8,717 matches
-
în felul cum își ținea îmblăcitoarea ferecată, arma lui în lupta cu lupii, și în ochii mărunți care străluceau cu o viuă mișcare printre genele lungi și dese... Când scria în 1870 prima sa poveste, Zâna Zorilor, el reda eroului basmului său, prințul Petru, aceleași trăsături majore în construcția imaginii: Al treilea și cel mai tânăr fecior al împăratului e Petru: înalt, dar subțire, mai mult fată decât fecior. Petru nu face multă vorbă: el râde și cântă, cântă și râde
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
portretele fizice ale celor doi e izbitoare, dar nu și întâmplătoare. Nevoia de unicitate și exemplaritate a celor doi eroi l-a determinat pe scriitor, evident inconștient, ca la distanță de treizeci de ani să ofere atribute similare eroului de basm și celui tragic, ales să fie în centrul primului său roman istoric. Ambele personaje sunt caractere excepționale a căror viață este răscolită în adâncurile ei, dăruită fără condiție și alegere iubirii, luptei, faptei, țintei precis direcționate. Conștiința, luciditatea și maturitatea
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
se va cînta; cele mai multe cuvinte de bază vor fi sunete imitative, fie ale accentelor pasionale, fie ale efectelor produse de obiectele sensibile; se va face mereu auzită onomatopeea." "Era pe vremea cînd animalele vorbeau". Vechea formulă cu care încep atîtea basme dovedește sub o altă formă sub formă inversă de astă dată aceeași nevoie a unei comunicări imediate, a unei perfecte înțelegeri reciproce, fără îndoială inseparabilă de armonia universală care încă nu era compromisă. În același sens, și între atîtea interpretări
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
vieții umane are caracterul praxisului și este întemeiată pe posibilitatea sa de a fi și pe temporalitate. În acest sens Heidegger dă la iveală autentice fragmente de bravură hermeneutică. De exemplu analiza fragmentului "Cum "lumea adevărată" a ajuns să devină basm", pe care el o citește ca pe o expunere în șase capitole a istoriei platonismului. Sau interpretarea enigmaticei expresii nietzscheene: circulus vitiosus deus, înțeleasă drept formulare ipotetică a eternei reîntoarceri ca alternativă la tradiționala explicație teologică a devenirii (deus?) și
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
cel mare și cu cel mijlociu dau prin băț de obraznici ce erau; iară cel mic era harnic și cuminte” savurarea vieții începe încă de la vârste fragede, potrivit caracterului fiecărei persoane, potrivit construcției sale interioare; motivul popular, regăsit și în basme , al superiorității mezinului; p. 15, r. 19 20 : „frica-i din raiu, sărmana” de multe ori, în popor, frica nu este luată în calcul drept dovadă de lașitate , ci se are în vedere efectul salvator pe care îl are în
Ion Creangă sau arta de trăi by Ana-Maria Ticu () [Corola-publishinghouse/Science/1209_a_1921]
-
ca dimensiuni cât și ca adâncime. Se mai poate obține reliful pe plăcuțe și prin alte procedee: eliminare sua adăugare de material, scobire, decupare, incizii, crestături, încrustații. Copiii pot să creeze o serie de lucrări cu subiecte inspirate din natură, basme. Raporturile dintre relațiile pe care le stabilesc copiii în procesele creației, constituie metafora vieții trăite și create de ei. Practicând divesivitatea tehnicilor de lucru, copilul are posibilitatea de ași spori cunoașterea de sine, de a-și statornici relațiile cu tot
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
din diferite deșeuri. Din fire de lână se confecționează părul. Din coada ligurii se constituie corpul păpușii, care poate fi îmbrăcat după imaginația fiecărui copil și după materilele pe care copiii le au la îndemână (în costume naționale, eroi din basme, clovniă. Cu aceste păpuși, copiii pot realiza și mici scenete de teatru de păpuși. 32. Omuleț pe arcuri Dintr-o minge de tenis de masă, înfășurată cu o hârtie, se construiește capul păpușii, după care se atașează un băț. La
FANTEZIE ŞI ÎNDEMÂNARE TEHNICI FOLOSITE ÎN ORELE DE EDUCAŢIE PLASTICĂ ŞI ABILITĂŢI PRACTICE / EDUCAŢIE TEHNOLOGICĂ by BRÎNDUŞA GEORGETA GHERASIM () [Corola-publishinghouse/Science/1277_a_1880]
-
Fiecare elev trebuie să încercuiască cu albastru mulțimea animalelor sălbatice și cu roșu mulțimea animalelor domestice. 2. Elevii lucrează individual. Câștigă cei care au rezolvat corect sarcina dată în timpul stabilit. Recompensă: Buline roșii pentru sarcina corect rezolvată. Jocul: În lumea basmelor (Creionul fermecat) Scopul didactic: Recunoașterea și folosirea culorilor; recunoașterea liniilor orizontale, verticale, oblice și curbe. Sarcina didactică: Să colorez diferit liniile folosite în costumația personajelor din lumea basmelor! Material didactic: Fișe cu desenele de mai jos. Reguli: 1. Fiecare elev
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
