13,186 matches
-
înconjurată... Pe ulița ce ducea spre locuința bunicii mele drumul era împodobit de o parte și de alta cu un gard viu din lemn dulce înflorit și din spatele lui se vedeau haragii cu fasole înflorită, de toate culorile. Din capătul aleii mă întâmpina bătrânul felinar cu gaz al bunicului, iar pe cerdac mă așteptau florile de trifoi și câteva țesături neterminate ale bunicii. Lord păzea nerăbdător poarta, parcă înștiințat de venirea mea. Miresmele de vanilie ce se propagau din bucătărie se
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a satului. De aceea, într-o duminică frumoasă de august, aproape de Sfânta Maria, am vizitat mănăstirea Probota. Împrejmuită de un zid măreț, care parcă ocrotește în brațele sale sfântul locaș, biserica ne-a întâmpinat ca o mireasă. Călcând sfioși pe aleea pietruită, înconjurată de trandafiri parfumați ca de catifea și de covoare de iarbă verde, am intrat în biserică. Aici era o lume nouă: mirosul de smirnă și de busuioc însuflețea picturile, chipurile sfinților spunându-ne prin priviri că aici e
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
mediu și a văzut în acesta un colț de rai, grădina lui Dumnezeu. Poetul vede mai întâi ceea ce nu i-a fost dat să vadă în Botoșanii clădirilor îngrămădite de lângă biserica Uspenia. Vede, ceea ce la Ipotești intra în firescul incintei: Alei întunecoase de nuci cu frunza lată/ Și snopii de flori albe pe crenge de cireș/ Și iarba cea subțire și moale-amestecată/ Cu flori galbene ș-albe pintre pelinii deși// Pelinii suri c-argintul cu dulcile miroase/ Ce împlu-adormitoare tot aerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
întocmai ca-n basm, floarea-i cade fără vânt/ Scuturată la pământ 66, cum cădea o dulce ploaie pe creștetele îndrăgostiților. Și pe prispă, singurea/ Văduvioară tinerea/ Cu-n picior îmi legăna/ Copilaș înfășețel 67. Curtea este un eden luxuriant: Alei întunecoase de nuci cu frunza lată/ Și snopii de flori albe pe crenge de cireș/ Și iarba cea subțire și moale-amestecată/ Cu flori galbene ș-albe printre pelinii deși -// Pelinii suri c-argintul cu dulcile miroase/ Ce împlu-adormitoare tot aerul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
intitulează "Semnul cumpenei". * Î n 1993 mă aflam la Yad Vașem, în Israel. Datorită intervenției fostului coleg de facultate Leon Volovici, am putut cerceta, în impresionanta arhivă a institutului, documente privitoare la pogromul de la Iași (1941). În incintă se află aleea străjuită de copăcei (unii, ditamai arborii) plantați în amintirea "drepților popoarelor" ne-evrei care, în momente de cumpănă, au salvat viața unor evrei. Unul dintre numele inscripționate poartă sonorități românești: Dimitrie Beceanu. Ieșeanul Beceanu, lângă a cărui farmacie din Hală
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
se îndreptau spre centrul satului, la școală, unde câteva afișe din carton anunțau o serbare școlară. În mijlocul satului, în fața unui tăpșan, lângă biserică, se afla școala, o clădire veche, înaltă, dreptunghiulară, cu ferestrele mari, cu acoperișul din tablă zincată. O alee de brazi ducea spre intrare. Lângă peretele de miazăzi, în curtea școlii, era o scenă impozantă și serbarea începuse deja sub un cer senin, blând, îmbietor. Am intrat și noi în curtea școlii, printre spectatori. Le-am zărit și pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
sunt pentru el un necunoscut, cel mai anonim dintre anonimi, m-am hotărât să mă duc să-l întreb. Las santinelei de la intrare actele de identitate. Așa se cere. Și mă supun întru totul. E lege! Fac primii pași pe aleea ce urcă, de la șosea, spre casa Lui. Starețul Melchisedec la care stau de câteva zile, care a vorbit cu Dumnealui și mi-a înlesnit și pregătit întâlnirea mi-a relatat, ca pe un fapt divers și "programul" Lui dintr-o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
