5,826 matches
-
poate fi modelată în forme diferite sau trasă în fire. Procedeul acetat realizează mătasea acetat, folosind acetatul de celuloză. Soluția acestuia în acetonă este supusă filării la cald (uscată). Solventul se evaporă și este recuperat, iar firul de acetat de celuloză coagulează și se întărește. Țesăturile de mătase acetat sunt mai rezistente dar mai puțin higroscopice decât cele din mătase viscoză. În România, fibrele artificiale se fabrică prin procedeul vâscoză la Brăila, Lupeni și Popești-Leordeni. Celuloza etilică rezultă atunci când celuloza este
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
iar firul de acetat de celuloză coagulează și se întărește. Țesăturile de mătase acetat sunt mai rezistente dar mai puțin higroscopice decât cele din mătase viscoză. În România, fibrele artificiale se fabrică prin procedeul vâscoză la Brăila, Lupeni și Popești-Leordeni. Celuloza etilică rezultă atunci când celuloza este tratată cu sulf sau clor etilic. Este folosită în comerț, pentru extinctoare și în industria electronicelor. Este cea mai scumpă celuloză. Mătasea artificială a fost produsă în 1884 pentru a fi folosită în industria confecțiilor
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
de celuloză coagulează și se întărește. Țesăturile de mătase acetat sunt mai rezistente dar mai puțin higroscopice decât cele din mătase viscoză. În România, fibrele artificiale se fabrică prin procedeul vâscoză la Brăila, Lupeni și Popești-Leordeni. Celuloza etilică rezultă atunci când celuloza este tratată cu sulf sau clor etilic. Este folosită în comerț, pentru extinctoare și în industria electronicelor. Este cea mai scumpă celuloză. Mătasea artificială a fost produsă în 1884 pentru a fi folosită în industria confecțiilor dar a fost scoasă
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
În România, fibrele artificiale se fabrică prin procedeul vâscoză la Brăila, Lupeni și Popești-Leordeni. Celuloza etilică rezultă atunci când celuloza este tratată cu sulf sau clor etilic. Este folosită în comerț, pentru extinctoare și în industria electronicelor. Este cea mai scumpă celuloză. Mătasea artificială a fost produsă în 1884 pentru a fi folosită în industria confecțiilor dar a fost scoasă repede de pe piață deoarece era inflamabilă. Acum mătasea artificială e folosită ca materie primă pentru haine și este fibra cea mai utilă
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
artificială a fost produsă în 1884 pentru a fi folosită în industria confecțiilor dar a fost scoasă repede de pe piață deoarece era inflamabilă. Acum mătasea artificială e folosită ca materie primă pentru haine și este fibra cea mai utilă omului. Celuloza este utilizată la obținerea substanțelor explozibile de tip pulbere fără fum; a mătăsii artificiale de tip vâscoză (milaneză) și a mătăsii acetat; a nitrolacurilor și nitroemailurilor (lacuri de acoperire cu uscare rapidă și luciu puternic); a celofanului. Este o materie
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
pentru obținerea hârtiei încă din secolul al II-lea). Se întâlnește în cantități mari în aproape toate plantele și este o principală sursă de hrană. Are proprietăți de reducere a valorii calorice a unor alimente dacă în acestea se adaugă celuloză cristalizată. Mătasea vâscoză este întrebuințată la fabricarea diferitelor țesături precum și a cordului pentru anvelope. Dacă soluția de vâscoză este filată, printr-o fontă fină în baie de acid sulfuric diluat și glicerină, se obțin folii dintr-un produs larg folosit-celofanul
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
este întrebuințată la fabricarea diferitelor țesături precum și a cordului pentru anvelope. Dacă soluția de vâscoză este filată, printr-o fontă fină în baie de acid sulfuric diluat și glicerină, se obțin folii dintr-un produs larg folosit-celofanul. Produse care conțin celuloza: bureți, sprayuri pentru alergie sau pudre, benzi medicale. Celuloza este foarte ieftină pentru că este foarte abundentă. Celuloza, deoarece are 3 grupe hidroxil "OH" supuse esterificării, mai poate fi scrisă sub forma {CHO(OH)}.
