8,321 matches
-
curată. Mersi de sfat. — Ei, uite Încă unul, de vreme ce ești În așa toane bune. Singurul motiv pentru care Comitetul Lagărului se Întâlnește aici e acela că ei știu că paznici nu vor veni aici decât dacă nu au Încotro. Contrar aparențelor, SS-iștii nu sunt proști. Numai un nebun ar sta aici mai mult decât trebuie. De Îndată ce te poți deplasa fără să simți dureri prea mari, sfatul meu e să pleci de aici. — Pe tine ce te face să stai? Jurământul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2260_a_3585]
-
produs al unei lumi care se distrează ușor. Abia după ce mi-am pierdut o noapte citind pe nerăsuflate, într-o ediție franțuzească, Labirintul singurătății al lui Octavio Paz, am înțeles că puteam să trec prin Mexic fără să văd decât aparențe. Așa cum râsul, la Baudelaire, nu e străin de tristețe, fiesta nu e străină, se pare, de singurătate. Dimpotrivă, singurătatea ar fi, după Octavio Paz, motorul acestei explozii de veselie. Altfel spus, mexicanul are nevoie de sărbători pentru a-și combate
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
a ascunde pe peretele bisericii sub veșminte trupurile de pământ ale sfinților și totodată să le arăt în lumină, ea crede că fac doar un joc de seducție rafinată când eu vreau cu toată tăria sufletului meu să văd dincolo de aparențe, să înțeleg taina creației, Dar?! nu ți-ai continuat ideea, Dar, n-am mai intrat în acest atelier, îmi mărturisește ea, lăsând dar-ul adversativ suspendat între ceea ce poate fi spus și, de douăzeci și unu de ani n-am mai intrat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2310_a_3635]
-
preda la clasa a șasea a unei școli elementare situată la câteva străzi de Strip. O găseam corectând cu stoicism lucrările prichindeilor și cercetând cu atenție desenele copiilor, bucuroasă să mă vadă, dar cu un substrat caustic, de parcă menținerea unor aparențe de „totul e-n regulă“ i-ar fi alungat tristețea provocată de absența lui Lee și disprețul pentru șovăiala mea. Încercam să fac o breșă în acest zid, spunându-i că o doresc, dar că n-o să fac nici o mișcare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1945_a_3270]
-
comentariu fără sfârșit despre ce lucru teribil era să lucrezi pentru consiliul local, dar cum nu putea să Își caute alt serviciu pentru că și-ar pierde toate avantajele. Logan nu Îi acorda nici un fel de atenție, Încercând doar să păstreze aparențele și să-l facă să se simtă bine prin fraze de genul „Sună groaznic“ și „Știu cum te simți“. Era atent doar la străzile cenușii pe care le străbăteau. Erau aproape de acea oră de vârf la care toți cei care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1999_a_3324]
-
ARBORELE UNIVERSAL CHRYS ROMEO Steaua răsăritului Am ajuns până la marginea infinitului, am găsit soarele interior și am alergat apoi cu potcoavele argintii... am înlăturat aparențele iluzorii, am trecut dealul și am adunat speranțele la izvorul miraculos... mi-am pus coiful și armura, am luat sabia pentru că prin valea umbrei am înfruntat furtunile știind că lumina este întotdeauna prezentă... am pornit să trimit mesaje altor ramuri
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
ce aș fi vrut să aflu de la ea. Ce este mai important să înțelegem în viață? Ce ar trebui să căutăm în această lume, în călătoria noastră? Avem de înțeles ceea ce reușim să înțelegem... Important este să înțelegi esențialul dincolo de aparențe... indiferent ce vrei să cauți și să știi că dincolo de orice mai este altceva... de aceea, călătoria și căutarea nu au sfârșit. Și tu cum de nu te plictisești vreodată aici pe insula asta?... Cum aș putea să mă plictisesc
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
spunea Iubirea absolută. Dacă vei uita, îți voi aminti eu. Dar n-ai cum să uiți vreodată, pentru că eu sunt întotdeauna aici și învârt soarele... de aceea mă aflu în acest loc. Dincolo de orice prăpastie, dincolo de orice obstacol, dincolo de orice aparență a imposibilului, dincolo de orice barieră, dincolo de orice orizont, dincolo de orice... acolo sunt eu. Indiferent cât de întuneric ți se va părea în jurul tău, să știi că eu rămân cu tine mereu. Dacă învârți sfera în gândurile tale, apar și eu
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
o coadă?... Nu era de fapt o făclie aprinsă? Asta nu știu sigur..., a ridicat el din umeri. Poate să fi fost orice. Impresia poate fi materia și conturul, sau imaginea poate fi mai mult, poate însemna ceea ce este dincolo de aparențe... ce este de fapt ceea ce vedem? Esența sau aparența? Dar tu de ce vrei să știi? Pentru că e posibil ca tu să fii glasul și reprezentarea gândului meu. Un simbol abstract... subconștientul, conștientul sau supraeul... un fel de alt eu... un