pe lacul Vovidenie ori citește în chioșcul acela din mijlocul lacului, sau în livada din spatele casei. Apoi, spre seară, rămâne iarăși singur, ore-n șir, în odaia de lucru cu foile albe în față, zămislind lumea cărților sale... Urcând pe alee, spre casa unde se află El, Maestrul, îmi iese-n cale doamna Sadoveanu. E o femeie măruntă, sprintenă. Cu părul aureolat de argintul anilor. În mâna dreaptă are un bastonaș din lemn de corn, cu mânerul aurit. Mă întâmpină cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
și de biciclete. Fiindcă în puține țări din lume ciclismul se practică într-o astfel de proporție de masă, de locuitori de toate vârstele și profesiile, ca în Suedia. De aceea, alături de șoselele ultramoderne, netede ca oglinda, șerpuiesc în paralel alei largi, impecabil asfaltate și marcate pentru cicliști, în ambele sensuri, aglomerate, circulate în toate anotimpurile, mai puțin iarna, deși chiar și atunci ele sunt la scurte intervale curățate. Când revin în vila Gertrudei, ea mă întâmpină cu jovialitate, îi mulțumește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
de la Neamț, fiu de țăran ca și el, la subsolul unei vile particulare pe strada Karl Marx, lângă Piața Sfântul Spiridon. Cum urcai pe stradă, la a treia casă, după ce intrai într-o curte largă, o cărare se despărțea de aleea pietruită, care mergea spre treptele de piatră de la intrare și te ducea spre un grilaj de fier, deschideai portița acestuia și coborai vreo zece trepte în capătul cărora, jos, ajungeai în fața unei uși duble. Din spatele acestora, dădeai într-o cămăruță
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
într-adevăr, mare. Făcută din bârne de brad și tencuită în interior. Dar nu și pe dinafară, decât în jurul ferestrelor și ușii. De aceea, la prima vedere îți dădea impresia unei construcții neterminate. Era, însă, bine compartimentată. Din stradă, o alee pietruită și străjuită de două ronduri de flori ducea spre pragul casei, format din cinci trepte de piatră semicirculare. Urcându-le, dădeai într-un hol pătrat, mare, cu glasvand, cu un cuier lung lângă perete și două uși. Prima, în stânga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
tare. N-avea altminteri cum să mă Întristeze prea tare rătăcirea lor. Îmi aminteam că nu dintotdeauna fuseseră așa, și că puseseră cândva toate mână de la mână și rupseseră din sărăcia lor pentru cavou și cruce de marmură pe o alee principală din Bellu. Asta a fost când cu nenorocirea unchiului Tilu, mezinul și singurul lor frate, care a fost găsit Înjunghiat În fața restaurantului Perla, acoperit aproape de zăpadă În viul acelei dimineți de ianuarie când au dat peste el niște muncitori
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
unele Întreruperi cerute de lucrul la romanele vieții mele, drept pentru care mi-a dat mâna să cumpăr cu opt mii de lei un loc de veci pentru mămica mea Felicia, atât de scump și din pricina poziției sale pe aceeași alee centrală din Bellu ca acela sechestrat de mătușile mele. În două ceasuri numai, negociasem cum nu se poate mai avantajos contractul garsonierei locul mamei și am rămas și cu niște bani ce aveau să mă pună la adăpost de orice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
bani ce aveau să mă pună la adăpost de orice fel de griji pentru cel puțin o lună. Grupul statuar din marmură neagră, cu doi Îngerași În formă de V deasupra crucii, mi se părea cel mai frumos monument de pe alee. Tocmai contenise ploaia În dimineața aia neguroasă de 4 martie, iar surorile ei spuneau că-i pare rău că moare, asta vrea să Însemne vremea urâtă pentru surioara lor scumpă, biata Felicia și biata madam Golan și biata Stafie. Mi
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2023_a_3348]
-
de la Înălțarea Sfintei Cruci. O zi de toamnă frumoasă și senină. Din copaci se scuturau frunzele arămii, așternându-se pe cărări, foșnind ca un cântec trist... abia auzit. Și în Grădina publică din Copoul Iașului, venise toamna ca un prăpăd... Aleile erau așternute cu frunze veștede aduse de vânt, cu niște nuanțe, de la galben putred... la roșu ruginiu, culori care ți umplu sufletul de tristeți. După mai multe zile friguroase și umede, o geană palidă de soare se ivi printr-o
