7,719 matches
-
case ale căror fațade erau spălate cu săpun în fiecare sîmbătă, amintind atîtea capodopere ale maeștrilor pictori flamanzi, retrăia un trecut analog cu al Italiei din Evul Mediu și Renaștere, făcut din aceleași lupte dintre cetăți vecine rivale, din aceleași coaliții împotriva dominației străine, arătînd că, răsfoind paginile istoriei, Europa de nord ca și cea de miază-zi ori din celelalte puncte cardinale, constituia un ansamblu de elemente care, trecînd prin valuri și vicisitudini identice erau frămîntate de aceeași dorință de libertate
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
spunea despre el: Pînă acum, nu a dezamăgit nici una dintre speranțele noastre...". De la întoarcerea suveranilor la Bruxelles, în urma victoriei finale, guvernul belgian suportase o transformare profundă. Puterea nu se mai afla exclusiv în mîinile Partidului catolic, la guvernare fiind o coaliție făcută dintr-un amestec bine dozat de catolici și liberali. La sosirea mea, contele de Broqueville era președintele consiliului, flancat de domnul Hymans, liberal, la Afacerile Externe, de domnul Devèze și domnul Paul Emile Janson, tot liberali, la Apărarea națională
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
189 Elvețienii numesc "reforma" lui Calvin "la Réformation" spre deosebire de francezi, care-i spun "la Réforme". 190 Ramsay McDonald (1866-1937) cel dintîi prim-ministru laburist al Marii Britanii. Pacifist și pro-german, a condus un al doilea guvern socialist (1929-1931) prelungit de o coaliție cu partidul liberal (1931-1935). A avut legături de strînsă prietenie cu Marta Bibescu, admiratoarea lui. 191 În 1939, prietenii generalului Mangin Gamelin și Weygand spuneau că: "Anglia se va bate pînă la ultimul soldat francez!". Faptele au dovedit contrariul, Franța
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
o muscă cu ciocanul? — Nu e! Câștigă timp... Ai prefera o seceră? — Câștigă timp, dacă o nimerește! Altfel mi-e teamă că va fi silit să distrugă tot ce e împrejurul muștei... Când vezi cum înaintează ca un tăvălug forțele coaliției anglo-româno-americane ți se face pielea de găină. Și toate bombardamentele astea zise cu față umană... E îngrozitor! Oricum, toate bombele și avioanele și, în special, elicopterele care, nu știu de ce, cad ca proastele, ei bine, toate armele astea ultraperfecționate costă
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
zise cu față umană... E îngrozitor! Oricum, toate bombele și avioanele și, în special, elicopterele care, nu știu de ce, cad ca proastele, ei bine, toate armele astea ultraperfecționate costă miliarde. Cine o să le plătească? Franța și Germania nu sunt în coaliție. Poate Japonia... Dar ia spune, de ce ai devenit atât de proamerican dintr-o dată, parcă erai mai degrabă de partea lui Chirac, ce te-a apucat? Parcă ți-ar fi frică!... Pastenague nu răspunde imediat. Abia după câtva timp îmi aduce
Capitalism de cumetrie by Dumitru Țepeneag () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1891_a_3216]
-
1 Momente, Schițe, Amintiri, ed. Minerva, p. 25. 2 Interpretările lui Ibrăileanu nu țin seama de caracterul de ficțiune al artei și exagerează importanța revoluționară (mai curând reacționară) a actului detronării lui Cuza de la 11 februarie 1866 înfăptuit de monstruoasa coaliție, ca și importanța mișcării republicane de la Ploiești din 1870 condusă de căpitanul (pe atunci) Alexandru Candiano-Popescu, participant și la actul de la 11 februarie, achitat după eșecul "revoluției" ploieștene și devenit în 1879 prefect de Poliție al Capitalei, iar în 1880
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
sfintei constituții", pe care dealtmintrelea n-o înțeleg, cum Jupân Dumitrache și Nae Ipingescu nu înțeleg nici lucrurile scrise în Vocea patriotului naționale, deși le admiră - simbol, și acesta, al neînțelegerii formelor noi, pe care totuși le admiră. În sfârșit, coaliția dintre aceste categorii noi - burghezime, organele guvernământului și intelectualitatea liberalismului - e simbolizată admirabil prin expresia triumfătoare, prin recomandația supremă, cu care se fac cunoscute personajele unul altuia, la sfârșitul piesei: "E d-ai noștri!"... Numai pentru "scîrțai-scîrțai", cum îl credea
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
O, dacă am ști cum au fost chinuiți, cum au fost omorâți legionarii !?! O, dacă am cunoaște superlativul binelui și al dreptății pentru care au fost atât de calomniați, atât de disprețuiți, atât de chinuiți legionarii !?! Este vorba de o coaliție infernală, de crimă organizată și susținută cu fonduri colosale. Pînă în 1945 numai legionarii au fost omorâți și ținuți în închisori ca deținuți politici. Odată cu venirea comuniștilor pe tancurile armatei sovietice, au fost condamnați și politicienii ță răniști sau liberali
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