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
Asta nu știu sigur..., a ridicat el din umeri. Poate să fi fost orice. Impresia poate fi materia și conturul, sau imaginea poate fi mai mult, poate însemna ceea ce este dincolo de aparențe... ce este de fapt ceea ce vedem? Esența sau aparența? Dar tu de ce vrei să știi? Pentru că e posibil ca tu să fii glasul și reprezentarea gândului meu. Un simbol abstract... subconștientul, conștientul sau supraeul... un fel de alt eu... un efect al gândului, oricum. -De unde ți-a venit
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
terminat de citit, s-a oprit ploaia, a apărut soarele și insula s-a luminat deodată, ca de o mare fericire... în zare am observat razele coroanei imense a libertății - ca o apariție și o minune, fiind de fapt, dincolo de aparențe, însuși arborele universal care-mi zâmbea cu bunăvoință invizibilă... iar eu am rămas cu foaia în mâini, bucurându-mă indescriptibil de miracolul acela... am înțeles că iubirea este prezentă mereu ca adevăr etern al vieții, că libertatea mă însoțește la
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
printre ramurile arborelui infinit... Multe povești au fost spuse și imaginate despre panglica de culori, despre multitudinea de nuanțe ce se aruncă prin cer într-un arc adeseori invizibil, însă întotdeauna norocos... adevărata sa menire este mai mult decât o aparență colorată... este ceea ce duce viața înainte, roata eterică a mișcării luminii... un cerc invizibil ce anunță întotdeauna infinitul vieții. Aceasta este o veste bună, cu certitudine... Hai cu noi, mi-au spus culorile când le-am întâlnit în apropierea arborelui
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
nostru și de adevărul universal al vieții. Apa, plantele, cerul și viețuitoarele, trebuie respectate în egală măsură, așa cum respectăm ideea în sine de energie care hrănește acest arbore universal al luminii... Materia este doar o manifestare a esenței vieții, dincolo de aparențe există fluxul luminii care trebuie respectat și apreciat... superioritatea nu există decât în arborele complet. Orice altceva este iluzie... mândria noastră este doar o amplificare a propriilor limite și o limitare implicită la un stadiu încă incomplet de evoluție... să
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
curajul de a înfrunta orice misiune am avea în lupta noastră cu negativul. Avem iubire, avem orice... este certitudinea perfecțiunii absolutului care se manifestă dincolo de imperfecțiuni... aceasta este lumina infinitului care se trezește odată cu noi... pentru că lumea este divizată de aparența materiei, avem nevoie de adevărul iubirii spirituale care depășește orice iluzie concretă pentru a ne menține identificați în mod esențial cu arborele universal... cu absolutul luminii. Este mai mult decât un simplu destin... Destinul Ce decidem? Cum decidem? Și cine
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
lumea invizibilă. Diversitatea locurilor și a oamenilor din lume au drept consecință o diferență între interpretările spirituale ale existenței, religiile sunt o multitudine de definiri culturale, la fel ca și limbile popoarelor. Oamenii însă nu au învățat să înțeleagă dincolo de aparențe, de forme și exprimări încremenite esența mișcătoare a fluxului universal manifestat în simboluri, legende, profeți, obiceiuri și pentru că în sufletul lor simt că acesta este sprijinul cel mai important pentru a da sens vieții lor, majoritatea refuză să privească în
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
sprijinul cel mai important pentru a da sens vieții lor, majoritatea refuză să privească în mod universal credința, din teama de a încerca să schimbe felul în care înțeleg, drept urmare se limitează la a nu înțelege destul... Se agață de aparențe, de lucruri concrete, rigide, în loc să-și înalțe sufletul devin ei înșiși limitați prin această atitudine și apoi intervine separarea prin diferență, refuzul acceptării valabilității unei alte manifestări, îndepărtarea de căldura luminii... ca și sistemele politice inventate de oameni, religiiile nu
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
ni se potrivește ca frecvență a luminii, important este să ne păstrăm pozitivi și bine intenționați, să nu aducem nimic negativ prin ceea ce credem, ce spunem sau ce gândim, ci să ajutăm viața să se limpezească în lumina sa... Astfel, aparențele se vor estompa în esențe și înțelegerea va apărea implicit, amplificând strălucirea arborelui universal... E important să credem și să avem încredere în ceva mai mult, pentru că doar astfel ne îndreptăm spre esențialul indefinibil al devenirii absolutului... Esențialul indefinibil Așa cum