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
oase... Chipul hâd al neprevăzutului începea să se arate. Privirea îți rătăcea încețoșată peste locurile virane pline de gropi și ruine, din jurul gării, cu mormane de moluz și gunoaie, ziduri dărăpănate, fără acoperiș, cu ferestre căscate larg, cu hornuri singuratice... Alei năpădite de bălării duceau spre maidane unde înainte fuseseră case arătoase cu grădini frumoase, acum în paragină. Erau primele răni ce ni se înfățișau ochilor, din orașul distrus de război aproape în întregime. Ici-colo, se mai vedea o dugheană, ori
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
incepu să-mi ticăie repede în piept. Dincolo de gard se ridica monumentala clădire a fostului Palat Domnesc, în formă de litera „U”,.. cu un mic parc de brazi înalți, subțiri și ascuțiți ca niște sulițe, tăiat pe mijloc, de o alee, din poartă până la intrarea principală... Flancată de două căsuțe, din zid, se afla poarta principală, mare, impunătoare, de fier forjat,.. Un „S” monogramatic, simbolul nobleței moștenite, încadrat într-un ornament floral, gravat pe mijlocul celor trei laturi, sub coronament, de
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
elev !”. Am avut o tresărire... inima îmi bătu mai tare în piept. Apropiindu-mă.. dispăru... Fereastra din ușa căsuței, înfundată cu carton, în locul perdeluței, părea oarbă. Iar deasupra ușii, pe o placă scria.. cu vopsea roșie, „xerox”. Am pășit pe alee, cu emoția elevului de atunci.. din `948, când am pornit în lunga viață de pribegi, alungați din școala noastră.. și, drumul noilor zări se deslușeau greu dintre neguri. „.. șaizeci de ani.. șaizeci de ani au trecut, de atunci..!” și, mintea
DE-AR FI MOLDOVA’N DEAL LA CRUCE by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/782_a_1742]
-
internațional și relații internaționale de interes prioritar pentru politica externă a României. Articolul 2 Institutul Român de Drept Internațional, Studii și Relații Internaționale are personalitate juridică și funcționează autonom sub îndrumarea Ministerului Afacerilor Externe. Institutul are sediul în municipiul București, aleea Alexandru nr. 24, sectorul 1. Articolul 3 Institutul Român de Drept Internațional, Studii și Relații Internaționale are ca obiective: a) efectuarea de cercetări pe teme de drept internațional și relații internaționale de interes deosebit pentru politica externă a României; ... b
ORDIN nr. 405 din 22 februarie 2000 privind organizarea şi funcţionarea Institutului Roman de Drept Internaţional, Studii şi Relaţii Internaţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127225_a_128554]
-
fiul lui Ghasan și Nahla, domiciliat în Iași, str. Ion Creangă nr. 85 A, județul Iași. 5. Ramadan Feyssal, cetățean sirian, născut la data de 1 august 1961 în localitatea Homs, Siria, fiul lui Rahli și Hamida, domiciliat în București, Aleea Platanului nr. 5, bloc A 45, scara 2. 6. Mohamed Kamiz Ayash, cetățean egiptean, născut la data de 23 mai 1953 în localitatea Gază, Egipt, fiul lui Khamis și Marzouka, domiciliat în București, str. Econom Cezarescu nr. 16. 7. Yousfi
HOTĂRÂRE nr. 830 din 13 decembrie 1991 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127422_a_128751]
-
fiul lui Hussein și Amne Handoun, domiciliat în București, str. Meridianului nr. 72, sector 4. 26. Mohamad Imad Kassas, cetățean sirian, născut la data de 20 februarie 1962 în localitatea Idleb, Siria, fiul lui Ahmed și Widad, domiciliat în București, aleea Valea Viilor nr. 7, bloc M 40, apartament 32, sector 6. 27. Mohamed Marwan Al Khatib, cetățean sirian, născut la data de 22 mai 1960 în localitatea Cairo, Egipt, fiul lui Tawfik și Subhiea, domiciliat în București, într. Patinoarului nr.
