KorAP: Find »[drukola/base=analiză & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...221 222 223 ...7612 >

190,296 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

fost utilizate astfel încât rezultatele lor să se afle într-un raport de complementaritate. Astfel, am ajuns să identific o perspectivă asupra maternității cumva la limită, pe care am numit-o maternitatea haiducească 19. Alături de acest concept, remarc drept semnificative, în cadrul analizei făcute, concepte specifice pentru demersul de față, cum sunt familia monoparentală, drepturile părinților naturali, dependența de statul bunăstării, protecția socială a maternității 20, iar altele menite să circumscrie ansamblul social din perspectiva teoretică asumată: gen, patriarhat, discriminare de gen, relații

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
gen, relații de putere 21. Familia formată din copil și singurul său părinte trebuie recunoscută ca un tip aparte de familie și luată în seamă corespunzător la nivelul politicilor publice. În cercetarea stării de fapt, un demers constant a fost analiza legilor 22 prin care se configurează cadrul social formal în care trăiesc familiile monoparentale în România. Datele oferite de câteva institute de cercetare (Institutul Național de Statistică, Institutul de Cercetare a Calității Vieții, Institutul de Studii ale Dezvoltării) au fost

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în viața privată, să surprind cum relațiile de gen, ca relații de putere, fac diferită experiența parentității pentru femei față de bărbați. Concluzia este că femeile din familiile monoparentale sunt discriminate social, ceea ce este posibil în virtutea ordinii patriarhale, nedrepte pentru ele. Analiza problematicii familiei monoparentale arată că lungul drum spre autonomie 24 pornește de acasă; emanciparea, cel puțin a femeilor, înseamnă în primul rând o emancipare în sfera privată. CAPITOLUL ITC "CAPITOLUL I" Familia deschisătc "Familia deschisă" 1. Mamă singură pe timp

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
de a aborda problematica familiei monoparentale din perspectiva teoriilor politice, nu voi ajunge cumva la constatarea evidențiată încă de feminismul american, cunoscut sub numele de „feminism al valului II”, după care tot ceea ce este personal este politic? Această etapă de analiză a situației femeilor fusese marcată de apariția cărții Simonei de Beauvoir, Al doilea sex, în 1949. Autoarea se întreba cum este posibilă egalitatea reală între femei și bărbați, în condițiile în care egalitatea formală, deși necesară, nu este suficientă?2

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
dar greu de surprins în studiile sociologice este separarea, situație în care, în fapt, cuplul se destramă, iar relațiile părinților cu copii sunt marcate de conflictele dintre adulți. Pe lângă constatările de ordin cantitativ, pot fi invocate drept bune argumente pentru analiza problematicii familiei monoparentale consecințele privind calitatea vieții membrilor acesteia. Familiile cu copii sunt predispuse, în momentul de față, în România, unui risc accentuat de sărăcie 23. Explicațiile sunt legate fie de creșterea cheltuielilor de întreținere pentru fiecare copil în parte

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
familii monoparentale sunt conduse de către femei, putem trage o concluzie în privința sărăciei acestora. Situația de sărăcie a familiilor monoparentale este un caz de discriminare negativă a femeilor prin mecanisme socioculturale, consacrate de stat. Această stare de lucruri nu decurge din analiza legislației, ci din observarea practicilor curente de viață 25. Femeile sunt responsabilizate pentru copiii lor în mai mare măsură decât bărbații și au șanse mai mici pe piața muncii atunci când devin mame. Familia monoparentală întâmpină deci, în primul rând, dificultăți

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
reproductive, se regăsește în socializarea copiilor, oferă îngrijire și protecție membrilor ei, dezvoltă un climat de strânsă afectivitate. În cadrul acesteia, nu sunt reglementate comportamentele sexuale, părintele singur (fără partener în cadrul familiei) putând avea relații afective și sexuale în afara familiei. În analizele referitoare la familia monoparentală, un accent deosebit este pus pe consecințele asupra evoluției copiilor: stare de sănătate, succes, eșec sau abandon școlar, devianță, stabilitate în familiile pe care le formează. Mult mai puțin au fost studiate efectele asupra adulților, puși

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
după care fiecare a răspuns că este mai întâi de toate mamă. Mă întreb: nu cumva această constantă autorecunoaștere în ipostaza de mamă reprezintă un efect al situației speciale în care se aflau? Metodele folosite au fost: observația, observația participativă, analiza de documente, interviul de adâncime. Observația are un caracter mai degrabă holistic, de surprindere a raporturilor interumane, mai cu seamă prin subordonarea acestora raportului principal mamă-copil. Ipoteza avansată aici este că toate raporturile cu lumea s-au schimbat din momentul

