevoite să-i dea „drept de cetate” acestui ziarist convertit
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Toffler. La început, profețiile din Șocul viitorului (1971) n-au fost crezute și lumea academică l-a luat peste picior, supranumindu-l „von Däniken al sociologiei”20. Dar, cum multe dintre previziunile acestuia s-au adeverit în anii următori, oficialitățile academice și politice au fost nevoite să-i dea „drept de cetate” acestui ziarist convertit la „știința despre viitor”. Viitorologii anilor ’70 analizau o singură temă importantă: știința, tehnologia și consecințele lor pentru societate și condiția umană în viitor. Tema îi
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
societate, capabil să contribuie la progresul ei. Curriculumul reconstrucționist este „uzina care fabrică societatea”. Asimilarea curriculumului cu un „proces de producție socială” apropie reconstrucționismul social de tehnologism; de fapt, reconstrucționismul nu este decât „varianta socializată” a tehnologismului. În fine, raționaliștii academici sunt păstrătorii tradițiilor. Pentru ei, curriculumul trebuie să aibă ca scop major formarea studenților pentru a folosi și a aprecia idei ca să lucreze într-un anumit domeniu intelectual sau artistic. Curriculumul academic se bazează pe disciplinele clasice pe care le
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
decât „varianta socializată” a tehnologismului. În fine, raționaliștii academici sunt păstrătorii tradițiilor. Pentru ei, curriculumul trebuie să aibă ca scop major formarea studenților pentru a folosi și a aprecia idei ca să lucreze într-un anumit domeniu intelectual sau artistic. Curriculumul academic se bazează pe disciplinele clasice pe care le articulează rațional în funcție de gradul de complexitate, de dificultatea asimilării și de contribuția la formarea culturală a omului. Eisner nu le reproșa „academiștilor” decât sensibilitățile paseiste și nostalgia față de „vechea cultură”. Această clasificare
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în favoarea homosexualismului, masculinismului sau lesbianismului. Pedagogia feministă este preponderent critică, nu apologetică. În anii ’80-’90 s-au explorat aspecte de mare gravitate pe care diferențele sexuale și de practică sexuală le îmbracă în societatea modernă și în postmodernitate: mesajele „academice” pe care le conțin curricula moderne cu privire la sex și inegalitatea sexuală; „construcția” socială a sexului; „efeminarea societății”; „efeminarea bărbaților” în modernitate și postmodernitate; cunoașterea intersubiectivă; relațiile simbiotice dintre mamă și copil; problematica psihopedagogică a „împreunării”; pornografia; erotismul; posibilitatea întemeierii unei
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
culturale. Modelele emancipării culturale subliniază valoarea „imaginii de sine pozitive” (positive self-concept) a minorității și presupune că aceasta poate fi sporită și înfrumusețată studiind istoria și cultura minorității respective. Această idee de bază este asociată cu alta, complementară, de sorginte academică: promovarea în exces a culturii minoritare în rândul tineretului va avea consecințe pozitive pe piața muncii. Se știe însă că, la începutul secolului XX, social-reconstrucționiștii, în frunte cu Harold Rugg și G.S. Counts, propuseseră un model de emancipare ce ar
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
boom educațional și economic care ar scăpa tineretul minoritar american de incultură și de sărăcie. McCarthy a fost nevoit să conchidă că toate modelele de educație multiculturală de la începutul anilor ’90 sunt simple fantezii pedagogice, care se bazează pe prezumții academice negarantate de nimic și pe o viziune infantilă despre dorința diverselor grupuri etnice și culturale de a participa activ la instaurarea armoniei culturale veșnice și aducătoare de prosperitate 91. Concluzia studiului lui Cameron McCarthy (1993) era severă și clară: construirea
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
academiei la care a luat parte în calitate de cititor; dar ca un cititor care și-a întărit vocea proprie și nu și-a pierdut-o în corul celorlalți. Acesta este subtextul major al cărții sale... Este o poveste despre serioasa chestiune academică privind găsirea unei voci critice proprii și, prin găsirea acestei voci critice personale, găsirea propriei identități 152. Într-adevăr, „vocea proprie” a lui William Reynolds a răsunat puternic în teoria postmodernă a curriculumului de-a lungul ultimului deceniu al secolului
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
educație, specifică „realismului halucinant”, caracterizat sumar la începutul acestui capitol.) După Cherryholmes, această tulburare curriculară este ea însăși un fenomen poststructuralist, un fenomen pedagogic postmodern. Exemplul cel mai evident îl oferă deosebirile flagrante dintre „lumea științelor reale” și „lumea disciplinelor academice”. Neliniștile și paradoxurile cu care se confruntă cercetarea științifică actuală contrastează șocant cu liniștea academică a predării disciplinelor în școli. Curricula structuraliste, cu idealurile lor de neutralitate și „decentrare”, ecranează frământările dramatice ale cunoașterii reale și rămân surde la zgomotoasele
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
este ea însăși un fenomen poststructuralist, un fenomen pedagogic postmodern. Exemplul cel mai evident îl oferă deosebirile flagrante dintre „lumea științelor reale” și „lumea disciplinelor academice”. Neliniștile și paradoxurile cu care se confruntă cercetarea științifică actuală contrastează șocant cu liniștea academică a predării disciplinelor în școli. Curricula structuraliste, cu idealurile lor de neutralitate și „decentrare”, ecranează frământările dramatice ale cunoașterii reale și rămân surde la zgomotoasele prăbușiri și transformări de sens și semnificație care au loc, aproape zilnic, în lumea „vie
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
