6,961 matches
-
crease prin comunizarea Europei de Est. Pe de altă parte, spre deosebire de Stalin, care a văzut relația cu Vestul doar din perspectiva confruntării între sisteme, Hrușciov a crezut sincer în principiul „coexistenței pașnice”. El era convins de superioritatea sistemului socialist, astfel încât capitalismul nu mai trebuia doborât neapărat prin „exportul de revoluție”, deoarece „metoda socialistă de producție deține o superioritate hotărâtoare în fața celei capitaliste”. Revoluția ungară a fost văzută ca o tentativă a unor cercuri occidentale de încălcare a principiilor coexistenței, prin amestecul
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
avânt al luptei pentru pace”, „la consolidarea PCUS și a statului sovietic, la asigurarea strictei respectări a normelor leniniste ale vieții de partid, cât și la combaterea oricăror manifestări de dogmatism și revizionism”; promovarea principiilor leniniste ale coexistenței socialismului și capitalismului și întrecerii pașnice între cele două sisteme, ca bază a politicii externe a URSS și a lagărului socialist. PMR recunoștea astfel rolul conducător al PCUS în cadrul mișcării comuniste internaționale, existența unui singur model - cel sovietic - de construcție a socialismului, a
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
centru conducător sau a unui organism de coordonare; b) problema unității ideologice a mișcării comuniste internaționale și a devierilor de la „linia oficială” - revizionismul și dogmatismul; c) problema relațiilor dintre sisteme - coexistență pașnică sau confruntare; d) problema căilor de trecere de la capitalism la socialism. încă de la sosirea delegației chineze, la începutul lui noiembrie, a devenit clar că între conducerile PCC și PCUS existau neînțelegeri pe probleme ideologice, care s-au răsfrânt și asupra pregătirii proiectului de declarație. La aceasta a contribuit și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de școli”. Această întoarcere la dogmatism îl făcea să susțină o atitudine mai radicală, „revoluționară”, de confruntare cu imperialiștii, deviaționiștii etc. Faptul că principalul subiect de dispută între cele două delegații a fost cel al trecerii pașnice sau nepașnice de la capitalism la socialism, o problemă care nu privea în mod nemijlocit cele două partide, este relevant în acest sens. în spatele opțiunii pentru una dintre cele două căi se ascundeau însă paradigmele politice în cadrul cărora evoluau conducerile celor două partide, stadiile diferite
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
primul rând crearea unei atmosfere propice pentru creșterea economică, iar aceasta însemna și încercarea de a atrage investiții străine, lărgirea colaborării internaționale cu diverse state, toate acestea necesitând o situație internațională destinsă. Pentru PCC, susținerea căii nepașnice de trecere de la capitalism la socialism simboliza opțiunea pentru o situație de confruntare. O situație internațională încordată ar fi slujit ca factor de mobilizare a energiilor interne, prin stimularea unor ample campanii de masă și folosirea unor mijloace și metode radicale menite să compenseze
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
calea parlamentară de trecere la socialism nefiind luată în considerare. După discuții îndelungi, cele două părți au ajuns la o formulă de compromis, prin care se recunoștea oficial că ambele căi erau posibile: „Formele de trecere a diferitelor țări de la capitalism la socialism pot fi variate”. Ulterior, când divergențele dintre cele două partide se vor ascuți, se va tinde spre absolutizarea căii nepașnice de către PCC și a căii pașnice de către PCUS. Un alt punct în discuție l-a constituit valabilitatea orientărilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
să decidă care e pericolul principal la el în țară. Delegația poloneză a respins și tezele din proiectul de declarație care susțineau că economia capitalistă „nu poate evita noi și adânci crize”, că cercurile agresive din SUA urmăresc „să restaureze capitalismul în țările socialiste”, că „imperialismul american s-a transformat în centru al reacțiunii mondiale” și că, atâta timp cât „se menține imperialismul, va exista și teren pentru războaiele agresive”. A fost respinsă ideea editării unei reviste cu caracter ideologic a mișcării comuniste
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele din urmă să semneze declarația. Singura concesie care li s-a făcut a fost eliminarea tezei cu privire la imperialismul american, care ar duce „o permanentă și sistematică activitate de subminare a regimului democrat-popular, în scopul înlăturării lui și a instaurării capitalismului”. Celelalte delegații, inclusiv cea română, au declarat că acceptă formula mai neutrală propusă de polonezi doar “în interesul unității”, dar în țările lor vor vorbi în continuare despre încercările imperialismului american de a restaura capitalismul. în ceea ce privește propunerea ca PCUS să
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
