6,258 matches
-
în esență în aplicarea de trei ori a DES. Deși 3DES s-a dovedit a fi un algoritm puternic, el este relativ lent în implementările software, motiv pentru care NIST a lansat în 1997 o cerere de propuneri pentru un algoritm care să-l înlocuiască. S-a pornit de la 21 de propuneri acceptate inițial, apoi prin eliminări numărul lor a fost redus la 15, și apoi la 5, din care a fost ales în cele din urmă algoritmul propus de doi
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
propuneri pentru un algoritm care să-l înlocuiască. S-a pornit de la 21 de propuneri acceptate inițial, apoi prin eliminări numărul lor a fost redus la 15, și apoi la 5, din care a fost ales în cele din urmă algoritmul propus de doi criptografi belgieni, Joan Daemen și Vincent Rijmen. La votarea finală, algoritmul, denumit de autorii săi "Rijndael", a învins la vot patru alte propuneri, printre care și algoritmul RC6, propus de o echipă de criptografi în care se
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
propuneri acceptate inițial, apoi prin eliminări numărul lor a fost redus la 15, și apoi la 5, din care a fost ales în cele din urmă algoritmul propus de doi criptografi belgieni, Joan Daemen și Vincent Rijmen. La votarea finală, algoritmul, denumit de autorii săi "Rijndael", a învins la vot patru alte propuneri, printre care și algoritmul RC6, propus de o echipă de criptografi în care se afla și reputatul informatician Ron Rivest. Criteriile pe baza cărora au fost evaluate propunerile
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
5, din care a fost ales în cele din urmă algoritmul propus de doi criptografi belgieni, Joan Daemen și Vincent Rijmen. La votarea finală, algoritmul, denumit de autorii săi "Rijndael", a învins la vot patru alte propuneri, printre care și algoritmul RC6, propus de o echipă de criptografi în care se afla și reputatul informatician Ron Rivest. Criteriile pe baza cărora au fost evaluate propunerile pentru au fost "securitatea" (rezistența la atacuri criptanalitice), "costurile" (eficiența computațională, complexitatea spațială, precum și licențierea liberă
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
echipă de criptografi în care se afla și reputatul informatician Ron Rivest. Criteriile pe baza cărora au fost evaluate propunerile pentru au fost "securitatea" (rezistența la atacuri criptanalitice), "costurile" (eficiența computațională, complexitatea spațială, precum și licențierea liberă și gratuită) și "particularitățile algoritmului" (flexibilitatea, simplitatea, și ușurința de realizare a implementărilor atât software cât și hardware). În propunerea avansată NIST, cei doi autori ai algoritmului Rijndael au definit un algoritm de criptare pe blocuri în care lungimea blocului și a cheii puteau fi
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
fost "securitatea" (rezistența la atacuri criptanalitice), "costurile" (eficiența computațională, complexitatea spațială, precum și licențierea liberă și gratuită) și "particularitățile algoritmului" (flexibilitatea, simplitatea, și ușurința de realizare a implementărilor atât software cât și hardware). În propunerea avansată NIST, cei doi autori ai algoritmului Rijndael au definit un algoritm de criptare pe blocuri în care lungimea blocului și a cheii puteau fi independente, de 128 de biți, 192 de biți, sau 256 de biți. Specificația AES standardizează toate cele trei dimensiuni posibile pentru lungimea
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
criptanalitice), "costurile" (eficiența computațională, complexitatea spațială, precum și licențierea liberă și gratuită) și "particularitățile algoritmului" (flexibilitatea, simplitatea, și ușurința de realizare a implementărilor atât software cât și hardware). În propunerea avansată NIST, cei doi autori ai algoritmului Rijndael au definit un algoritm de criptare pe blocuri în care lungimea blocului și a cheii puteau fi independente, de 128 de biți, 192 de biți, sau 256 de biți. Specificația AES standardizează toate cele trei dimensiuni posibile pentru lungimea cheii, dar restricționează lungimea blocului
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
și a cheii puteau fi independente, de 128 de biți, 192 de biți, sau 256 de biți. Specificația AES standardizează toate cele trei dimensiuni posibile pentru lungimea cheii, dar restricționează lungimea blocului la 128 de biți. Astfel, intrarea și ieșirea algoritmilor de criptare și decriptare este un bloc de 128 de biți. În publicația FIPS numărul 197, operațiile AES sunt definite sub formă de operații pe matrice, unde atât cheia, cât și blocul sunt scrise sub formă de matrice. La începutul
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