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
pentru anvelope. Dacă soluția de vâscoză este filată, printr-o fontă fină în baie de acid sulfuric diluat și glicerină, se obțin folii dintr-un produs larg folosit-celofanul. Produse care conțin celuloza: bureți, sprayuri pentru alergie sau pudre, benzi medicale. Celuloza este foarte ieftină pentru că este foarte abundentă. Celuloza, deoarece are 3 grupe hidroxil "OH" supuse esterificării, mai poate fi scrisă sub forma {CHO(OH)}.
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
printr-o fontă fină în baie de acid sulfuric diluat și glicerină, se obțin folii dintr-un produs larg folosit-celofanul. Produse care conțin celuloza: bureți, sprayuri pentru alergie sau pudre, benzi medicale. Celuloza este foarte ieftină pentru că este foarte abundentă. Celuloza, deoarece are 3 grupe hidroxil "OH" supuse esterificării, mai poate fi scrisă sub forma {CHO(OH)}.
Celuloză () [Corola-website/Science/307123_a_308452]
-
Dumbrăveni, Suceava, atunci județul Botoșani - d. 2007) a fost un inginer chimist român, membru titular (1963) al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Specialist în domeniul chimiei macromoleculare, a efectuat studii în domeniul chimiei lemnului și celulozei, a polimerilor și a copolimerilor grefați. are contribuții științifice și în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei și fibrelor artificiale. Este autor a numeroase lucrări științifice. Membru corespondent (2 iulie 1955) și membru titular (21 martie 1963) al Academiei Române; vicepreședinte
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
al Academiei Române, membru de onoare al Academiei de Științe a Moldovei. Specialist în domeniul chimiei macromoleculare, a efectuat studii în domeniul chimiei lemnului și celulozei, a polimerilor și a copolimerilor grefați. are contribuții științifice și în domeniul tehnologiei chimice a celulozei, hârtiei și fibrelor artificiale. Este autor a numeroase lucrări științifice. Membru corespondent (2 iulie 1955) și membru titular (21 martie 1963) al Academiei Române; vicepreședinte al Academiei Române (1 martie 1974 - 2 februarie 1990) și vicepreședinte cu delegație de președinte al Academiei Române
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
și director (1970-2000) al Institutului de Chimie Macromoleculară "P. Poni" din Iași. Paralel cu activitatea didactică, desfășoară o bogată muncă științifică, efectuând și conducând numeroase cercetări în domenii ale chimiei organice și macromoleculare, chimiei lemnului și stufului, chimiei și tehnologiei celulozei, chimiei polizaharidelor, mecanochimiei polimerilor, plasmochimiei, sintezei și studiului unor precursori ai materiei vii etc. Este autorul unor studii privitoare la speciile de lemn ce cresc pe teritoriul României, mai ales speciile cu dezvoltare rapidă (plop, salcie), în vederea valorificării materiilor prime
Cristofor I. Simionescu () [Corola-website/Science/307153_a_308482]
-
a României. După absolvirea studiilor liceale la Cernăuți, a urmat și absolvit Facultatea de Biologie la Universitatea din Cernăuți, după care au urmat diverse specializări la Berlin, Stockholm, Lund, Uppsala, Göteborg etc. Din 1948, a fost cercetător la Institutul de Celuloză și Hârtie din București iar apoi la Institutul de Biologie. Doctor în științe naturale, specialitatea biologie, hidrobiologie și stuficultură, a fost, din 1967, șef de secție la Institutul de Biologie „Traian Săvulescu” din București. Cercetări asupra rotiferelor, gastrotrichiilor și tardigradelor
Ludovic Iosif Urban Rudescu () [Corola-website/Science/307162_a_308491]
-