mai apropiată de cea din raportul anonim (3 februarie) dar este, în același timp, destul de apropiată de ultima ieșire publică a lui Eminescu, articolul publicat de el în „România liberă” din 13 ianuarie 1889 prin care a deranjat mult șubreda coaliție politică a momentului. Am publicat acest articol al său în cartea „A doua viață a lui Eminescu” (1994). Redăm, aici, numai ecourile articolului, după o notă a lui G.Panu publicată în ziarul „Lupta”, 15 ianuarie 1889, pagina întâi: „Ședință
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
în chestiune, d. Vernescu și-a retras demisiunea. Uite popa, nu e popa.” Alt ziar, „Telegraful”, adaugă: „d-nii Carp și Theodor Rosetti, față cu dl. Laurian, i-au declarat că articolul privește pe d. Eminescu...”. Ziarul „România liberă”, oficiosul noii coaliții guvernamentale, al cărei director este D. A. Laurian, prieten cu poetul (va rosti un discurs emioționant la catafalcul său) dă o scurtă dezmințire a doua zi. Sursele sunt concordante, evenimentul din 13 ianuarie 1889 a fost bine marcat de presă. În
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
la catafalcul său) dă o scurtă dezmințire a doua zi. Sursele sunt concordante, evenimentul din 13 ianuarie 1889 a fost bine marcat de presă. În fărâmițările politice ale momentului nu se mai insistă asupra acestei prime tentative de dezbinare a coaliției guvermanentale ( guvernul junimist condus de Th. Rosetti va pica la 30 martie 1889, ca dovadă a slabei coeziuni politice, și va veni la putere un nou guvern, conservator, condus de bătrânul Lascăr Catargiu). Prietenii apropiați ai poetului rețin, însă, amănuntul
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
Mihai Eminescu refuză colaborarea în acest sens). Faptul că Titu Maiorescu poartă corespondență privată cu doctorul Isac este, însă, în măsură să ne pună în alertă. Iarăși sub semnul probabilității vom afirma că, pentru că junimiștii au câștigat alegerile (într-o coaliție - de altfel, foarte fragilă), criticul vrea să știe starea sănătății lui Mihai Eminescu chiar de la doctor pentru eventualitatea că poetul îl va căuta la București. Amintim că, de acum înainte, Eminescu va merge la Titu Maiorescu doar în audiențe, cu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
pe teritoriul lor și aparținea aceleiași caste, cei din neamul Malla au hotărât să-i păstreze osemintele și să țină un festival în onoarea lui. Populațiile vecine își revendică și ele partea. Tribul Malla refuză inițial, dar, amenințați cu o coaliție, sfârșesc prin a accepta împărțirea osemintelor în opt părți egale. Deasupra fiecărei relicve, a urnei și a cărbunilor rugului au fost ridicate stūpa (păli: thūpa). Rămășițele pământești ale lui Buddha au fost venerate de timpuriu și au dus la formarea
BUDDHA REALITATE ŞI LEGENDĂ by EMIL VACARIU () [Corola-publishinghouse/Science/463_a_1294]
-
antipatiile politice personale etc. În funcție de aceste caracteristici, în situația unei balanțe de putere, statele pot alege dintre trei strategii majore de acțiune în sistemul internațional: a. Balansarea (balancing) se referă în principal la două tipuri specifice de acțiune: Alianța sau coaliția situația în care, în eventualitatea unui conflict internațional, în condițiile unei balanțe înclinate a puterii în favoarea unui totuși restaurată la statutul de mare putere în 1818, prin acceptarea ei în Concertul Europei) sau al polilor de putere dintr-un subsistem
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
a sistemului sau subsistemului, sau existența a două tabere, blocuri etc. opuse. În al doilea rând, avem și o balanță cu trei sau mai multe talere (balanța complexă), care implică existența a cel puțin trei poli sistemici sau a trei coaliții care să se echilibreze reciproc. În acest caz, putem vorbi mai degrabă despre un echilibru între talere decât despre o balanță ad litteram. Situația Războiului Rece a fost una ilustrativă pentru cazul balanței simple, în care cei doi poli de
Balanța de putere. In: RELATII INTERNATIONALE by Andrei Miroiu, Simona Soare () [Corola-publishinghouse/Science/798_a_1519]
-
vremii, liberal și conservator. Deosebite prin ideologie - și mai ales prin felul cum concepeau viitorul țării - cele două partide au asigurat, în răstimpul de până la 1916, o continuitate în sens constructiv a puterii (care nu a fost, totuși, o „monstruoasă coaliție“), interesate și unul, și altul, dar în măsuri diferite, în acțiunea de modernizare a țării. Imaginea unui partid care, odată revenit la guvern, ar fi încercat să anuleze legile și măsurile stabilite de celălalt, este absurdă. Atât conservatorii, cât și
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Ghica (1816-1897), numit în epocă și Beizadea Mitică, era fiul primului domn pământean al Țării Românești (Grigore Ghica, 1822-1828); până în 1871, când este adus la putere guvernul Lascăr Catargiu, fusese ministru și apoi președinte de consiliu al unui cabinet de coaliție între conservatori și liberalii moderați (noiembrie 1868-februarie 1870); în timpul guvernării lui Lascăr Catargiu a fost președinte al Camerei Deputaților (1871-1875). Deși fiu de domn (îi plăcea să i se spună „Măria-Ta“) n-a fost - raportat la marile averi ale