înlăturării lui și a instaurării capitalismului”. Celelalte delegații, inclusiv cea română, au declarat că acceptă formula mai neutrală propusă de polonezi doar “în interesul unității”, dar în țările lor vor vorbi în continuare despre încercările imperialismului american de a restaura capitalismul. în ceea ce privește propunerea ca PCUS să fie însărcinat cu convocarea unor consfătuiri periodice, polonezii nu au reușit să obțină decât promisiunea că nu va fi făcută publică. Nici tentativa lor de a amenda ideea de consfătuire, fie prin menționarea caracterului consultativ
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
teme abordate de reprezentantul sovietic au fost: întărirea continuă a lagărului socialist pe plan internațional și declinul imperialismului; promovarea păcii și coexistenței pașnice de către țările socialiste, în contrast cu pregătirile de război ale imperialiștilor, dornici să răstoarne regimurile comuniste și să restaureze capitalismul; progresele făcute de către partidele comuniste și muncitorești în combaterea dogmatismului și sectarismului, prin înlăturarea consecințelor cultului personalității; decretarea revizionismului ca pericol principal pentru mișcarea comunistă, la momentul respectiv. Prin revizionism erau avute în vedere următoarele aspecte: „ignorarea învățăturii leniniste despre
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
acesteia”, “încercarea de a nega sau a reduce rolul dictaturii proletariatului și rolul conducător al partidului marxist-leninist”, aprecierea teoriei marxist-leniniste ca “învechită” și “îngustă” în ceea ce privește explicarea fenomenelor contemporane, „ploconirea în fața parlamentarismului burghez”, „proclamarea tezei că singura metodă de trecere de la capitalism la socialism ar fi metoda pașnică”. Această critică a revizionismului a fost bine primită de delegația română. PMR apreciase la Plenara CC al PMR din 28 iunie - 3 iulie 1957 că principalul pericol pentru sine îl constituia revizionismul. Tot atunci
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Mao a apreciat că s-a ajuns la un „punct de cotitură” în relațiile dintre Est și Vest și, folosind o metaforă dintr-un roman clasic chinez, și-a exprimat convingerea că socialismul a obținut la scară mondială superioritatea asupra capitalismului: „Mi se pare că acum s-a ivit un nou moment de răscruce în situația internațională. în lume acum bat două vânturi: vântul de la răsărit și vântul de la apus. în China este răspândită această expresie: «Dacă vântul de la răsărit nu
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
jumătate din populație și, poate, mai mult de jumătate. Eu am discutat această problemă cu Nehru. El era și mai pesimist decât mine. Eu i-am spus, dacă jumătate din omenire va pieri, atunci va mai rămâne jumătate, în schimb capitalismul va fi cu totul nimicit și în întreaga lume va rămâne numai socialismul, iar peste o jumătate de veac sau peste un veac populația va crește iarăși, chiar cu mai mult de jumătate”. Revenind la discursul oficial al liderului chinez
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
o perspectivă leninistă, renunțarea la proletariat ca purtător al stindardului comunist îi intrigă pe diplomații români, iar nemulțumirile membrilor de partid care nu doresc reforma sunt citate pe larg: la același congres PMSU, „mulți vorbitori s-au pronunțat împotriva instaurării capitalismului liberal în Ungaria, arătând că nu susțin ideile care duc la vânzarea țării. Partidul este saturat de intelectuali” (p. 229). Pe aceeași temă, ambasadorul român la Moscova atrage atenția asupra noii definiri a rolului PCUS: acesta nu mai este avangarda
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
aniversării Revoluției din Octombrie. Analiștii din exterior vedeau în Egon Krenz, înlocuitorul lui Honecker, o soluție temporară, care nu avea să reformeze cu adevărat partidul, mai ales că afirmase cu tărie valorile societății socialiste („socialismul este singura alternativă umanistă față de capitalism”). Totuși, pentru ambasadorul român la Berlin, Krenz era un reformator radical: fapt semnificativ, începuse prin a renunța la propaganda de partid, permițând „discuții libere, neorganizate tematic”, transmise în direct la televiziune, telefoane în direct de la telespectatori etc. (p. 245). Interesant
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
că se făcuseră progrese sub comunism, că populația trăia mai bine decât sub țari. Depistase la Moscova chiar îndreptarea spre o economie capitalistă. Probabil interpretase bursa neagră (care presupune inițiativă privată, chiar dacă subterană, ilegală deci) ca fiind debutul unui nou capitalism. Astăzi știm că Stalin nu a admis un nou NEP, abia peste jumătate de secol Rusia acceptând capitalismul, chiar dacă în manieră proprie. Departe de a fi un anticomunist visceral, Ethridge nu putea, totuși, să nu observe intențiile imperialiste ale URSS
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
