6,475 matches
-
Bignoniaceae Agent de întreținere a pielii Tabebuia Impetiginosa Bark Extract este un extract din scoarța internă a unui arbore originar din America de Sud, Tabebuia impetiginosa, Bignoniaceae Agent de întreținere a pielii Tabebuia Impetiginosa Leaf Extract este un extract din frunzele unui arbore originar din America de Sud, Tabebuia impetiginosa, Bignoniaceae Agent de întreținere a pielii N,N-etilenbis[N-acetilacetamidă) Agent de decolorare Tagetes Erecta Extract este un extract din flori de crăiță, Tagetes erecta, Compositae Agent de întreținere a pielii Talc (Mg3H2(SiO3)4) (CI
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
extract din fructe de Thaumatococcus danielli, Maranthaceae Agent de întreținere a pielii N-(2-tienilcarbonil)-L-metionină Agent antistatic/agent de condiționare a părului unt de cacao Theobroma Cacao Butter este o substanță solidă de culoare alb-gălbuie obținută din boabe prăjite de arbore de cacao, Theobroma Cacao, Sterculiaceae Emolient Theobroma Cacao Extract este un extract din scoarță și boabe de cacao, Theobroma cacao, Sterculiaceae Agent de întreținere a pielii 3,7-dihidro-3,7-dimetil-1H-purin-2,6-dionă Agent de întreținere a pielii teofilină ***[PLEASE INSERT PH.EUR
32006D0257-ro () [Corola-website/Law/294764_a_296093]
-
acestora [excl. rutozida (rutina)] 2938.90 S 21.41.53.23 Alcaloizi din opiu și derivații acestora, precum și sărurile acestora 2939.1 S 21.41.53.25 Chinină și sărurile acesteia 2939.21 S 21.41.53.29 Alcaloizi din arborele de chinină și derivații acestora, precum și sărurile acestora (excl. chinina și sărurile acesteia) 2939.29 S 21.41.53.30 Cafeină și sărurile acesteia 2939.30 S 21.41.53.40 Efedrină și sărurile acestora 2939.4 S 21.41
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
acestora 2939.5 S 21.41.53.60 Alcaloizi din cornul secarei și derivații acestora, precum și sărurile acestora 2939.6 S 21.41.53.80 Alcaloizi vegetali și sărurile, eterii, esterii și alți derivați ai acestora (excl. cei din opium, arborele de chinină și din cornul secarei, cafeina, efedrina, teofilina și aminoteofilina) 2939.9 S 21.41.54.30 Peniciline și derivații acestora cu structură de acid penicilanic, precum și sărurile acestora 2941.10 kg T 21.41.54.40 Streptomicine și
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
h 8414.80.41 buc. S 29.12.36.90 Compresoare volumetrice cu piston, cu presiunea > 15 bari și debit > 120 m3/h 8414.80.49 buc. S 29.12.37.30 Compresoare volumetrice rotative, cu un singur arbore 8414.80.60 buc. S 29.12.37.53 Compresoare volumetrice rotative, cu mai mulți arbori, elicoidale 8414.80.71 buc. S 29.12.37.55 Compresoare volumetrice rotative cu mai mulți arbori (excl. cele elicoidale) 8414.80.79 buc
32006R0317-ro () [Corola-website/Law/295168_a_296497]
-
părți a vehiculului situate în fața comenzii de direcție, 2.2.2. greutatea maximă admisă a vehiculului; 2.3. "comandă de direcție", desemnând organul de direcție acționat de către conducătorul auto, în general volanul; 2.4. "coloană de direcție", carterul care acoperă arborele de direcție; 2.5. "arbore de direcție", elementul care transmite casetei de direcție cuplul exercitat pe comanda de direcție; 2.6. "mecanism de direcție", sistemul care cuprinde comanda de direcție, coloana de direcție, elemente anexe de asamblare, arborele de direcție
jrc238as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85373_a_86160]
-
comenzii de direcție, 2.2.2. greutatea maximă admisă a vehiculului; 2.3. "comandă de direcție", desemnând organul de direcție acționat de către conducătorul auto, în general volanul; 2.4. "coloană de direcție", carterul care acoperă arborele de direcție; 2.5. "arbore de direcție", elementul care transmite casetei de direcție cuplul exercitat pe comanda de direcție; 2.6. "mecanism de direcție", sistemul care cuprinde comanda de direcție, coloana de direcție, elemente anexe de asamblare, arborele de direcție, caseta de direcție, precum și toate