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
omul de cauciuc» se va distinge prin răsucirea membrelor sale corporale“ etc. 5. Generalul Eracle Nicoleanu, prefect al poliției Capitalei în 1927, când apare primul volum al Bucureștilor de altădată (și în anii următori). 6. La sfârșitul anului 1872 în cadrul coaliției conservatoare care sprijinea guvernul Lascăr Catargiu s-au ivit unele disensiuni, gruparea moderată a lui Vasile Boerescu, care dispunea de un număr mare de deputați în Cameră și se manifesta acum foarte activ, cerea să fie reprezentată în guvern. În
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
rivala de la Național, n-a avut decât puține reprezentații. anul 1874 235 26. Revista Ai cuvântul de Pantazi Ghica n-a avut succes, deși Pascaly apelase la cele brul cupletist al epocii, I.D. Ionescu. anul 1875 [Vestitele alegeri din 1875. Coaliția de la Mazar-pașa. Acțiunea și agitația opoziției. Convențiunea comercială cu Austro Ungaria.] Cu capitolul acesta intru într-o nouă fază a vieții bucureștene. Aceasta este faza pregătitoare a marilor evenimente cari vor schimba fața țării, vor aduce definitiv la cârmă burghezia
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
soarta popoarelor din Balcani era subordonată intereselor egoiste ale marilor puteri. 4. Manolache Costache Epureanu, care încetase a mai fi ministru de Justiție în martie 1873, se îndepărtase treptat de Lascăr Catargiu, pentru ca în ianuarie 1875 să dea semnalul descompunerii coaliției guvernamentale punându se în fruntea „independenților de dreapta“ (Apostol Stan, Grupări și curente, p. 424). 5. Dimitrie Ghica, președinte al Camerei conservatoare, se va desolidariza și el, în public, de grupul Lascăr Catargiu la începutul anului 1876. 6. Vasile Boerescu
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
14/26 iulie 1866, p. 670). Mai târziu, ca urmare a noii legi electorale adoptate în 1884, birourile electorale erau prezidate de primii președinți sau de consilierii Curților de Apel, deci de magistrați, așa cum amintește și Bacalbașa în text. 12. Coaliție a tuturor grupărilor liberale la care se va alătura și conservatorul disident Manolache Costache Epureanu, în vederea răsturnării guvernului Lascăr Catargiu. V. mai departe p. 243 și urm. 13. Bacalbașa își amintește exact: primul număr al gazetei Alegătorul liber a fost
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
Car... Vodă Car... Crudul Vodă Caragea 16 Astfel de opoziție era atunci la modă. Fără luptă, fără nici o jertfă, un om credea că se poate face celebru cu câteva fraze cu tâlc și cu subînțelesuri publicate ostentativ într-un ziar. coaliția de la mazar-pașa Opoziția de la Mazar-pașa se agita împotriva guvernului lui Lascăr Catargiu. Ce era opoziția de la Mazar-pașa? Pe locul ocupat astăzi de Baia Centrală din strada Enei era o casă boie rească în fundul unei mari curți, după obiceiul vremii. Această
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
acuzație în temeiul căreia Macedonski a fost arestat la Craiova și „depus“ la închisoarea Văcărești la 24 martie/5 aprilie 1875 (Adrian Marino, op. cit., p. 529, nota 35). de Mazar-pașa. Maiorul Lakeman era liberal, el își pusese casa la dispoziția coaliției care lupta împotriva regimului conservator. De aci porecla dată acestei opozițiuni.17 Legea electorală, cred că am mai spus, împărțea corpul electoral pentru Cameră în patru colegii. În Colegiul I votau marii proprietari, în Colegiul al 2-lea micii proprietari
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
politice; de altfel, de la 20 iunie/2 iulie 1875 în casa acestuia s-a mutat și redacția Alegătorului liber, care funcționase până atunci în imediata apropiere, în casele Slătineanu. 18. Denumire improprie dată actului de la 11/23 februarie 1866, când coaliția liberaloconservatoare („monstruoasa coaliție“) l-a răsturnat pe Alexandru Ioan Cuza. 19. Ideea de „înarmare a poporului“, apărută în timpul Marii Revoluții Franceze din 1789 a constituit și un deziderat al revoluțiilor române de la 1848. În condițiile deosebite ale anului 1866, când
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
de la 20 iunie/2 iulie 1875 în casa acestuia s-a mutat și redacția Alegătorului liber, care funcționase până atunci în imediata apropiere, în casele Slătineanu. 18. Denumire improprie dată actului de la 11/23 februarie 1866, când coaliția liberaloconservatoare („monstruoasa coaliție“) l-a răsturnat pe Alexandru Ioan Cuza. 19. Ideea de „înarmare a poporului“, apărută în timpul Marii Revoluții Franceze din 1789 a constituit și un deziderat al revoluțiilor române de la 1848. În condițiile deosebite ale anului 1866, când integritatea teritoriului românesc
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]