îndreptarea spre o economie capitalistă. Probabil interpretase bursa neagră (care presupune inițiativă privată, chiar dacă subterană, ilegală deci) ca fiind debutul unui nou capitalism. Astăzi știm că Stalin nu a admis un nou NEP, abia peste jumătate de secol Rusia acceptând capitalismul, chiar dacă în manieră proprie. Departe de a fi un anticomunist visceral, Ethridge nu putea, totuși, să nu observe intențiile imperialiste ale URSS, cazurile României și Bulgariei fiind documentate direct și profund. în al Doilea Război Mondial, sistemul pe care căuta
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
cele două nu este o noutate, chiar printre istoricii fără preocupări `n domeniul psihanalizei. De pildă, istoricul marxist Perry Anderson punea profitul progresului tehnico-științific, tradus `n termenii acumulării de capital, ai dezvoltării cunoașterii științifice și ai trecerii de la feudalism la capitalism, pe seama `ntăririi forței militare a statului absolutist `n Europa Occidentală, `ncep`nd cu secolul al XVI-lea (vezi Perry Anderson, Lineages of the Absolutist State, Verso, London - New York, 1979, pp. 29-32). `n teoria lui Foucault privind relația dintre cunoaștere și
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
păstrându-și în același timp, când înfruntă capcanele vieții publice, fermitatea civică și morală. Niciodată și nicăieri nu a fost ușoară împlinirea acestei duble existențe. Nu a fost ușor, firește, în estul comunist și bizantin, nu este ușor nici în capitalismul occidental de astăzi."1 De ce sunteți atât de categoric în ceea ce spuneți? Norman Manea Sunt pentru că mai cred în aceste idei, nu s-a schimbat nimic, de când le-am emis și până acum. Dar nu văd în această relație biunivocă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
de roman-colaj. De data asta, nu despre clovn într-un regim totalitar, în care am văzut artistul și confratele său cititorul de artă ca niște clovni, diferiți de clovnul tiran. Acum ar fi aceeași figură bizară, burlescă, a creatorului în capitalism. Așa cum m-ați întrebat și am răspuns, aș spune din nou, e departe de a fi perfect. Ce i s-a întâmplat, și ni s-a întâmplat, în noua fază capitalistă este că, dacă ne referim la profeți, profeția lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
un profet prea inspirat, a dat-o în bară în chestiuni importante, esențiale. Totuși, a demonstrat o ascuțită înțelegere a mecanismului capitalist. Marx a scris capodopera lui "Capitalul" studiind în bibliotecă, și a spus că poate veni un moment în capitalismul târziu, în care puterea marilor corporații, a capitalismului concentrat, tot mai potențial și potențat, va deveni mai importantă decât puterea guvernului. Iar guvernele vor deveni tot mai dependente de marile corporații, unde s-a concentrat capitalul. Cred că trăim într-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
bară în chestiuni importante, esențiale. Totuși, a demonstrat o ascuțită înțelegere a mecanismului capitalist. Marx a scris capodopera lui "Capitalul" studiind în bibliotecă, și a spus că poate veni un moment în capitalismul târziu, în care puterea marilor corporații, a capitalismului concentrat, tot mai potențial și potențat, va deveni mai importantă decât puterea guvernului. Iar guvernele vor deveni tot mai dependente de marile corporații, unde s-a concentrat capitalul. Cred că trăim într-o fază oarecum similară. Dacă ne uităm la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1452_a_2750]
-
lăsat umilită ca cetățean. S-a apărat în justiție și a învins în premieră marii bărbați macho ai țării. Am fost împreună prin tot ce-a însemnat România postdecembristă, Felix Culpa, mineriade, regimul Iliescu, regimul Constantinescu, baronii locali, democrația șchioapă, capitalismul sălbatec, minorități, ecologie (in)accesul la dosare. Mi-a dat un check în alb săptămânal, văzând desenele după ce erau tipărite. M-a pus să scriu. Acum îmi ia interviuri. Ne-am scos din minți reciproc de nenumărate ori. Acum suntem
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2212_a_3537]
-
timp, disputata sa carte Imagined Communities: Reflections on the Origin and Spread of Nationalism, autorul pune accentul pe caracterul de construct al culturii și susține că naționalismul a fost rezultatul suprapunerii a mai multor factori: declinul religiei, diversitatea umană, dezvoltarea capitalismului și a tehnologiei tiparului. Urmând tendințele supra-simplificatoare ale studiilor postcoloniale în încercarea lor de a justifica anumite teze poli-tice, Benedict Anderson definește națiunea în "spirit antropologic" ca "o comunitate politică imaginară și imaginată atât ca intrinsec limitată cât și suverană
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]
-
europene care nu sunt creștine: cele romane, elene ... și (în secolele moderne) evreiești. Este mai dificil de spus dacă sunt și fibre musulmane"167. Concluzia lui Seton-Watson definește scopul și valoarea culturii europene: "(Cultura europeană) nu este un instrument al capitalismului sau socialismului; nu este monopolul eurocraților CEE sau al altcuiva. Faptul că ești dator să-ți recunoști apartenența la ea nu înseamnă să pretinzi superioritatea față de alte culturi ... Unitatea culturii europene este pur și simplu produsul final a 3000 de
Geografiile simbolice ale diferenței ideologice by CARMEN ANDRAŞ [Corola-publishinghouse/Science/947_a_2455]