în timpul stabilit. Recompensă: Buline roșii pentru sarcina corect rezolvată. Jocul: În lumea basmelor (Creionul fermecat) Scopul didactic: Recunoașterea și folosirea culorilor; recunoașterea liniilor orizontale, verticale, oblice și curbe. Sarcina didactică: Să colorez diferit liniile folosite în costumația personajelor din lumea basmelor! Material didactic: Fișe cu desenele de mai jos. Reguli: 1. Fiecare elev trebuie să coloreze liniile curbe la comanda „Albastru!“, iar la comanda „Roșu!“, vor colora liniile oblice etc. 2. Elevii lucrează individual sub coordonarea învățătorului. Timpul de lucru este
Jocul didactic matematic : metodă eficientă în învăţarea matematicii în ciclul primar by Cristina Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/1256_a_2007]
-
discurs" sau actuală) scrisă în care contextul trebuie să fie înscris în limbaj în vederea unei interacțiuni la distanță. 3. O enunțare non-actuală (numită "istorie" fr. histoire, concept preluat din studiile lui Benveniste și care cuprinde atât povestirea istorică, cât și basmul, legenda sau povestirea științifico-fantastică); în acest tip de enunțare, subiectul-vorbitor se distanțează (am putea vorbi de o enunțare la distanță, numită tocmai din această cauză non-actuală). 4. O enunțare proverbială, a maximei sau a dictonului, caracterizată prin prezența unor forme
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
discurs. (Ricœur, 1980: 3) Povestirea este unitatea textuală căreia i s-a acordat cea mai mare atenție în tradiția retorică de la Poetica lui Aristotel la Eseu asupra povestirii de Bérardier de Bataut (1776) și în naratologia modernă 11 de la Morfologia basmului lui Propp (1928) la Timpul și povestirea lui Paul Ricœur (1983-1985). Există astăzi numeroase prezentări și sinteze ale tuturor acestor lucrări și ale celor care au fost orientate, în ultimii ani, înspre psihologia cognitivă (Fayol, 1985). În ceea ce privește povestirea, a fost
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
conjunctivă minimală, ceea ce se explică prin faptul că această scurtă secvență nu reprezintă decât începutul povestirii. Astfel ne vedem totuși obligați să mergem ceva mai departe cu analiza. La modul mai puțin general și mai puțin direct inspirat de studiul basmelor, ne putem rezuma la ideea predicatelor a fi, a avea și a face care definesc subiectul de stare S în momentul t debutul secvenței apoi în momentul t + n sfârșitul secvenței. Se dă formula situațiilor inițială și finală care reunește
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Quantoff constă în descrierea textelor dominate de o atitudine de limbaj bazată pe incitarea la acțiune a partenerului (partenerilor) interacțiunii. În acest mod are loc o glisare a preocupărilor din planul normalității formale a închiderii structurale, legate de un gen (basmul scris) în planul interacțiunii de limbaj aflat într-o situație dată cauzalitate interactivă întotdeauna subiacentă și uneori dominantă. Cele două elemente sunt inseparabile și trebuie neapărat să gândim povestirea ca fiind produsul unei construcții textuale (planul propriei sale structuri secvențiale
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Nu, nu aici, nu în lift. În birou, trebuie să rămână doar între noi. [a] Ei bine, uite, începu el stând în fotoliu și trăgând din pipă ca să-și alunge din emoții, uite ce a fost, mai ceva ca-n basme.[ b] Dar trebuie să-ți povestesc tot, de la începutul începutului. Se învălui într-un nor de fum. Nu trebuia să plângă, desigur trebuia să rămână învingătorul implacabil. Nu trebuia să-l privesc, căci admirația pe care ar fi citit-o
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ar părea de surprinzător, lectura narativă la care mă voi opri aici poate să corespundă, în mare măsură, unei interpretări făcute de către cititor, care nu are la dispoziție, în memoria pe termen lung, decât schemele prototipice ale povestirilor (modele de basme în special). Atât cititorul naiv, cât și naratologul vor fi mai degrabă puși în dificultatea de a aplica o schemă preconstruită decât în situația de a acorda o reală atenție logicii specifice textului respectiv. Vom reveni la această logică, redând
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
sunt contradictorii. În concepția lui Gilbert Durand 247, mitul este o construcție a imaginarului, cuvintele fiind simboluri, iar ideile transmițând arhetipuri. Mitul ar fi o "poveste care legitimează cutare sau cutare credință religioasă sau magică, legenda și somațiile ei explicative, basmul popular sau povestirea românescă"248. În acest sens, mitul este o călătorie în paradisul pierdut care explică și justifică viața și existența omului. În termenii lui Durand, mitul este înțelegerea simbolică a lumii cu zeii și demonii ei. Lumea mitică
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
se pot considera mituri și acele creații simbolice din timpul unei istorii recente. În acest sens, distincția mit-legendă este extrem de importantă. Analizele contemporane 281 ale miturilor și legendelor par să evite delimitarea clară a celor două concepte, considerând că legendele, basmele și creațiile populare sunt extensii ale miturilor care dezvăluie zbuciumul vieții interioare și sociale a omului. Practic, diferențierea dintre mit și legendă, în literatura de specialitate, este legată în principal de timpul narațiunii. În timp ce mitul este o întâmplare din trecutul
