6,215 matches
-
umbrelor, postfața edit., București, 1993, Ultimele poeme, postfața edit., București, 1994; Mateiu I. Caragiale, Opere, introd. edit., București, 1994; ed. introd. edit., pref. Eugen Simion, București, 2001; Șerban Cioculescu, Caragialiana, București, 2003. Traduceri: Anatole France, Cele șapte neveste ale lui Barbă Albastră, București, 1992; Bram Stoker, Dracula, București, 1992; A. E. van Vogt, Silkie, București, 1993; Eugen Ionescu, Căutarea intermitentă, București, 1994; Jean Tardieu, La persoana întâi (Partea umbrei), București, 1994; Alain Finkielkraut, Umanitatea pierdută, pref. Cristian Preda, București, 1997; Charles
CIOCULESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286259_a_287588]
-
și a înțeles că ar putea să captureze unicornul cu ajutorul tinerelor fete: apropiindu-se pe la spate, el ar putea să captureze animalul cu ajutorul tinerelor fete. De fapt, unicornul, văzând de aproape o tânără fată, se mira că aceasta nu are barbă dar are totuși alura unui bărbat. Dacă erau două sau trei fete împreună, unicornul era și mai mirat și se lăsa prins și mai repede, căci își fixa ochii asupra lor. Tinerele fete cu ajutorul cărora este prins unicornul trebuiau să
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
Eram la Luciu Giurgeni. Acolo era un țigan, dar de treabă. Ce mai, un român, român! La ieșirea la lucru făceam la dreapta și mergeam către punctul de lucru unde, într-un colț, era un bătrân copleșit de viață, cu barbă și păr alb ca în povești. Țiganul ăsta care era cu noi în brigadă l-a recunoscut în bătrânul acela pe tatăl său. De unde o fi aflat, cum o fi aflat taică-său că e acolo...! A venit să stea
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
ăia a trecut o patrulă germană de grăniceri alcătuită din doi inși care discutau tacticoși. Cred că nu le putea trece prin minte că cineva ar fi vrut să treacă ilegal granița. Dar eram deja în Germania. Mie îmi crescuse barba. Aveam la mine un cuțitaș roșu și aveam și lame de bărbierit. Am pus în cuțitașul ăla o lamă și cu foarte mare atenție la unghiul în care aplici lama pe obraz, dădeam cu salivă pe față și m-am
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
mi se întâmplă nimic, că s-au mai schimbat treburile, că s-au mai potolit. I-am refuzat elegant și le-am spus să fie atenți că venirea mea acolo este înregistrată. Am văzut cum le-a căzut dintr-o dată barba. Și cu asta s-a terminat totul. C. I.: Și cum ați ajuns în Olanda? S. Ț.: Am ajuns în 1985, la sfârșitul anului. Am plecat în Olanda și mi-am schimbat numele. M-am prezentat la poliție și le-
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
transcriere stângace a unui vechi mit) care povestește cum Mercur promite, dezvăluindu-și identitatea de zeu, celor două femei care l-au primit rău, îndeplinirea unei dorințe. Una dorește ca pruncul ei din leagăn să devină un bărbat cu o barbă frumoasă și imediat copilul se trezește împodobit cu barbă enormă. Cealaltă, căreia îi plac mult bărbații, dorește ca tot ce ea atinge să o urmeze. Când vede că pruncul are barbă, ea începe să râdă și trebuie să-și șteargă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Mercur promite, dezvăluindu-și identitatea de zeu, celor două femei care l-au primit rău, îndeplinirea unei dorințe. Una dorește ca pruncul ei din leagăn să devină un bărbat cu o barbă frumoasă și imediat copilul se trezește împodobit cu barbă enormă. Cealaltă, căreia îi plac mult bărbații, dorește ca tot ce ea atinge să o urmeze. Când vede că pruncul are barbă, ea începe să râdă și trebuie să-și șteargă nasul: cum își atinge nasul, acesta îi urmează mână
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ei din leagăn să devină un bărbat cu o barbă frumoasă și imediat copilul se trezește împodobit cu barbă enormă. Cealaltă, căreia îi plac mult bărbații, dorește ca tot ce ea atinge să o urmeze. Când vede că pruncul are barbă, ea începe să râdă și trebuie să-și șteargă nasul: cum își atinge nasul, acesta îi urmează mână, crescând. Vedem că ospitalitatea oferită zeilor urmează o schemă cel mai adesea identică și foarte simplă. După hotărârea de a-i vizita