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
mod egal la întreg. Energia masculină poate fi mai intensă, aceea feminină poate fi mai strălucitoare... însă identificarea vieții cu una sau cu cealaltă în lipsa întregului absolut nu este un răspuns complet... este bine să învățăm să înțelegem viața dincolo de aparențe și să fim pozitivi, indiferent cum progresăm și prin ce etape ne definim și ne redefinim în această lume, descoperind ceea ce ne este benefic să fim. Învățăm de la natură să zburăm ca păsările, să fim neînfricați ca leii, să apărăm
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
prezent?... Pe drumul prin imperfecțiune spre întreg și sublim, ce voi deveni, în esențialul identității mele? Aș fi altceva mai mult decât conștiință, energie, înțelepciune sau iubire, oare ce anume voi lua cu mine ca aparținându-mi dincolo de forme și aparențe?... Și de ce ar avea importanță cine suntem acum sau cine am fost cândva, în linearitatea timpului și relativitatea definirii, dacă este sigur că oricum nu vom rămâne decât esențialul luminos care ar ajunge parte din arborele universal, unde nu există
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
universal cresc înspre infinit și acumulează lumină care aleargă precum esența vieții și a iubirii în direcția identificării cu absolutul... Învățăm mereu, atât timp cât ne aflăm în această lume, indiferent de numărul de ani care oricum este la fel de relativ ca orice aparență iluzorie... Important este să nu considerăm niciodată că nu mai avem nimic de învățat, pentru că, fiind copii ai arborelui universal, miracolul vieții pe care-l aflăm este chiar capacitatea infinită de a învăța, de a deveni și de a ne
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
în drumul spre absolutul pe care doar îl ghicim și-l recunoaștem, începutul de la care am pornit și spre care ne îndreptăm, a fi lumină înseamnă libertatea extraordinară a vieții... intensitatea luminii pe care o avem și care suntem dincolo de aparențe depinde numai de noi, după cum știm s-o amplificăm și să devenim din ce în ce mai luminoși... Și acum cine vorbește? Acum poate că vorbește lumina din noi, este vocea sufletului pe care ar fi posibil s-o înțeleagă fiecare... în felul său
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
vocea sufletului pe care ar fi posibil s-o înțeleagă fiecare... în felul său, dacă vrea, va înțelege... Și de unde știm noi că nu este o iluzie? În conștiința noastră avem acces la adevărul care ne luminează sufletul... iluzii sunt aparențele, suprafețele, exteriorul... nicidecum esența, adevărul absolut pe care vrem să-l aflăm... vom ști dacă este bine sau nu ceea ce ni se pare inspirație de moment, ceea ce ne spune instinctul care se leagă de fluxul universal, înțelepciunea esențială a arborelui
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
a spațiului, orice descoperire sau noutate... acum devenise un adevăr dincolo de orice, de parcă existența însăși se desfășura asemenea unui vis iluzoriu, care se transforma în esențialul arbore, pornind de la arbore și se țesându-se în jurul său, odată cu crengile sale, în aparențe multiple și întrebări fără răspuns... și adevărata putere ar fi fost astfel posibilitatea de a crea, a înțelege, a vedea și a distinge dincolo de iluzoriul visului, eu chiar fiind ceva din acest iluzoriu și în același timp un adevăr esențial
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
de a se înălța, de a ajunge la absolut și conștiința de a fi deja veșnic, asemenea luminii alergând prin crengi incandescente, iubirea absolută strălucind în esențialul soarelui vieții, independent de trecerea relativă a inefabilului existenței ... după ce vălurile instabile ale aparențelor s-ar fi eliberat de finitudinea imperfecțiunii lor, rămâne doar eternul adevăr perfect, răspunsul absolut, idealul însuși - energia, lumina, viața arborelui universal... infinitul.
Arborele Universal by Chrys Romeo () [Corola-publishinghouse/Imaginative/327_a_575]
-
o scrisoare de la prietenul său Tatius Sabinus, via Brundusium: plin de indignare, acesta îl informa pe Germanicus că Tiberius îl numise pe credinciosul său Calpurnius Piso praefectus al provinciei Syria. „Trebuie să te păzești, scria Sabinus. Pe lângă misiunea ta în aparență triumfală, printr-o tactică mârșavă, s-a poruncit supravegherea unui dușman de nestăpânit.“ Lui Gajus îi veni în minte imaginea senatorului care, în ziua triumphus-ului, îi privea de departe, râzând. Mama lui, Agrippina, se alarmă: — Asta-i ideea Mașterei, șuieră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1889_a_3214]