7,862 matches
-
cerului înstelat într-un strop de rouă. Dacă am afla misterul prin care să ne punem în legătură cu aceste două ordini de lucruri care sunt ascunse în noi, mister pe care l-au posedat poate magii egipteni și asirieni, atuncea în adâncurile sufletului coborîndu-ne, am putea trăi aievea în trecut și am putea locui lumea stelelor și a soarelui. Păcat că știința necromanției și acea a astrologiei s-au pierdut - cine știe câte mistere ne-ar fi descoperit în această privință! Dacă lumea este
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
ascunse în viitorul sufletului meu. Câți oameni sânt într-un singur om? Tot atâția câte stele sânt cuprinse într-o picătură de rouă sub cerul cel limpede al nopții. Și dac-ai mări acea picătură, să te poți uita în adâncul ei, ai revedea toate miile de stele ale cerului, fiecare - o lume, fiecare cu țări și popoare, fiecare cu istoria evilor ei scrisă pe ea - un univers într-o picătură trecătoare. Ce adânc e evreul acesta"! - gândi el în sine
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
din iarbă cu cartea cea veche în mână. Departe, munții cu fruntea încununată de codri, cu poalele pierdute în văi cu izvoare albe. Nouri mari, rotunzi și plini pare-că de vijelie treceau pe cerul adânc albastru; prin ei munții ridicau adâncuri și coaste-n risipă, stanuri negre și trunchete despicau pe ici pe colo negurile și un brad se înalța singur și detunat pe-un vârf de munte în fața soarelui ce apunea. Când soarele intră în nouri, ei părură roșii și
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
fără ea ar fi raiul pustiu. Și cine era ea, Maria? Era fiica spătarului Tudor Mesteacăn, un înger blond ca o lacrimă de aur, mlădioasă ca un crin de ceară, cu ochi albaștri și cuvioși precum albastru și cuvios e adâncul cerului și divina sa eternitate. Ades ea privise din cartea de închinăciune la fața adâncită și palidă a călugărului; o văzuse el ades răsărind - o floare în fereastă - și în nopți cu lună el își lepăda rasa și-și punea
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
naștere am stat lângă ele; am stat la leagănul, voi sta la mormântul tău. Sufletul tău, fără ca azi să și-o aducă aminte, a fost odată în pieptul lui Zoroastru, care făcea ca stelele să se mute din loc cu adâncul grai și socoteala combinată a cifrelor lui. Acea carte a lui Zoroastru, care cuprinde toate tainele științei lui, stă deschisă înaintea ta. Veacuri au stat s-o deslege și n-au putut pe deplin, numai eu pot s-o desleg
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
om va cădea ca o bombă în mijlocul pustiitei noastre inteligențe, va fi un semizeu pentru mine, un mântuitor, poate, pentru țara lui. - Schimbați opiniunea publică, dați-i o altă direcțiune, răscoliți geniul național - spiritul propriu și caracteristic al poporului din adâncurile în care doarme, făceți o uriașă reacțiune morală, o revoluțiune de idei, în care ideea românesc să fie mai mare decât uman, genial, frumos, în fine, fiți români și iar români, zise el încet și răgușit. - Cine s-o facă
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
Libertatea, civilizațiunea plutesc asupră-i, oamenii superiori se ridică spre a-l reflecta în frunțile lor și a-l arunca apoi în raze lungi adâncimilor poporului, astfel încît în sânul mărei întregi se face o zi senină, se răsfrânge în adâncul ei cerul. Poeții, filozofii unei națiuni presupun în cântec și cuget înălțimile cerului și-l comunică națiunilor respective. Dar sunt nouri cari, întunecînd ceriul, întunecă pământul. O, nourii - regi ai pământului vor mâna totdeuna tunetele lor - rezbele asupra popoarălor de
Opere 07 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295585_a_296914]
-
spirit nu visează să li se sustragă. Adevărata și singura tiranie este aceea care se exercită inconștient asupra sufletelor, căci e singura împotriva căreia nu se poate lupta. Sigur că Tiberiu, Gingis-Han, Napoleon au fost tirani de temut, dar din adîncul mormintelor lor Moise, Budha, Iisus, Mahomed, Luther au exercitat un despotism mult mai profund asupra sufletelor. O conspirație poate înlătura un tiran, dar ce poate face ea împotriva unei credințe bine înrădăcinate?!"176 Nu științele sau filosofiile alcătuiesc unitatea mentală
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
aminte ale unei culpabilități ce nu poate fi ștearsă de nimic. Cînd proclamă, la fel ca și eroii lui Schiller, locuitorii din munții Elveției care și-au ucis tiranul: "Vrem să fim un singur popor de frați", vocea răsună din adîncuri: Sînteți un popor de fii complotînd împotriva tatălui și ucigași ai lui". Astfel se pot explica trăsăturile pe care Tarde și Freud le atribuie mulțimilor artificiale, motivul supunerii acestora față de un șef venerat și divinizat. Rezultă de aici că relațiile