și blocul sunt scrise sub formă de matrice. La începutul rulării cifrului, blocul este copiat într-un tablou denumit "stare" (în ), primii patru octeți pe prima coloană, apoi următorii patru pe a doua coloană, și tot așa până la completarea tabloului. Algoritmul modifică la fiecare pas acest tablou de numere denumit "state", și îl furnizează apoi ca ieșire. Funcționarea sa este descrisă de următorul pseudocod: Aici, "Nb" este numărul de coloane al stării, în varianta standardizată acesta fiind întotdeauna 4. Se observă
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
fiecare pas acest tablou de numere denumit "state", și îl furnizează apoi ca ieșire. Funcționarea sa este descrisă de următorul pseudocod: Aici, "Nb" este numărul de coloane al stării, în varianta standardizată acesta fiind întotdeauna 4. Se observă din descrierea algoritmului că o anumită secvență este realizată iterativ, de un număr de "Nr" ori. Acest "Nr" depinde de lungimea cheii și este 10, 12 sau 14, pentru chei pe 128, 192, respectiv 256 biți. Pasul SubBytes este un cifru cu substituție
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
pasului. Combinat cu pasul ShiftRows, acest pas asigură că după câteva iterații, fiecare octet din stare depinde de fiecare octet din starea inițială (tabloul populat cu octeții mesajului în clar). Acești doi pași, împreună, sunt principala sursă de difuzie în algoritmul Rijndael. Coeficienții polinomului "a(x)" sunt toți 1, 2 și 3, din motive de performanță, criptarea fiind mai eficientă atunci când coeficienții sunt mici. La decriptare, coeficienții pasului corespunzător acestuia sunt mai mari și deci decriptarea este mai lentă decât criptarea
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
criptarea fiind mai eficientă atunci când coeficienții sunt mici. La decriptare, coeficienții pasului corespunzător acestuia sunt mai mari și deci decriptarea este mai lentă decât criptarea. S-a luat această decizie pentru că unele din aplicațiile în care urma să fie folosit algoritmul implică numai criptări, și nu și decriptări, deci criptarea este folosită mai des. Pasul AddRoundKey este pasul în care este implicată cheia. El constă într-o simplă operație de „sau” exclusiv pe biți între stare și cheia de rundă (o
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
simplă operație de „sau” exclusiv pe biți între stare și cheia de rundă (o cheie care este unică pentru fiecare iterație, cheie calculată pe baza cheii secrete). Operația de combinare cu cheia secretă este una extrem de simplă și rapidă, dar algoritmul rămâne complex, din cauza complexității calculului cheilor de rundă ("Key Schedule"), precum și a celorlalți pași ai algoritmului. Cheia de rundă este calculată după algoritmul următor: Acest algoritm lucrează pe cheia algoritmului, de lungime "Nk" cuvinte de 4 octeți (4, 6 sau
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
este unică pentru fiecare iterație, cheie calculată pe baza cheii secrete). Operația de combinare cu cheia secretă este una extrem de simplă și rapidă, dar algoritmul rămâne complex, din cauza complexității calculului cheilor de rundă ("Key Schedule"), precum și a celorlalți pași ai algoritmului. Cheia de rundă este calculată după algoritmul următor: Acest algoritm lucrează pe cheia algoritmului, de lungime "Nk" cuvinte de 4 octeți (4, 6 sau 8, conform standardului), populând un tabel de formula 8 cuvinte, "Nb" fiind numărul de cuvinte al blocului
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
pe baza cheii secrete). Operația de combinare cu cheia secretă este una extrem de simplă și rapidă, dar algoritmul rămâne complex, din cauza complexității calculului cheilor de rundă ("Key Schedule"), precum și a celorlalți pași ai algoritmului. Cheia de rundă este calculată după algoritmul următor: Acest algoritm lucrează pe cheia algoritmului, de lungime "Nk" cuvinte de 4 octeți (4, 6 sau 8, conform standardului), populând un tabel de formula 8 cuvinte, "Nb" fiind numărul de cuvinte al blocului (în versiunea standardizată, 4), iar Nr numărul
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
secrete). Operația de combinare cu cheia secretă este una extrem de simplă și rapidă, dar algoritmul rămâne complex, din cauza complexității calculului cheilor de rundă ("Key Schedule"), precum și a celorlalți pași ai algoritmului. Cheia de rundă este calculată după algoritmul următor: Acest algoritm lucrează pe cheia algoritmului, de lungime "Nk" cuvinte de 4 octeți (4, 6 sau 8, conform standardului), populând un tabel de formula 8 cuvinte, "Nb" fiind numărul de cuvinte al blocului (în versiunea standardizată, 4), iar Nr numărul de runde (iterații
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
cu cheia secretă este una extrem de simplă și rapidă, dar algoritmul rămâne complex, din cauza complexității calculului cheilor de rundă ("Key Schedule"), precum și a celorlalți pași ai algoritmului. Cheia de rundă este calculată după algoritmul următor: Acest algoritm lucrează pe cheia algoritmului, de lungime "Nk" cuvinte de 4 octeți (4, 6 sau 8, conform standardului), populând un tabel de formula 8 cuvinte, "Nb" fiind numărul de cuvinte al blocului (în versiunea standardizată, 4), iar Nr numărul de runde (iterații), dependent de lungimea cheii