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
presupus implicarea în viața de fiecare zi a comunității. Acest fapt a fost precedat de declararea intențiilor globale de cercetare. Participarea la viața comunității a fost relativ moderată, fără o integrare efectivă în grup și o asumare de roluri corespunzătoare. Analiza de documente a vizat studierea fișelor de identificare, a evaluărilor inițiale și finale, a declarațiilor, referatelor sociale, jurnalelor și, nu în ultimul rând, a legislației aferente. Interviurile de adâncime (conversația cu scop), în formele conversației informale și a interviului general

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
publică aparte. Fiecare participant în familie are drepturi și îndatoriri față de ceilalți. Îndeplinirea lor este o opțiune liber asumată, ca urmare a implicării afective. 4. Familia monoparentală formată din persoane adultetc "4. Familia monoparentală formată din persoane adulte" Într-o analiză prin prisma politicului, sfera problemelor de factură socială poate fi gândită ca un câmp de forțe în care nevoile, trebuințele indivizilor pe de-o parte, iar pe de alta, capacitatea societății de a răspunde la ele astfel încât să se păstreze

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
care plec este aceea că familia monoparentală nu a fost luată încă, în mod semnificativ, drept grup-țintă în demersul de elaborare a politicilor publice din România, identificarea unor reglementări de o astfel de factură fiind doar de ordin indirect, prin analiza unor tipuri de politici care se adresează altor segmente sociale. De pildă, politicile adresate șomerilor. Apoi, se poate observa că există tratamente separate ale membrilor familiei monoparentale: copiii beneficiază de forme de suport în calitatea lor de copii, iar adultului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
autoritatea asupra familiei sale, conducătorul își exercita autoritatea asupra supușilor săi. Paternitatea era, sintetic vorbind, asociată cu autoritatea 19. Înțelegând prin autoritate un sistem de putere sau de control social recunoscut drept legitim de cei implicați, este interesant de supus analizei temeiul pe baza căruia are loc investirea cu autoritate a părinților. Părinții se bucură în mod egal de recunoașterea autorității sau putem identifica o mai mare prestanță a tatălui (asupra căruia studiile sociologice lasă să se înțeleagă că reprezintă, în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în fapt cu o lipsă de autoritate, situație care poate conduce la comportamente deviante. O astfel de stare de criză este mai probabilă în cazul unei familii cu un singur părinte, când părintele nu mai face față problemelor de viață. Analiza tipurilor de autoritate în familie poate fi realizată după schema clasică a tipurilor de autoritate, așa cum este cunoscută la Max Weber: autoritatea tradițională, carismatică și legală. Apropierea între tipurile de autoritate în sfera publică și cea privată are, evident, limite

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
serviciile de factură educațională în perioada învățământului obligatoriu. Aceste măsuri de politică publică sunt nediferențiate pentru specificul tipului de familie, ele adresându-se în general la ceea ce este cunoscut drept familie. Premise privind politicile publice pot fi cele desprinse din analiza raporturilor de putere în cadrul familiei. Acestea ar putea fi un bun indicator asupra necesității de a avea ca sprijin familia ca întreg sau un membru ori altul al acesteia. Una dintre particularitățile acestui tip de familie vizează o acută nevoie

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
se delimitează de mai multe modele posibile. Unele dintre acestea au șanse bune de a fi parteneriale. Am urmărit stabilirea unor repere privind familia în câteva modele posibile, cu intenția de a sugera existența unor alternative la familia nucleară patriarhală. Analiza asupra familiei va continua din perspectiva teoriilor politice feministe: liberală, marxistă, radicală și comunitară. În toate acestea, voi urmări raportul între conceptualizarea familiei și ideea de emancipare a femeilor. Sensul de argumentare va fi unul în favoarea faptului că emanciparea femeilor

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
angajate în munci sezoniere sau care muncesc „la negru”). În această categorie intră, în multe cazuri, și persoanele din familia monoparentală. Raportul de interdependență (sau de dependență, în valențele sale economice) dintre familie și suportul public se poate surprinde prin analiza modului cum se constituie bugetul familiei. Bugetul familiei (al gospodăriei) reflectă veniturile membrilor acesteia. Un posibil profil al surselor de venit (I. Mărginean, 2000, p. 60) al unei familii monoparentale ar putea să includă: • câștigul personal, rezultat din salarii, pensii

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
pune amprenta inclusiv asupra corpului devenit corp politic (M. Miroiu, 2002, p. 143). Oprimările diferă în funcție de context, ca de altfel și dependențele, inferiorizările, chiar și patriarhatele. O astfel de observație este proprie feminismului valului III81. Maternitatea devine o categorie de analiză și un mod de construcție a identității. Pentru problematica familiei monoparentale, este semnificativ accentul pus pe ideea de putere 82 a femeilor, pe posibila lor capacitare 83. Această orientare se distanțează astfel de perspectiva conservatoare privind victimizarea femeilor. Un prim