umanistă” și „cultura realistă”. După părerea sa, perspectiva poststructuralistă este singura care ar putea conduce la integrarea culturală, prin curricula integrate, flexibile, adaptabile, creative, personalizate etc. După Cherryholmes (1988), curriculumul tradițional nu a fost însă nici situat într-o tradiție academică și nici constrâns, expres, de situațiile concrete. Nu ele i-au determinat precaritățile, ci complexitatea problemelor pe care le are de soluționat în plan teoretic și practic. Această complexitate a contribuit decisiv la transformarea curriculumului tradițional într-o „soluție perdantă
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
doar aparentă și iluzorie. Cherryholmes (1988) susține că marea lor majoritate, inclusiv cele științifice, sunt supuse presiunilor politice și economice. De fapt, complexitatea curriculumului nu este ceva atipic. Absența fundamentelor este mai puțin notabilă în curriculum decât în înseși disciplinele academice și în celelalte arii educaționale. Nu curriculumul în sine, ca alcătuire, e rău întemeiat; proasta întemeiere provine din chiar disciplinele de învățământ. Se pune așadar o problemă cu privire la regula construirii curriculumului. Care ar putea fi norma ideală? Cherryholmes crede că
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fără însușiri); E. Goffman (The Presentation of Self in Everyday Life); A. Touraine (La voix du regard); B. Rizzi (La bureaucratisation du monde); D. Charles (Le temps de la voix); Dominique Avron (L’appareil musical); R. Nisbet (The Degradation of the Academic Dogma); Paul Ricœur (Conflictul interpretărilor); H. Gadamer (Warheit und Methode); N. Luhmann (Legitimation durch Verfahren); J.L. Borges (Istoria universală a infamiei, Aleph, Celălalt labirint, Cartea ființelor imaginare ș.a.); Márquez (Un veac de singurătate, Toamna patriarhului); E. Sábato (Abaddón Exterminatorul) ș.a.
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Rorty, mirror of nature este o iluzie provocată de mind mirroring („oglindirea mentală”); dar noi nu putem conferi sens prin oglindirea mentală a ceva aflat în afara meticulozității, a rigorii mentale însăși. În anii ’70, postmodernismul a devenit disciplină teoretică și academică. Începuturile istoriei acestei evoluții au fost consemnate de Hans Bertens în The Idea of the Postmodern: A History, Routledge, New York, Londra, 1995. 8. Detaliile politice și militare la care facem aluzie în continuare sunt în general cunoscute. Pentru conformitate, facem
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
Bretano Despre semnificația multiplă a ființării la Aristotel (Über die manigfache Bedeutung des Seienden bei Aristoteles, 1862). Este lectura de adolescență care l-a marcat profund și care a dat impulsul cercetărilor fenomenologice ulterioare. În 1909 și-a început studiile academice la Universitatea din Freiburg, unde l-a putut asculta pe Husserl. Așa a ajuns în contact cu a doua carte care i-a marcat cariera: Logische Cercetări logice (Untersuchungen). Heidegger însuși a mărturisit în Drumul meu în fenomenologie (Mein Weg
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
ajuns în contact cu a doua carte care i-a marcat cariera: Logische Cercetări logice (Untersuchungen). Heidegger însuși a mărturisit în Drumul meu în fenomenologie (Mein Weg in die Phänomenologie) importanța acestor cărți pentru devenirea sa: „Mi-am început studiile academice în iarna 1909/1910 la Facultatea de Teologie a Universității din Freiburg. Activitatea principală dedicată teologiei îmi lăsa însă îndeajuns timp pentru filosofie, care era oricum prinsă în planul de studii. Așa se face că, în semestrul întâi, se aflau
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fost total nefondată. De fapt, Heidegger „s-a sacrificat” pentru a evita închiderea Universității din Freiburg și afișarea „listei cu evrei” în marea instituție de cultură. În cursul inaugural din 24 iulie 1928 (Was ist Metaphysik) el pledase pentru „libertatea academică”; a reluat pledoaria în alocuțiunea din 1933, susținând „autoafirmarea universității germane” - idee total opusă ideologiei naziste; a interzis arderea cărților scrise de autori evrei; iar fapta abominabilă care i-a fost atribuită, cum că i-ar fi interzis lui Husserl
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
fie cărți, fie reviste, dar tot așa și banale produse de masă, ca brânzeturile franțuzești, ciocolatele elvețiene, cutiile de bere de oriunde, cariocile pentru copii etc. -, toate acestea structurau un ritual aproape voluptuos care apropia și suda realitatea interpersonalității. Ludicul academic traversa oralitatea. Odată, un coleg m-a anunțat, cu un aer voios, că a cunoscut o casieriță la o alimentară care putea să-i facă rost de carne. Desigur că această veste m-a încântat. Urma să vorbim. După câteva
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Martirajul conex „afacerii MT” a atins mii de oameni, dacă luăm în seamă membrii familiilor și mediile contingente persoanelor implicate; opinia publică internațională a fost sensibilizată pe măsură și peste 30 de state au reacționat prin instituțiile lor guvernamentale și academice cu admirație și simpatie pentru victimele amintite. Acest segment de populație a avut o conduită demnă și protestatară în toți acești 20 de ani care au trecut; condamnarea lor a fost întru totul abuzivă, în folosul exclusiv al regimului comunist
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
care unii colegi au detectat-o cu multă aplicație. Așa că am răspuns chemării instituției, convertindu-mi frustrarea în motivație, anunțându-mi prietenii de eveniment, conform afișelor puse pe frumoasa ușă a vilei în care institutul încă exista. Oricine din comunitatea academică era bine venit. Conferințele lui Nicolae Stoian erau elementare în limbajul folosit și substanța sa teoretică; de altfel, gândeam că tehnica este ceea ce contează, și nu ambalajul ideatic. La bibliotecă apăruse ca din senin o carte groasă de vreo 800
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]