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
copilul mamei tale, nu mai ai ce să-ți reproșezi (la fel se întîmplă cînd tu însuți ești copilul actor părinți). Există la copil o înclinație spre a-și inventa un astfel de roman de familie, iar acesta vine din adîncul ființei sale. Acțiunea lui se desfășoară în paralel. El dublează complexul familial, trama înnodînd și deznodînd istoria sa efectivă. La fel odinioară, epopeea cîntată de poeți dubla faptele și spusele războinicilor și regilor, transformîndu-i pe aceștia în eroi. De aceea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
evite conflictele, le provoacă și le întreține, fapt atestat de Profeți. Pe de altă parte, chiar dacă la suprafață, prin ceea ce se vede, marea masă merge pe calea opiniei comune și săvîrșește cele cerute de religia admisă, la nivelul latenței, în adîncuri, se infiltrează și pătrund în memoria colectivă ideile lui Moise, ajungînd să devină tradiție. În forul lor lăuntric, indivizii suferă schimbări: politeiști văzuți din afară, ei devin înlăuntrul lor monoteiști. Apare aspirația de a regăsi unitatea pierdută, impusă de Moise
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
st...rile comune majorit...ții Ț de „orbire”, „surzenie” și „adormire” spiritual.... Așa s... ne ajute Dumnezeu! Capitolul 1 Ce este Reiki Spiritul uman e fascinat de mister. Misterul este abisul care stârnește neîncetat neliniștita noastr... curiozitate prin insondabilele ei adâncuri. Cel mai mare mister al infinitului este existența Celui pentru care nimic nu are mister. (Eliphas Lévi Cheia marilor mistere) S... rețineți c... Reiki este un lucru fascinant, care poate schimba viața oamenilor în bine, și sper c... într-o
Inițiere în Reiki by Risvan Vlad Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/2013_a_3338]
-
transcendență. Captarea misterului vieții determină altitudinea și rafinamentul unei gândiri care respiră prin sensibilitate, îndreptându-se cu pași mărunți „către întâlnirea cu o lumină pe care ea o presimte și a cărei stimulare secretă și căldură prevenitoare le descoperă în adâncul său”2. Omul, revelat ca persoană, nu este reductibil la o sumă de atribute substanțiale; „păstor al ființei” (Heidegger), el trăiește „întru mister și revelare” (L. Blaga). „E adevărat - spunea Petre Țuțea, cu tonul său apodictic și ireductibil - că misterul
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
fereastră de răcoare”, „o pasăre Îți adoarme pe buze”, „genele descriu În argintul minutului frunze”, „miresmele Își lovesc În aer cheile”, „fîntîni obosesc ca metalele”, „peștii fosforescenți [sînt] ca afișe luminoase”, „arcușul rechinilor urcă pe violoncele de ape / din toamna adîncurilor aurul peștilor În frunze / ce bucle meduzele cum se apleacă / și ca șervețele de ceai marginea catifelată a peștilor torpile”, „glasuri lasă dîre de argint ca melcii”... Dacă poemele din ciclul Terase (al doilea din volum) mai amintesc prin sintaxa
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
importantă de poetica suprarealistă, trimițînd, de pildă, spre universul de imponderabilitate și diafanități al unui Paul Eluard, dar avînd În față și modelul teoretic conturat de un André Breton despre „suprarealitate”, ca spațiu În care realul și imaginarul, Înaltul și adîncul, trecutul și viitorul Încetează să mai fie percepute contradictoriu. Tot către propozițiile din manifestele lui Breton trimit și cultivarea vastei rețele de analogii, cultul imaginii, al relațiilor insolite dintre obiecte distanțate de convenția realistă. În prelungirea unor mai vechi considerații
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Însul fără zare ca o barcă părăsită În nisip / Trupul se Închide În cristalul gestului mereu același / Fără mîna care să se frîngă În curelele de transmisiune ale aventurii / Fără izbucnirea de o clipă numai, a farului răscolit din lumina adîncului” (XX). Iar seria recurențelor continuă, În spațiul aceluiași poem, cu „noaptea [care] ca un paznic Încearcă lacătele tristeții”, cu „glasul care nu mai poate scăpa din ocna obicinuinții”, ori cu imaginea omului care „astupă cu bancnote ocheanul prin care ar
A scrie si a fi. Ilarie Voronca si metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
Michel Siffre estimase la 33 de zile șederea sa (care durase, de fapt, 58), iar Fraisse relatează că, în 1906, câțiva mineri surprinși într-o galerie timp de trei săptămâni au crezut că nu au stat decât patru-cinci zile în adâncul minei. GRAFIC VERT: Numărul ciclurilor ORIZ: Durată (ore) Fără siestă Cu siestă Durata veghii în funcție de ciclurile unui speolog care a stat timp de 6 luni într-o grotă (adaptare după Fraisse et al., 1968) Cu toate acestea, studierea atentă a