jrc238as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85373_a_86160]
-
care acoperă arborele de direcție; 2.5. "arbore de direcție", elementul care transmite casetei de direcție cuplul exercitat pe comanda de direcție; 2.6. "mecanism de direcție", sistemul care cuprinde comanda de direcție, coloana de direcție, elemente anexe de asamblare, arborele de direcție, caseta de direcție, precum și toate celelalte elemente cum ar fi cele care trebuie să contribuie la disiparea energiei în cazul izbirii conducătorului auto de volan; 2.7. "conducere avansată", o structură a vehiculului în care mai mult de
jrc238as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85373_a_86160]
-
4.4.) (4.5.) (4.6.) 5. SPECIFICAȚII 5.1. În cazul unei încercări la coliziune a mașinii goale fără manechin de o barieră la o viteză de 48,3 km/h, partea superioară a coloanei de direcție și a arborelui acesteia nu trebuie să se deplaseze în spate, orizontal și paralel cu axa longitudinală a vehiculului, cu mai mult de 12,7 cm în raport cu un punct al vehiculului neafectat de șoc, această distanță fiind determinată prin măsurări dinamice. 5.2
jrc238as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85373_a_86160]
-
1. Pentru determinarea deplasării în spate a comenzii de direcție, se efectuează, în timpul coliziunii, o înregistrare 7 a variației distanței, măsurate în sens orizontal și paralel cu axa longitudinală a vehiculului, între partea superioară a coloanei de direcție (și a arborelui său) și un punct al vehiculului care nu este afectat de șoc. Dacă viteza măsurată este mai mare decât viteza nominală de 48,3 km/h, această deplasare este adusă la valoarea corectată, corespunzătoare vitezei nominale, prin multiplicarea cu pătratul
jrc238as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85373_a_86160]
-
h Axa 1 Axa 2 Axa 3 Axa 4 * Greutatea maximă tehnic admisă pe axă 14.7.3. Greutatea totală a vehiculului prezentat pentru omologarea de tip ................. kg Forța de frânare necesară la roți .................kg Cuplul necesar de decelerație la arborele principal al frânei ................m∙kg Cuplul de decelerație obținut la arborele principal al frânei (conform diagramei) ................m∙kg 15. Rezervoare și surse de energie care utilizează aer comprimat: 15.1. Volumul total al rezervoarelor de frână...................................................... 15.2. Valoarea p2
jrc129as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85264_a_86051]
-
tehnic admisă pe axă 14.7.3. Greutatea totală a vehiculului prezentat pentru omologarea de tip ................. kg Forța de frânare necesară la roți .................kg Cuplul necesar de decelerație la arborele principal al frânei ................m∙kg Cuplul de decelerație obținut la arborele principal al frânei (conform diagramei) ................m∙kg 15. Rezervoare și surse de energie care utilizează aer comprimat: 15.1. Volumul total al rezervoarelor de frână...................................................... 15.2. Valoarea p2 declarată de producător ........................................................... 15.3. Presiunea din rezervoare după opt aplicări
jrc129as1971 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85264_a_86051]
-
