8,976 matches
-
estimate asupra democrației slovace. 9.2.1 Un nou fundament pentru competiția politică Înființarea HZDS de către Mečiar a reprezentat, în sine, un efort de schimbare a principiilor de bază ale competiției politice din Slovacia, iar succesul său și-a pus amprenta pe viața politică slovacă de după mandatul său (cu toate că a determinat ulterior și cramponarea HZDS de aceste principii, fapt care a dus la scăderea potențialului populist al acestui partid). HZDS și-a început activitatea politică prin evitarea explicită a conflictelor ideologice
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fost apoi desecretizate de funcționarii electorali și publicate pe Internet, încălcând astfel pe față votul secret. Ca răspuns la temerile opoziției, autoritățile electorale venezuelene a ajuns la un acord cu Organizația Statelor Americane să retragă controversatele aparate de preluare a amprentelor digitale până la alegerile legislative din 2005, dar acest lucru nu a convins conducerea partidelor de opoziție să participe la procesul electoral. 1 De exemplu, Alberto Fujimori (Peru), Jorge Serrano (Guatemala), Hugo Chávez (Venezuela), Lucio Gutiérrez (Ecuador) și Rafael Correa (Ecuador
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
elimina distanța, în acest caz, dintre subiectivitățile rasiste. Într-adevăr, deși abordează în mod clar portretul social, Negru ca mine reprezintă probabil cel mai relevant exemplu al punctului în care jurnalismul literar și autobiografia se îmbină perfect. Având în vedere amprenta puternică, deși rareori recunoscută, pe care a lăsat-o jurnalismul literar către începutul secolului, apariția "noului jurnalism" din anii '60 ai secolului al XX-lea, a treia perioadă importantă a jurnalismului literar conform clasificării lui Connery, nu era tocmai "nouă
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
a vrut sau nu, Ford face referire și la hegemonia științifică socială crescândă în următorul citat despre "omul de știință politic", observând totodată că aceste puncte de vedere critice diferite pot aduce diferite interpretări ale realității: Jurnalistul literar își pune amprenta pe scrierea proprie. Cu alte cuvinte, ceea ce îl interesează mai mult sunt oamenii și relațiile dintre aceștia, și nu principiile și comentariul abstract. Ziaristul care are același punct de vedere cu omul de știință politic vede fiecare știre din unghiul
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
coordonați și controlați, ca și de pasiunea pe care o depun ei Înșiși În procesul muncii, calitatea produsului turistic se poate sau nu ridica la standarde acceptabile. Putem astfel, afirma că inclusiv nivelul de organizare a turismului Își pune puternic amprenta pe nivelul productivității sociale a muncii din această ramură, a eficienței sale economice. De aceea rezultatele sunt mai bune, acolo unde există o autoexigență ridicată, o disciplină mai bună a muncii și relații bazate pe etică și echitate. Deasemenea la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
foarte pretențioși din acest punct de vedere. 6) Problema informațiilor ce trebuiesc oferite turiștilor sosiți În stațiune. Sinaia nu face excepție de la zgîrcenia cu care sunt oferite la turiști informațiile de care acestia au nevoie, aspect ce Își pune puternic amprenta pe cunoștințele finale cu care pleacă din stațiune și care În mod practic sunt dintre cele mai sărace. De aceea propunem ca și la Sinaia să fie implementat „Model de prezentare a informațiilor la turiști...” (anexa nr. 2) iar la
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
că antieroină (termen mai pertinent la feminin decât la masculin). Destinul altădată elevat și romantic regresează. Flaubert este cel care preia poetica bipolarității, care structura viziunea romantică, sensibil la frumusețe și la grotesc totodată. Iată de ce eroinele lui, care poartă amprenta căutării de ideal și infinit, sunt înghițite de banalitatea cotidianului. Această combinare de romantism și scientism duce la omniprezentă confuziei și a paradoxului, prin prezentarea părții inverse a valorilor. Emma Bovary este singura figură feminină în opera lui Flaubert care
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
casa ei, izolată de lume, cum este Pauline Quenu, care devine tiranul întregii case în La Joie de vivre de Zola. Talentele ei intelectuale înăbușite și slab ghidate sunt otrăvite prin lipsa de stimulări externe. Instalarea la Paris lasă o amprentă inegalabila asupra ființelor, dându-le posibilitate să se afirme în toate sensurile: "la femme est cent fois plus femme à Paris qu'en aucune autre cité de l'univers" [Uzanne 1910, p.18, subl.n.]. În sensul acesta, rolul Parisului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