Experimente de psihologie pentru dezvoltarea personală by Alain Lieury () [Corola-publishinghouse/Science/1974_a_3299]
-
amintea. La brațul Baronului, privea în toate direcțiile, dornică să recunoască pe cei prezenți sau numai mirată că se află în mijlocul acelei maree de oameni. Îl recunoscu pe Tommaso și îi surâse complice și cu bucurie, iar acesta simți în adâncul inimii un fior ce-l însenină, primenindu-l de acea ieșire furibundă de acum câteva clipe. De ce venise Baronul de-atât de departe să-i aducă omagiul său lui Telsio? Oare din ce motive o făcuse? Sicriul din lemn prețios
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
e lumina În care putem vedea luminaDumnezeu, după cum se cântă «Întru lumina Ta vom vedea lumina». Sufletul celui smerit e ca marea: dacă arunci o piatră În mare ea tulbură pentru un minut fața apelor, după care se cufundă În adâncuri.” Sfântul Ioan Îndeamnă la disciplinarea mirosului; În acest sens copilul trebuie să fie ferit de parfumuri și mirosuri plăcute. Parfumurile pot Întări poftele trupești, mai ales dacă aceste mirosuri vin de la parfumri femeiești. În zilele noastre sunt greu de Înfăptuit
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
afirmă că scopul educației creștine este dezvoltarea personalității iar personalitatea nu poate fi concepută fără dragoste, Încredere și libertate: „Ființa religiei ni se destăinuie În reflectările, meditațiile profunde ale oamenilor religioși asupra trăirilor religioase. Simțământul religios care se Înalță din adâncul sufletului nostru și se manifestă Într-o bogăție extraordinară de forme externe, nu se poate cuprinde Într-o singură formulă pietrificată. Însă, o profundă cercetare ar putea descoperi izvorul principal din care pleacă toată bogăția de forme de manifestări religioase
EDUCAȚIA RELIGIOASĂ – O NECESITATE PENTRU SUFLETUL TUTUROR COPIILOR. In: Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Mariana DINTER, Adriana NASTASĂ () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2133]
-
nu-i auzi îndemnul și nici nu era nevoie. Erau nemărginiți, pluteau deasupra lumii, rostogolindu-se printre ceruri, o apă despicată ca o carne crudă. Când luminile se apropiară din toate părțile, de parcă veneau spre ei în același timp din adâncurile cerului și din măruntaiele pământului, Aurica scoase un țipăt scurt. Apoi tremurul ei dădu în plânset, ca și cum ar fi vrut să tragă înapoi tot aerul pe care gâfâielile îl risipiseră... Plânsul i se înmuie într-un tors de pisică. Mai
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
în Vale, și munții din jur. Îmi plac și pietrele. Pământul e ca o mamă și astea sunt oasele pământului. Noi așa zicem, că trăim pe fața pământului, da’ nu-i adevărat. Începu iar să tușească mărunt. Căuta ceva în adâncul pieptului și nu găsea. — Pământul e bun, adăugă, până la urmă pe toate le acoperă. Rada puse alături cele două pietre, cea opacă și cea translucidă. Apoi împături hârtia la loc și o legă iarăși. O puse în cutie, vru să
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
înaltă și părul sârmos unindu-se cu barba într-un fel de glugă, un om ontogenetic. El era, dacă se poate spune așa, un om filogenetic. Un om care se repeta pe sine. Purta, în înfățișarea și gesturile lui, urmele adâncurilor sarmatice, ale glaciațiunilor și ale desprinderii ritualice a mării de uscat și apoi a uscatului de trup. Avea ochii de un albastru sticlos, precum peștii abisali. Sărea de colo colo, ca o reptilă, încât aveai impresia că mersul pe motocicletă
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
Sfântul Simeon își arată gratitudinea față de părintele său duhovnicesc pentru că l-a îndrumat să descopere negrăite bucurii duhovnicești, și vorbește despre el ca despre un sfânt: Cine m-a călăuzit trăgându-mă spre aceste frumuseți? Cine m a ridicat din adâncul amăgirii lumii? Cine m-a despărțit de tată, de frați (Marcu 10, 29) și prieteni, de rude și de plăcerile și bucuriile lumii? Cine mi-a arătat calea pocăinței și a plânsului, de la care plecând am găsit ziua care nare
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]
-
mea nenorocită a rămas iubirea și credința față de sfântul bătrân, din pricina căruia după trecerea atâtor ani Dumnezeu Cel iubitor de oameni milostivindu-Se de mine prin rugăciunile aceluia m-a izbăvit iarăși din multa rătăcire și m-a scos din adâncul răutăților<footnote Idem, Cateheze, p. 248. footnote>. Ajutorul oferit de părintele duhovnicesc nu face de prisos treptele ascetice pe care trebuie să le parcurgă novicele pentru a ajunge la desăvârșire, ci acesta este conștientizat de părintele său că trebuie să
EXPERIEREA LUMINII DUMNEZEIEŞTI LA SFÂNTUL SIMEON NOUL TEOLOG by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/141_a_174]