acționează asupra transmisiei, - dispozitiv care împiedică funcționarea motorului; 2.3.1. nu sunt considerate "dispozitive de protecție" dispozitivele care împiedică doar deblocarea frânelor vehiculului; (2.4.) 2.5. "dispozitiv de conducere", volanul direcției, coloana volanului și elementele anexe ale acesteia, arborele de direcție, caseta de direcție, precum și celelalte elemente destinate să disipeze energia în cazul lovirii volanului. 3. CEREREA DE OMOLOGARE CEE 3.1. Cererea de omologare a unui tip de vehicul în ceea ce privește dispozitivul de protecție contra utilizării neautorizate se prezintă
jrc229as1974 by Guvernul României () [Corola-website/Law/85364_a_86151]
-
Cernăuților și mitropolitul Bucovinei și Dalmației. În anul 1920, biserica de lemn a fost strămutată în satul Moara Nică, aflat în apropiere de Bosanci. Stema comunei Bosanci se compune dintr-un scut pe fond roșu. Scutul este încărcat cu un arbore dezrădăcinat verde, înconjurat de două spice de grâu de aur, încrucișate în partea inferioară, fiind timbrat cu o coroană murală cu un turn de argint. 2.4.1. Folosința terenurilor Terenul aferent sitului Natura 2000 a fost utilizat în trecut
PLANUL DE MANAGEMENT din 15 februarie 2016 al sitului de importanţă comunitară "Fâneţele seculare Ponoare". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272331_a_273660]
-
Țintești și Costești se află alte resturi din Codrii Vlăsiei pădurile Frasinu, respectiv Spătaru. În curtea aflată la intersecția între strada Crizantemelor și strada Tudor Vladimirescu, în dreptul parcului din fața Colegiului B. P. Hasdeu, se află un exemplar secular de stejar, arbore declarat monument al naturii la nivel local. De asemenea, 6% din suprafața ariei protejate Lunca Buzăului, sit Natura 2000 gestionat de Universitatea Ecologică din București, se află pe teritoriul administrativ al municipiului, în zona de nord și est. Mare parte
Buzău () [Corola-website/Science/296938_a_298267]
-
importante și, pe bună dreptate, Iașii este considerat un adevărat muzeu; în fiecare colț al său se simt urmele trecerii unei personalități de seamă a literaturii, științei, filozofiei, istoriei sau politicii românești. Orașul este renumit pentru numeroasele plantații de tei, arbore considerat un simbol local. Numeroase exemplare de Tilia tomentosa se regăsesc în aliniamente stradale, dar și în următoarele parcuri: În județul Iași se mai află: Sunt peste 40 de hoteluri și pensiuni în Iași. Odată cu stabilirea capitalei Moldovei la Iași
Iași () [Corola-website/Science/296948_a_298277]
-
și 1927 în Parcul Regina Maria sau în piață Gherlei. În 10 mai 1929, cu ocazia comemorării unui deceniu de la "„"unirea tuturor românilor", a fost plantat un stejar în curtea Liceului „Petru Maior". Consacrat prin serviciu religios "în rangul de Arborele Unirii", a fost și este simbolul „unității neamului românesc unit pe vecie în hotarele sale etnice [...] și al vitejiei românului și al trăiniciei acestei uniri", după cum afirma directorul Emil Precup în cuvântul său. Până în anul 1929 comemorarea zilelor de 1
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
inaugurat Muzeul "Constantin Lucaci" din orașul Bocșa, localitatea natală a maestrului sculptor, laureat al Premiului Herder în 1984. Muzeul expune un numar de 17 sculpturi din oțel inoxidabil donate orașului Bocșa. Lângă Oficiul de Cadastru Agricol din Bocșa există un arbore de Ginkgo biloba, în România fiind doar zece asemenea exemplare. La Bocșa au fost chiar doi asemenea copaci, unul însă, în decursul vremii, s-a uscat și a fost tăiat. Se pare că cel din Bocșa este și cel mai
Bocșa () [Corola-website/Science/297018_a_298347]
-