a componentelor acestei formule, relativitatea lor, în pofida adverbului cu semnificație categorica réellement. În ciuda atașamentului realiștilor și naturaliștilor, portretul Parizienelor în românul secolului al XIX-lea nu insistă asupra prozopografiei; el este, de regulă, foarte vag, reprezentând o ființă vaporoasa, purtând amprenta unui tablou impresionist: "Mme Arnoux părut. Comme elle se trouvait enveloppée d'ombre, îl ne distingua d'abord que să tête" [Flaubert, L'Education sentimentale, p.80]. Farmecul Parizienei ascunde, în sărăcia detaliilor care o caracterizează, un mister provocator. Pariziana
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de son caractère ironique, a une profonde signification. C'est une réponse à la question sur le sens de la vie, une contribution à la métaphysique de l'amour" [Hasenclever, p.129, subl.n.]136. Personalitatea acestui personaj și-a lăsat amprenta asupra structurii operei literare și asupra configurației epicului. Se observă o filiație a acestui personaj de la scriitor la scriitor. Registrul reprezentării Parizienei este de la cel romantic la cel ironic. Imaginea Parizienei cultivata de autori a contribuit la mitizarea/demitizarea personajului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
et textes, L'Ame française ou le national-libéralisme de E.M.Lipianscky [1979], L'identité française, Colloque [1985]; La personnalité collective des nations, théories anglo-saxones et conceptions françaises du caractère național de Philippe Claret [1998] ș.a. Multe din aceste lucrări poartă amprenta unui discurs mitic, având un caracter asertiv, fondat mai mult pe evidente decât pe o demonstrație logică. Printre aceste lucrări, cea a lui E.Marc Lipiansky are meritul de a prezenta un ansamblu mai amplu de trăsături ale parizianului: vivacitate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vechi, o modalitate a fiecărei generații de a o renega pe cea precedentă și de a se deosebi de ea" [Fernand Braudel, Structurile cotidianului, vol.II, p. 73]. La începutul secolului al XIX-lea tot ce este la modă poartă amprenta Londrei: elegantă, seratele, dandysmul, confortul, trăsăturile, caii de rasă și de vânătoare. Treptat însă, anglomania este înlocuită cu modă franceză. Dacă modă engleză i-a afectat pe bărbați, modă feminină s-a localizat la Paris. 388 "C'est de Paris
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pentru vârstă, sex și masa totală adipocitară, sunt determinate genetic (45). Un procent similar de determinism genetic (48%) a fost observat de același grup de investigatori în alte familii studiate (47). Dintre factorii genetici, se pare că sexul are o amprentă puternică asupra repartiției corporale a masei adipoase. Aproximativ 20% din țesutul adipos al bărbaților și numai 6% din cel al femeilor aflate în premenopauză este localizat visceral (59). Deși sexul masculin și postmenopauza se însoțesc de creșterea grăsimii abdominale, sexul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92256_a_92751]
-
fost una destul de frământată cu schimbări destul de importante în ceea ce privește viața ei. În primul rând, Biserica a început să se dezvolte potrivit culturii atât din Răsărit, cât și din Apus. Astfel, scaunul papal și implicit imperiul carolingian și-au pus bine amprenta pe tot ceea ce era în partea de Apus a Europei, iar Imperiul Bizantin și-a lăsat influența asupra Răsăritului creștin. Acest aspect a dus la separarea în două a Bisericii începând cu anul 1054. De la acest an, Biserica Ortodoxă și
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
din valoarea lor, după cum spunea profesorul Pavel (23). Data publicării lucrărilor în sine, nu mai ține de om, ci de veșnica rotire a soarelui în jurul pământului, și de momentul în care teascul tiparului și-a lăsat pe hârtie implacabila sa amprentă. Judecata de valoare însă, ține de om, dar și aici mistificările sunt greu de susținut de către oameni de onoare; - al doilea plan este acela al interpretării istoriografice a evenimentelor, domeniu în care relativitatea este la ea acasă. Istoria aceluiași eveniment
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
o recunosc, perfect meritată, la fel ca și privirea disprețuitor condescendentă, asemeni aceleia pe care o primesc milogii reduși mintali, care s-a abătut asupră-mi când am îndrăznit să-l întreb când are de gând să coboare să ia amprente sau să verifice urmele de copil, perfect vizibile, în praful lichefiat de pe cupola mașinii. Cum n-am dat curs soluției salvatoare, amical dezvăluită de sardonicul apărător al legii și ordinii ("Prinde-i mata și adu-i aici ca să închid dracului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
sensului profund al acestei definiții. Datorăm antichității grecești nu numai întemeierea filosofică a gândirii occidentale, reflecția rațională, spiritul poetic sau vocabularul Fizicii și metaFizicii, ci și un sens integrat, corporal și spiritual, al frumuseții, al libertății interioare și al iubirii. Amprenta elină este rădăcina esențială a spiritului european, este efervescența întemeietoare care a făcut ca această perspectivă articulată asupra cosmosului și spiritului să devină cea mai influentă din lume, să triumfe asupra viziunilor concurente orientale, septentrionale sau ale protocivilizațiilor din America de Sud