acidul sulfuric concentrat se va obține carbon elementar și apă, ce va fi absorbită de acid (astfel el devine mai diluat). Efectul acestuia poate fi văzut când puțin acid sulfuric concentrat este împrăștiat pe o hârtie, care este compusă din celuloză; celuloza reacționează și arată ca arsă, din moment ce s-a obținut carbonul. Acesta miroase puternic a caramel datorită căldurii generate. Deși mai puțin dramatică, acțiunea acidului asupra bumbacului, chiar și în forma diluată, poate distruge țesăturile. Fiind un acid, acidul sulfuric
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
sulfuric concentrat se va obține carbon elementar și apă, ce va fi absorbită de acid (astfel el devine mai diluat). Efectul acestuia poate fi văzut când puțin acid sulfuric concentrat este împrăștiat pe o hârtie, care este compusă din celuloză; celuloza reacționează și arată ca arsă, din moment ce s-a obținut carbonul. Acesta miroase puternic a caramel datorită căldurii generate. Deși mai puțin dramatică, acțiunea acidului asupra bumbacului, chiar și în forma diluată, poate distruge țesăturile. Fiind un acid, acidul sulfuric reacționează
Acid sulfuric () [Corola-website/Science/307331_a_308660]
-
compusă din: fibroină, alfa-alanină, acid glutamic, albumină și sericină. Se cunosc 6 tipuri de glande care produc diferite tipuri de mătase: Mătasea are o rezistență la forța de tracțiune similară nailonului și materialelor biologice, cum ar fi chitină, colagenul sau celuloza, dar este mult mai elastic. Se poate întinde mai mult înainte de a se rupe. Unii păianjeni au un cribellum, care posedă aproape 40.000 de pori. Fiecare por produce o singură fibră foarte fină. Fibrele sunt trase de calamistrum, un
Păianjen () [Corola-website/Science/308507_a_309836]
-
principii amare, taninuri,- care mențin elasticitatea vaselor sanguine , grăsimi albumine, flavonoide, au proprietăți - antiinflamatoare,- flebotonice, - vasodilatatoare,- antiedematoase,- anticoagulante și fluidizante pentru sânge,- hemostatice,- decongestive, sunt un real remediu pentru creșterea tonusului vaselor capilarefragile. Scoarță de castan sălbatic, conține - substanțe minerale, celuloza, rezine. Florile castanului sălbatic au un conținut bogat de derivați flavonici. Preparatele din castanele sălbatice, flori și scoarță sub formă de - infuzie, ulei, decoct, pulbere și extracte uscate sau solubile obținute în industria farmaceutică, au adevărate proprietăți medicinale, cu efecte
Castan sălbatic () [Corola-website/Science/306531_a_307860]
-
C decât măceșul și de 10 ori mai mult decât citricele. În fructele coapte conținutul depășește 400-800 mg la 100 g suc proaspăt. Alte vitamine prezente în fruct sunt A, B1, B2, B6, B9, E, K, P, F. Mai regăsim celuloză, betacaroten (într-un procent net superior celui din pulpă de morcov), microelemente ca fosfor, calciu, magneziu, potasiu, fier și sodiu, uleiuri complexe, etc. Frunzele sunt întregi, liniar-lanceolate, de culoare verde-cenușie pe fața superioară și albicios-argintie pe cea inferioară. Florile, dioice
Cătină albă () [Corola-website/Science/306717_a_308046]
-
verde clorofilă, sintetizează substanțe organice. Majoritatea algelor sunt organisme acvatice, dar se întîlnesc și pe uscat: pe sol și pietre, pe copaci etc. Corpul algelor (talul) poate fi unicelular, colonial sau pluricelular. Celula algelor este protejată de un perete din celuloză și pectină. În citoplasmă se află unul sau cîteva nuclee, mitocondrii, reticul endoplasmatic, vacuole, dictiozomi, cloroplaste (cromatofori). Cromatoforii pot avea formă de cupă, panglică, stea, spirală, numărul oscilând de la unul până la câteva sute. Corpul algelor pluricelulare nu este diferențiat în
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