cu parter comercial Al. Negulescu (1879), Ticu, Iancu Comșescu (1890), Anica Bunghez, Marian Năsulea (1900), Bădiceanu, Ion Voiculescu (sfârșitul secolului al XIX-lea), Marin Voiculescu (1920), conacul George Valentin Bibescu (1878); casele George Valentin Bibescu (1890), Elena Dumitrescu (1895), Ion Arbore (1899), Emilian Piciorea, Ion Drăgănescu (1900) Al. Machedon, Aurel Năstase, Elena Nicolae (sfârșitul secolului al XIX-lea), Elena Buliga, Mihai Dumitrescu (1910), Paraschiva Crețu (1924) și dr. Constantin Crăsan (1930). De-a lungul timpului au trecut și au locuit în
Comarnic () [Corola-website/Science/297044_a_298373]
-
relațiile între membrii ei. În protoistorie și în perioada veche, odată cu apariția scrisului, genelogia începe să se manifeste vizibil, preocuparea anumitor familii de a-și venera strămoșii sau de a-și arăta obâșia socială devine aproape obsesivă. În Imperiul Roman "arborele familiei" și "cartea casei" erau indispensabile oricărei familii nobile. În perioada medievală, genealogia cunoaște o nouă perioadă de înflorire datorită relațiilor sociale stricte însă prima lucrare cu caracter genealogic cunoscută este "Incunabulul anonim", apărută în 1467 la Strasbourg. După acest
Genealogie () [Corola-website/Science/301011_a_302340]
-
Castanul comestibil (castanul dulce ) este un arbore, cu numele științific "Castanea sativa" (syn. "Castanea vesca" Gaertn.), din familia Fagaceae, originar din sudul Europei și al Asiei Mici. "Castanea sativa" este un arbore foios, cu o rădăcină rămuroasă, tulpina dreaptă, cilindrică, de dimensiuni mari, atingând frecvent înălțimea de
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
Castanul comestibil (castanul dulce ) este un arbore, cu numele științific "Castanea sativa" (syn. "Castanea vesca" Gaertn.), din familia Fagaceae, originar din sudul Europei și al Asiei Mici. "Castanea sativa" este un arbore foios, cu o rădăcină rămuroasă, tulpina dreaptă, cilindrică, de dimensiuni mari, atingând frecvent înălțimea de 20-35 m, cu un trunchi care la maturitate poate atinge adesea 2 m în diametru. Arbori foarte bătrîni pot ajunge la diametrul de 4 m
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
manta țepoasă. La coacerea completă, care are loc cândva în mijlocul lui octombrie, mantaua se deschide progresiv, lăsând să se vadă fructele coapte, a căror coajă are o frumoasă culoare maroniu-castanie lucitoare. În România, dar și în alte regiuni ale Europei, arborele este relativ ușor de crescut atât în livezi specializate, cât și la marginea sau chiar în mijlocul pădurii. În livezi, poate fi cultivat atât în monocultură, (doar exemplare de "Castanea sativa"), așa cum este cultivat în special în județul Maramureș sau poate
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
În livezi, poate fi cultivat atât în monocultură, (doar exemplare de "Castanea sativa"), așa cum este cultivat în special în județul Maramureș sau poate fi combinat cu ușurință cu alte specii pomicole, formând livezi mixte, cum este frecvent cultivat în Banat. Arborele în sine necesită un climat blând, cu umiditate suficientă, dar nu exagerată. Deși originar dintr-o zonă cu climat mediteranean tipic, castanul comestibil se poate adapta și la alte două tipuri de subclimate, cel de tip submediteranean, precum în Banat
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]
-
de subclimate, cel de tip submediteranean, precum în Banat, sau de tip temperat, dar moderat, în văile protejate din jurul Băii Mari din Maramureș. Dacă sunt îndeplinite condițiile de climat, protecție și umiditate, "Castanea sativa" are o creștere constantă, fiind un arbore productiv ce nu are "ani răi". Este, în schimb, sensibil la primăverile târzii, reci și prea umede, precum și la înghețurile din toamnele prea lungi, ploioase și reci. În condiții de pădure, unde este protejat de arborii din jurul său, poate tolera
Castan comestibil () [Corola-website/Science/301062_a_302391]