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
aparțin. Problemele familiei monoparentale rome sunt cauzate, în primul rând, de sărăcie, de lipsa unor surse sigure de venit, la care se adaugă recurgerea la strategii de supraviețuire care intră frecvent în conflict cu morala și chiar cu prevederile legale. Analiza interacțiunilor familiei monoparentale în comunitatea romă tradițională conduce la evidențierea altei probleme importante din agenda feminismului comunitarian, și anume plasarea îngrijirii în sfera publică. Dacă tradițional problemele de conservare a existenței, de îngrijire personală erau asociate sferei private, iar sferei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
personală. În sensul urmărit, egalitatea de șanse ar trebui să se regăsească în calitate de subiect al educației formale. Apoi, egalitatea de șanse pentru femeile părinți singuri poate însemna măsuri stimulative de participare la viața socială, pe piața muncii, în cultură. O analiză a contextului sociopolitic actual arată o preocupare consistentă și în România pentru promovarea egalității de șanse, care trasează, pe linia imperativelor impuse de aderarea României la UE, stabilirea coordonatelor legislative și instituționale. În România sunt semnificative, din perspectiva egalității de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
arată David Held -, se referă la bunăstarea fizică și emoțională, la conservarea sănătății. Toate acele situații în care nivelul de trai este atât de scăzut, încât nu permite un nivel nutrițional adecvat, păstrarea igienei etc. sunt structuri neautonomice. Din perspectiva analizei de gen, poate fi vorba despre sănătatea reproducerii, despre utilizarea mijloacelor contraceptive, deci de prevenire a tuturor stărilor nedorite privind corpul. Depășirea acestui stadiu va permite, în continuare, surprinderea pârghiilor prin care indivizii să poată participa în calitate de cetățeni activi în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
contracte parentale permanente. Un alt aspect vizat este cel privitor la autoritatea negociată în fața copiilor 62. Arătând că mulți copii sunt crescuți de femei „pe cont propriu” („de vreme ce în 90% din cazuri copiii le sunt încredințați lor”), Jack Goody, în analiza făcută în lucrarea cu titlul Familia europeană. O încercare de antropologie istorică, observa că, în paralel, se constată și o marginalizare a taților față de familie: „Tatăl este «ucis»63 nu de succesorul său, adică de fiu, ci de soție sau

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
le impun femeilor un anumit conformism social. Un aspect semnificativ este asumarea rolului de mamă. Statusul de mamă are o importanță aparte, iar în unele cazuri devine chiar status dominant. • Punând accente, în concluzii se reiau, inevitabil, anumite aspecte de analiză și, de aceea, devin obositoare prin repetitivitate. De pildă, observația pe care am făcut-o permanent este aceea că prezența majoritară a femeilor ca părinți singuri e rezultatul discriminării lor în viața socială. Părintele singur este ignorat explicit sau implicit

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
The Dialectic of Sex, Bantam Books, New York, 1970. Florian, Emese, Dreptul familiei, Editura Lumina Lex, București, 1997. Fraser, Nancy, Unruly Practices: Power, Discourse and Gender in Contemporary Social Theory, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1989. Fraser, Nancy; Gordon, Linda, „O analiză a «dependenței». Amprente ale puterii asupra unuia dintre termenii fundamentali ai protecției sociale în SUA”, în Mary Lyndon Shanley; Uma Narayan (coord.), Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Freud, Sigmund, „Totem și tabu”, în Opere, vol. I, Editura Științifică

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Minow Martha; Shanley, Mary Lyndon, „Reconsiderarea conceptului de familie. Drepturi și responsabilități relaționale”, în Mary Lyndon Shanley; Uma Narayan, Reconstrucția teoriei politice, Editura Polirom, Iași, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Teorii ale dreptății, Editura Alternative, București, 1996. Miroiu, Adrian, Introducere în analiza politicilor publice, Editura Punct, București, 2001. Miroiu, Adrian (coord.), Instituții în tranziție, Editura Punct, București, 2002. Miroiu, Adrian; Rădoi, Mireille; Zulean, Marian, Politici publice, Editura Politeia - SNSPA, București, 2002. Miroiu, Mihaela, „Feminismul ca politică a modernizării”, în Alina Mungiu-Pippidi (coord

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
2001. Gender and empowrement: Definitions, approaches and implications for policy, Raportul nr. 40, BRIDGE (developement-gender), Zoë Oxaal; Sally Baden (coord.), Institute of Developement Studies, University of Sussex, 1997. Raportul Național al Dezvoltării Umane pentru anii 1994-1998, UNDP, 2001. Raportul AMIGO (Analiza Muncii Integrată în Gospodării) al CNS pe anul 2002. Tendințe sociale, Institutul Național de Statistică, București, 2002.

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]