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lucrare de Maury, Halucinații hipnagpgice sau teroarea simțurilor în starea intermediară între veghe și somn (1845) care a putut să-l inspire sub aspectul oniric al poveștii. A putut să găsească la Maury evocarea "cerbilor cu capete omenești și cu barbă" interferența dintre vânătoare și sfințenie ("Sfinții vor fi fost transformați în vânători, precum Sfântul Eustație și Sfântul Hubert și cerbul misterios va fi devenit Domnul care le-a apărut sub această formă")352, învățăminte despre Sfântul Cristof etc. Dacă detaliile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Iulian se apleacă asupra unui ochi care "arde precum focul")358. Este prezent și mitul lui Narcis, când se apleacă pe marginea unei fântâni pentru a estima adâncimea apei și când vede apărându-i în față un bătrân descărnat, cu barbă albă și cu aspect mizerabil care plânge. Recunoaște în propria imagine pe cea a tatălui (și nu se mai gândește atunci să se omoare fiincă aceasta ar însemna să comită din nou paricidul)359. Fără a mai vorbi de intertextualitățile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
reapropriere care înseamnă eliberare, deschidere, spargere a limitelor. Povestea lui Iulian este o dramă a pielii, marcată de experiențe deceptive în care contactul s-a dovedit sursă de frustrare. Astfel, înaintea morții părinților săi, el are impresia că atinge o barbă. Degetele sale palpează păr și țepi și nu pielea netedă și suavă a soției sale așa cum se aștepta. Vânătoare este pentru el ocazia de a repeta fără încetare aceeeși experiență legată de piele, de a hăcui animalul pentru a înțelege
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și al Norvegiei, își oferă casa unui "biet bolnav aproape scheletic care, plin de teamă, își holba ochii săi enormi, de un azur, atât de limpede încât i-ai fi crezut de sticlă pe chipul său livid și slab cu barbă mult crescută" și care fusese adus pe o targă. Acest "pește de un fel nou"481 pare aproape mort și provoacă reacții de respingere, la o mătușă bătrână care vede în el un turc, pentru că el nu se spovedește și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
aici". Când se plimba, lumea se oprea ca să se uite la el [...] îl priveau cum te uiți la un cocostârc sau o barză la capătul puterilor și rătăcită, coborâtă din înaltul cerului. Căciula lui de blană, paloarea chipului, părul și barba de un blond deschis stârneau în mod deosebit curiozitatea". Dacă Venerina este indignată că lumea își bate joc de străin, dacă ea vrea ca el să fie strigat pe numele său, Lars și nu "L'Arso", Arsul, când ea devine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cincizeci de ani "ținea capul atât de aplecat asupra pieptului încât abia dacă i se vedeau ochii și această aplecare părea provocată de greutatea frunții lui mari și a unui nas foarte coroiat. Strivită la nivelul bărbiei de poziția capului, barba lui mare se răsucea în masa părul stufoasă fără a reuși să înalțe acel cap" (27). Bărbatul copleșit de greutatea propriului cap, cu bărbia în piept este desigur un motiv constant la Kafka, ceea ce Deleuze și Guattari numesc un blocaj
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lovit de alte convoaie, care veneau din alte direcții cu aceeași destinație. Un evreu dintr-un convoi a observat un astfel de convoi: „Foarte tare loviți, cu capete sparte și bandajate, alții Împușcați, femei cu părul smuls și bătrâni cu barba smulsă, Într-un hal de nedescris”22. Un evreu care pășea În fruntea unui convoi, cu fetița lui În brațe, a auzit țipetele evreilor care erau maltratați În spatele, dar i s-a interzis să-și Întoarcă capul: „femeile erau scuipate
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Pincovici, Reuveu (haham)" și pe fiul său. Parlafes XE "Parlafes, Gheorghe" a Început distracția, dar nu a terminat - „Blânduță XE "Blânduță, Andrei" a băgat baioneta În mine și a bătut pe mama mea, iar tatălui meu Îi smulge șuvițe din barbă... În drum spre Chestură i-a smuls barba”58; „el a Înjunghiat cu baioneta doi tipografi și aceștia au murit”59. Trebuie să remarcăm că și alți huligani au acordat o atenție specială evreilor credincioși, smulgându-le perciunii și barba
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
XE "Parlafes, Gheorghe" a Început distracția, dar nu a terminat - „Blânduță XE "Blânduță, Andrei" a băgat baioneta În mine și a bătut pe mama mea, iar tatălui meu Îi smulge șuvițe din barbă... În drum spre Chestură i-a smuls barba”58; „el a Înjunghiat cu baioneta doi tipografi și aceștia au murit”59. Trebuie să remarcăm că și alți huligani au acordat o atenție specială evreilor credincioși, smulgându-le perciunii și barba. Unul dintre ei, Dumitru Constantinescu XE "Constantinescu, Dumitru
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