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
introdus de Carl Gustav Jung (1919) pentru a desemna imaginile arhaice (dragonul, Paradisul pierdut ...) care constituie un fond comun al întregii umanități. Le regăsim la fiecare persoană, din toate timpurile și de pretutindeni, alături de amintirile personale. Vehiculate în fabule, mitologie, basme și legende, arhetipurile se manifestă în vise, deliruri și artele picturale." (Norbert Sillamy, Dicționar de psihologie Larousse, traducere de Leonard Gavriliu, București, Editura Univers Enciclopedic, 1996, sv. arhetip). 191 Fernand Braudel, Gramatica civilizațiilor, traducere de Dinu Moarcaș, București, Editura Meridiane
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
s-aud șoptiri de vis: „Chiar rămânând acolo unde sunt, nu are importanță unde, mă-ntorc sigur!...” Gheorghe Andrei Neagu Nenuntirea E posibil ca-n zilele noastre scriitorii să-și întoarcă fața și/sau penelul) înspre lumea „ce gândea în basme și vorbea în poezii”, adică în pilde, conturând un univers, nu neapărat fastuos, ci mai degrabă pilduitor?! Răspunsul este afirmativ. și-un exemplu ni-l oferă Gheorghe Andrei Neagu cu-a sa baladă mitică, Nunta neagră, înțelegând că omul este
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ierburi / Cu florile aprinse... ” în memoria noastră afectivă, efemeră, rămân doar regretele tardive și-un dor sfâșietor (de dulce, ar zice poetul): „Din contopirea pură / a dorului cu iarba...” „Dorul și-a zdrobit aripa...” Cu bogată imaginație, parcă am recompune basmul fantastic „Frumoasa și Bestia”, într un peisaj ecvestru sublim sau... nuntita îmbrățLșare întru eternitate dintre nuasimodo (monstrul clopotar) și Esmeralda (frumoasa țigancă). „Ce s-a ales din două vieți? / O mână de cuvinte...” (M. Eminescu) Doar pădurea „plânge”, așa, ca să
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
dincolo de explicația banală, ana lfa betă în fond de a explica orice prin ,, vis“, se află ceva mult mai important, mult mai profund, ceva care se refer ă l a Universul în care trăim. Copil fiind, eram fascinat de lumea basmelor. Copil fiind credeam în minunile din această lum e. Copiii cred în minuni, dar omul adult are nevoie de argumente pentru a crede în ceva. Altfel poate deveni o marionetă ușor de manipul at. Anii au trecut și toată evoluția
Îngusta cărare către lumină by Marian Ciornei () [Corola-publishinghouse/Science/1225_a_2212]
-
arhitectonică. La patru leghe de Blois, la o leghe depărtare de cursul Loirei, în fundul unei văi foarte adînci, între smîrcuri întunecate și un codru de stejari bătrîni, departe de orice drum, se înălța un castel regal sau mai curînd din basme. Călătorul înmărmurit și-ar putea închipui că vreun geniu al Orientului, ajutîndu-se de cine știe ce lampă fermecată l-a răpit, într-una din cele 1001 de nopți, din țara soarelui-răsare, învăluindu-l în neguri spre a putea ascunde în el dragostea
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
categoriile textuale pure: descrierea, narațiunea, argumentația, explicația etc. Dimensiunea configurațional-pragmatică participă la ordonarea secvențială pentru a produce sub-tipurile sau genurile textuale care se alătură, într-o anumită măsură, genurilor discursului. Astfel, în ce privește povestirea, trebuie făcută o distincție netă dintre un basm și o întîmplare polițistă, o anecdotă de o povestire fantastică etc.; de asemenea, în ce privește tipul auto-telic-poetic, nu am putea confunda, atunci cînd ținem seama de dimensiunea configurațională, un slogan politic sau publicitar cu un cîntec sau un proverb, un poem
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
textul cuprinde n secvențe de același tip (toate narative, de exemplu). În acest caz, din nou se prezintă două posibilități: aceste secvențe pot să se urmeze unele pe altele, liniar și să fie coordonate între ele (cum este cazul în basm, cel puțin în general). Aceste secvențe pot fi inserate unele în altele într-un punct oarecare al secvenței principale 3. Este necesar să subliniem că tipologiile textuale globale de care s-a vorbit mai devreme nu pot avea o bază
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
de fapt, un condotier ambițios, tip foarte răspândit în epocă, din Italia până în Țările de Jos. Iar vulgata colectivă în care ne complacem, cu sprijinul neprecupețit al specialiștilor, e plină legiune de asemenea exemple. Noi nu aspirăm să "trăim în basme și să vorbim în poezii", ci facem asta zi de zi și ceas de ceas, în proporție de masă, ca să-l citez pe Lenin! Iar dacă trăim într-o tradiție romantică inventată, cred că e firesc ca realitatea cea de
Scriitorii și politica by Dorin Popa în dialog cu Liviu Antonesei () [Corola-publishinghouse/Science/1051_a_2559]