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
de lungime "Nk" cuvinte de 4 octeți (4, 6 sau 8, conform standardului), populând un tabel de formula 8 cuvinte, "Nb" fiind numărul de cuvinte al blocului (în versiunea standardizată, 4), iar Nr numărul de runde (iterații), dependent de lungimea cheii. Algoritmul de planificare a cheilor folosește transformarea "SubWord", care este o substituție a octeților identică cu cea din pasul "SubBytes". "RotWord" este o rotație ciclică la stânga cu un octet a octeților dintr-un cuvânt. Cu "Rcon[i]" se notează în algoritm
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
Algoritmul de planificare a cheilor folosește transformarea "SubWord", care este o substituție a octeților identică cu cea din pasul "SubBytes". "RotWord" este o rotație ciclică la stânga cu un octet a octeților dintr-un cuvânt. Cu "Rcon[i]" se notează în algoritm un cuvânt format din octeții formula 9. Operația de ridicare la putere este aici cea valabilă în corpul Galois formula 2. Tabloul "w" conține la finalul prelucrării cuvintele de pe coloanele cheilor de rundă, în ordinea în care urmează să fie aplicate. Rijndael
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
octeții formula 9. Operația de ridicare la putere este aici cea valabilă în corpul Galois formula 2. Tabloul "w" conține la finalul prelucrării cuvintele de pe coloanele cheilor de rundă, în ordinea în care urmează să fie aplicate. Rijndael, ca și toți ceilalți algoritmi ajunși în etapa finală de selecție pentru standardul AES, a fost revizuit de NSA și, ca și ceilalți finaliști, este considerat suficient de sigur pentru a fi folosit la criptarea informațiilor guvernamentale americane neclasificate. În iunie 2003, guvernul SUA a
AES () [Corola-website/Science/312569_a_313898]
-
Intuitiv, entropia cuantifică nivelul de incertitudine implicat de o variabilă aleatoare. De exemplu, o aruncare de monedă va avea entropie informațională mai mică decât o aruncare cu zarul. Printre aplicațiile teoriei informației se numără compresia datelor fără pierderi (de exemplu algoritmul de compresie ZIP), cea cu pierderi (de exemplu MP3) și codificarea canalelor. Acest domeniu se află la limita mai multor domenii: matematică, statistică, informatică, fizică, neurobiologie și inginerie electrică. Impactul său a fost crucial pentru succesul misiunilor Voyager, inventarea CD
Teoria informației () [Corola-website/Science/312652_a_313981]
-
alt scop mai poate fi și cifrarea informației pentru asigurarea ținerii ei în secret pe timpul transmiterii. Pentru această comprimare se utilizează diferite metode denumite „tehnici de codificare” (în engleză: "coding techniques"). Tehnicile de codificare informatică a datelor se bazează pe algoritme speciale; acestea se implementează concret prin crearea de programe scrise în diverse limbaje de programare. Tehnicile de codificare evoluează permanent, atingând o eficiență (un grad de compresie) din ce în ce mai înaltă. La fel de importantă ca și compresia (codificarea) datelor este desigur și decompresia
Compresie de date () [Corola-website/Science/312664_a_313993]
-
scrise în diverse limbaje de programare. Tehnicile de codificare evoluează permanent, atingând o eficiență (un grad de compresie) din ce în ce mai înaltă. La fel de importantă ca și compresia (codificarea) datelor este desigur și decompresia (decodificarea), necesară atunci când datele trebuiesc folosite sau înțelese. Uneori algoritmul de codificare și cel de decodificare corespunzător sunt implementate împreună în același modul de program, care atunci, de obicei, se numește codec. Performanțele compresiei pot fi exprimate prin raportul de compresie și rata de compresie. "Raportul de compresie" este raportul
Compresie de date () [Corola-website/Science/312664_a_313993]
-
audio și video digitală, precum și compresia imaginilor suportă o anumită pierdere de date, fără înrăutățirea evidentă a rezultatelor. Compresia cu pierdere de informație, mai este cunoscută și sub numele de "compresie ireversibilă". Compresia audio este destinată reducerii mărimii fișierelor audio. Algoritmii de comprimare audio se referă la codec-urile audio. Compresia video este procedeul prin care se reduce cantitatea de date utilizate pentru prezentarea de imagini video. Compresia cu fractali și compresia cu rețele neurale sunt două din compresiile lossy folosite în
Compresie de date () [Corola-website/Science/312664_a_313993]
-
și metodă de compresie reversibilă sau cu păstrarea biților. La decodificare se obțin exact datele inițiale. Acest gen de codificare este cel mai întâlnit și se aplică în general în situațiile în care refacerea fără eroare este esențială: Exemple de algoritmi fără pierdere de informație: RLE (Run-length encoding); LZ (LZ77 și LZ78); LZW (Lempel-Ziv-Welch); LZR (Lempel-Ziv-Renau); Huffman.
Compresie de date () [Corola-website/Science/312664_a_313993]