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
justițiară a reformaților, abilititatea socială a evangheliștilor, pentru a creiona, în fugă, câteva linii din chipul creștinismului european. Ceea ce e mai interesant, poate, e faptul că anvergura creștină integrează atât moștenirea romană (vezi impactul civilizator al extensiei catolice), cât și amprenta elină (capacitatea de integrare activă a tradițiilor și mitologiilor locale operată de ortodoxie), creând o sinteză europeană în care diversitatea nu e în prealabil erodată într-un melting pot (ca în cazul american), ci e integrată într-un conglomerat democratic
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
care evacuează credința și viața religioasă din spațiul public și școală, care transformă birocrația în regulă și nou inventata "aristocrație" a funcționarilor publici în clasă privilegiată), a funcționat ca un model pentru noi. Și astăzi, tradiția birocratică, hipercentralizatoare franceză constiuie amprenta esențială a organizării instituționale românești. Tirania Capitalei asupra periferiei (impropriu numită provincie - termen care desemnează un teritoriu cucerit în prealabil și administrat prin reprezentanți), alocarea discreționară a resurselor și infatuarea obraznică a metecilor aciuați la Curte față de ceilalți, simpli cetățeni
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
erau la momentul cuceririi romane (101-102-105-106 d.Hr.) în stadiul civilizației de tip oppida și dava, reprezentând forma intermediară dintre sat și viața urbană. Romanii aduc în Dacia viața urbană, coloniile și municipiile, civilizație de tip urban care-și pune amprenta asupra sintezei daco-romane. După retragerea strategică la sudul Dunării, civilizația de tip urban nu a dispărut dintr-o dată, iar dispariția vieții orășenești din Dacia o datorăm atacurilor migratorilor barbari, care atacau în primul rând orașele, unde credeau că sunt
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
seducătoare ar fi supoziția cu privire la domnconsul, să reținem că forma de organizare în obști prin modalitatea lor de a-și alege potrivit dreptului străvechi al neamului și al satului, pe cel mai capabil descendent al moșului întemeietor, și-a pus amprenta și asupra alegerii domnilor români; aceștia nu mai conduceau un sat, ci o moșie în sens de țară, moștenită de la strămoșii săi, boierii alegând la nivel de moșiețară-stat pe cel care era „os domnesc”, vrednic să conducă moșia mai departe
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
impuse de Împăratul Roș, drept răsplată pentru omenia sa. Prin ei, Harap Alb constată ciudățeniile firii omenești, are prilejul să cunoască psihologia umană. Concluzii In „Povestea lui Harap Alb” Creangă a retopit structuri epice tradiționale, Într-un stil individualizat, purtând amprenta modernității. De inspirație folclorică sunt: tema (triumful binelui asupra răului) și motivele (călătoria, pețitul, muncile, proba focului, Încercarea puterii, izbânda mezinului, căsătoria), personajele (Craiul, Verde Împărat, Împăratul Roș, fata acestuia, Spânul, Harap Alb), ajutoarele eroului (Gerilă, Setilă, Ochilă, Flămânzilă, Păsări-Lăți-Lungilă
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
cu iscusința, ca să se apere. In psihologia lui Ștefan Gheorghidiu gelozia devine sentimentul dominant care Îl torturează. De la nevoia de dragoste absolută, la gelozia chinuitoare, iată procesul sufletesc suferit de erou. Analiza psihologică atinge În unele pagini profunzimi neexplorate, sub amprenta autenticității, pentru că este o introspecție ascuțită a personajului. De fapt, gelozia lui Ștefan Gheorghidiu apare ca o altă față, În fond firească, a intensității sentimentului său de dragoste, a setei de dragoste absolută. Punctul culminant al analizei sentimentului geloziei este
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
lieduri (foarte cultivate în Finlanda). Alți doi muzicieni remarcabili care au venit după cei doi deja amintiți sunt Erkki Melartin și Selim Palmgren. Primul dintre aceștia s-a născut în Carelia, in estul Finlandei, zonă care avea să-și lase amprenta asupra stilului său muzical. Erkki a compus simfonii de cameră și o operă, Aino, care s-a bucurat de succes în Finlanda. Cel de-al doilea a fost pianist și compozitor pentru pian, creând diferite compoziții pentru piano solo sau
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
așa cum sugerează titlul, admirăm imaginea acestei țări de sus, "din zborul avionului, Finlanda pare o imensă grădină"251. În subcapitolul O țară născută din ape, George Radu vorbește despre relieful Finlandei și de modul în care clima și-a lăsat amprenta asupra lui, de faptul că e o țară înconjurată de apă, analizează densitatea populației, dar și flora și fauna regiunilor. Acesta precizează că Finlanda este împărțită în trei zone: zona de coastă, cea lacustră, care cuprinde lacurile și cea a
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]