HOTĂRÂRE nr. 830 din 13 decembrie 1991 pentru acordarea cetateniei române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/127422_a_128751]
-
Izvoare intra în componență comunei Suharau, raionul Dorohoi. Orașul București - Limită dintre raioanele Tudor Vladimirescu și 23 August în cartierul Baltă Albă, se stabilești astfel: "Intrarea I.O.R., strada Horbotei pînă la intersecția cu strada Bîrsei, și în continuare Aleea Blocurilor pînă la stradă Rampei". - Limită raionului 16 Februarie, în partea de sud și de vest, se stabilește astfel: Stradă Drumul Taberii (partea dreaptă) pînă în dreptul străzii Fusului, drumul de care paralel cu stația Sergent Apostol Constantin, în continuare o
DECRET nr. 798 din 17 decembrie 1964 privind modificarea anexei la Legea nr. 3/1960 pentru îmbunătăţirea împărţirii administrative a teritoriului Republicii Populare Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125428_a_126757]
-
care include următorii factori: - sursele de ape minerale captate sau necaptate; - lacurile și ocnițele terapeutice; - nămolul și gazele terapeutice (mofete); - plajă și apele litorale marine; - instalațiile și construcțiile de deservire a bazelor de tratament; - sursele de apă potabilă; - drumurile și aleile de acces. Zona internă de regim sever va cuprinde dimensiunile minime indicate în tabelul anexă. B. Zona externă de restricție. Această zonă cuprinde teritoriul exterior limitei zonei de regim sever în care prezenți restul factorilor de cură, odihnă și agrement
NORMA TEHNICA din 10 martie 1979 privind stabilirea perimetrelor de protecţie sanitară a staţiunilor balneare şi balneoclimatice. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/125539_a_126868]
-
Articolul 1 Se aprobă transmiterea, cu plata, a imobilelor compuse din construcții și terenul aferent, situate în municipiul Constantă, Aleea Universității nr. 2, județul Constantă, identificate potrivit anexei care face parte integrantă din prezenta hotărâre, din patrimoniul Companiei de Navigație Maritimă "Petromin" - Ș.A. în proprietatea publică a statului și în administrarea Ministerului Educației Naționale pentru Universitatea "Ovidius" din Constantă. Articolul
HOTĂRÂRE nr. 968 din 18 noiembrie 1999 privind transmiterea, cu plata, a unor imobile din patrimoniul Companiei de Navigaţie Maritima "Petromin" - S.A. în proprietatea publică a statului şi în administrarea Ministerului Educaţiei Naţionale pentru Universitatea "Ovidius" din Constanta. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126133_a_127462]
-
sătul Sfîntu Ilie, județul Suceava. 23. Cotoara Marius, născut la 14 septembrie 1961 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiul lui Ioan și Eugenia, cu domiciliul actual în Austria, 3032 Eichgraben, Lupinenstr. 8, cu ultimul domiciliu din România, localitatea Sibiu, Aleea Crăițelor nr. 1, județul Sibiu. 24. Cotoara Aurica Lăură, născută la 20 iunie 1962 în localitatea Sibiu, județul Sibiu, România, fiica lui Szabo Ludovic și Maria, cu domiciliul actual în Austria, 3032 Eichgraben, Lupinenstr. 8, cu ultimul domiciliu din România
HOTĂRÂRE nr. 972 din 18 noiembrie 1999 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/126071_a_127400]