căror caracteristică comună este prezența pigmentului roșu numit ficoeritrină. Marea majoritate a algelor roșii sunt eucariote multicelulare. Își depozitează nutrienții sub formă de amidon floridean (sub formă de vezicule în cadrul citoplasmei celulare), iar peretele celular este alcătuit din pectină și celuloză. Conțin ficobiliproteină: ficoeritrină, ficocianină și aloficocianină, ce se găsesc în corpusculi, numiți ficobelizomi, iar clorofila este de tip "a". Algele brune ("Phaeophyceae") cuprind aproximativ 1500 specii și a căror caracteristică majoră este prezența pigmentului fucoxantină și a clorofilei de tip
Alge () [Corola-website/Science/306824_a_308153]
-
la producerea săpunurilor, dedurizarea apei, la producerea detergenților. De asemenea este utilizat la producerea dezinfectanților, insecticidelor, produse pentru curățire și albire. Mineralul este de asemenea folosit în protejarea lemnului contra mucegaiului, sau focului ca și substanțe izolante pe bază de celuloză. Boraxul ajuns în contact cu pielea sau ochii, precum și prin inspirare a prafului de borax produce inflamații. Ajuns prin înghițire în tractusul digestiv irită mucoasa, cantitățile mai mari fiind mortale. (R36/37-62; S: 22-26-36/37/39-45). Numărul-CAS a tetraboratului de
Borax () [Corola-website/Science/308394_a_309723]
-
gol numit bară (caninii lipsesc). Măselele au pe suprafața lor creste de smalț în formă de semilună. Stomacul vacii are 4 compartimente: burduf, ciur, foios și cheag. Această alcătuire specifică reprezintă o adaptare la hrana cu un procent ridicat de celuloză, din masa vegetală păscută și înghițită repede.Burduful, voluminos, are o capacitate de până la 90 de litri; în el se depozitează iarba. Ciurul are pereții cu aspect de faguri asemănător cu o rețea, de unde și denumirea. Foiosul are pereții cu
Vacă () [Corola-website/Science/307403_a_308732]
-
trebuie legați decât o perioadă scurtă de timp, în momentul alăptării; întrucât vițeii trebuie hrăniți cu ajutorul unor substanțe fermentabile de o calitate adecvată și în cantitate suficientă pentru a menține flora microbiană în traiectul digestiv, cu un conținut suficient de celuloză pentru a stimula dezvoltarea vilozităților rumenului; întrucât, pe lângă dispozițiile actuale care impun ca vițeii să poată dispune de apă sau alte lichide, aceștia trebuie, când sunt bolnavi sau când este foarte cald, să aibă acces la apă proaspătă; întrucât pentru
jrc3227as1997 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88384_a_89171]
-
a, pigment activ în reacțiile fotochimice, se mai găsesc și alți pigmenți, cu rol de pigmenți accesori: Mecanismul clorofilei se pare că include 3 procese principale: Prin fotosinteză plantele transformă apa și dioxidul de carbon în molecule mari ca glucoză, celuloză etc. Formarea acestor substanțe este endotermă și însoțita de creșterea ordinii în sistem, datorită trecerii moleculelor simple la molecule complexe. Sunt astfel de reacții probabile din punct ce vedere termodinamic? De exemplu formarea glucozei: 6 CO6 HO → CHO +6 O
Fotosinteză () [Corola-website/Science/303166_a_304495]
-
poate realiza cu glucometrul. Glucoza este esențială în producerea proteinelor și în metabolismul lipidelor. De asemenea, la cele mai multe plante și animale, este un precursor pentru vitamina C (acid ascorbic). Glucoza este folosită ca precursor la sinteza unor substanțe importante. Amidonul, celuloza și glicogenul sunt polimeri (polizaharide) comuni ai săi. Lactoza - zahărul din lapte, este o dizaharidă compusă din glucoză și galactoză. În zaharoză, o altă dizaharidă importantă, glucoza este legată de fructoză. Glucoza intră în structura diglucidelor și poliglucidelor. Prin oxidare
Glucoză () [Corola-website/Science/302110_a_303439]