barbă... În drum spre Chestură i-a smuls barba”58; „el a Înjunghiat cu baioneta doi tipografi și aceștia au murit”59. Trebuie să remarcăm că și alți huligani au acordat o atenție specială evreilor credincioși, smulgându-le perciunii și barba. Unul dintre ei, Dumitru Constantinescu XE "Constantinescu, Dumitru" , și-a făcut timp să smulgă barba unui haham În timp ce tortura alți evrei pe strada unde fuseseră adunați pentru a fi aduși la Chestură 60. O altă categorie de „mici ucigași” au
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
doi tipografi și aceștia au murit”59. Trebuie să remarcăm că și alți huligani au acordat o atenție specială evreilor credincioși, smulgându-le perciunii și barba. Unul dintre ei, Dumitru Constantinescu XE "Constantinescu, Dumitru" , și-a făcut timp să smulgă barba unui haham În timp ce tortura alți evrei pe strada unde fuseseră adunați pentru a fi aduși la Chestură 60. O altă categorie de „mici ucigași” au fost legionarii, identificați drept membri ai fostei Mișcări, mobilizați apriori sau care s-au autoorganizat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ucide. Pe scurt, nu au fost cu nimic mai prejos decât asociații lor la crimă, românii. În plus, ei au fotografiat progromul și au regizat chiar scene cu scopul de a le fotografia; preferau În special fotografii de evrei cu barbă, evrei Înainte și după execuție, mormane de cadavre... Mașini germane Înzestrate cu megafoane, puse la dispoziția pretorului Scribar, XE "Scribar (pretor)" și au circulat prin oraș transmițând marșuri militare și comunicând anunțuri mincinoase despre o rebeliune și pedepse. Ofițeri germani
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
Schneider, Iancu" și să-l țin ridicat În picioare rezimat de malul gropii. Cum cadavrul nu stătea mi-a ordonat să-l țin cu capul ridicat și a făcut vreo zece fotografii”30. Seara a fost Împușcat „un evreu cu barba albă care a Încercat să ne aducă puțină mâncare”, spune unul dintre tinerii luați pentru a fi folosiți ca gropari 31. Asasinarea „bătrânului cu barbă albă” necesită o descriere amănunțită, deși pentru ziua În care au fost uciși cca 8
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
ridicat și a făcut vreo zece fotografii”30. Seara a fost Împușcat „un evreu cu barba albă care a Încercat să ne aducă puțină mâncare”, spune unul dintre tinerii luați pentru a fi folosiți ca gropari 31. Asasinarea „bătrânului cu barbă albă” necesită o descriere amănunțită, deși pentru ziua În care au fost uciși cca 8.000 de evrei (În afară de victimele din „trenul morții”), faptul În sine nu este ceva ieșit din comun. În orice caz, intelectualii Comunității care au Înregistrat
Preludiu la asasinat. Pogromul de la Iași, 29 iunie 1941 by Jean Ancel () [Corola-publishinghouse/Science/2137_a_3462]
-
nu s-ar fi jucat. "Norma" de Bellini s-a montat în timpurile trecute, dar autorul a vrut să spună cu totul altceva, și dacă o scoți din acea perioadă, iubirea, ura rămân valabile, n-ai nevoie de costume, de barbă și de toate astea. La fel, când Patrice Chereau a făcut regia la tetralogia lui Wagner, tetralogia secolului... A.V. A existat la Opera Națională Română din Iași și o montare a spectacolului "Cavaleria rusticagna", în care Turridu, unul dintre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
cu sora ei Pamina), Prințesele de O-Mie-și-Una-de-Fețe-și-Niciuna (invizibile!), Prințesa Julia de Golsac (numită și Frederika), Prințesa de Pitipitipythia, Prințesa Ignotia (alias Necunoscuta), Prințesa Amnezia (alias Uituka), Prințesa Incompleta, Prințesa Tzaca-tzaca, Prințesa Barbămoale (i se mai zice Hirsuta sau Prințesa cu Barbă), Prințesa Brațpăros, Prințesa Pflekara de Java, Prințesa Romeea Gitanos, Prințesa de Junglă Liliana (prietenă cu Limbubuta de Banana), Prințesa de Nisipuri, Prințesele Ding și Dong (siameze, au verișoare pe Prințesele Tut și Tut), Prințesa (spre crăiasă!) Crai-Nou, Prințesa Kuskah, Prințesa
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
reușiseră să oprească o invazie germană. Aceste lucrări depășesc limitele concretului, generând diverse interpretări ale semnificației celor trei sculpturi. Brâncuși era o persoană sociabilă și complexă pe care nu multe persoane au reușit să-l înțeleagă. Jovial și bonom, purta barbă iar în ultima parte a vieții haine țărănești. Era interesat de aproape orice subiect începând cu muzica (avea înclinații spre muzica eclectică), știință, filosofie. Viziunea sa asupra vieții era influențată atât de Platon cât și de gândirea filosofilor orientali, într-
A doua oară unu by Viziteu Diana () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91792_a_92957]