190,047 matches
-
și în Dosarul Curții Constituționale nr. 461D/2020, având ca obiect aceeași excepție de neconstituționalitate, ridicată de Szabo Ioan în Dosarul nr. 148/112/2020 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal. ... 6. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 7. Curtea, având în vedere obiectul excepțiilor de neconstituționalitate ridicate, pune în discuție, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
prin celeritate, natura cauzelor supuse controlului judecătoresc în asemenea situații impunând o rezolvare promptă și definitivă pentru trecerea la etapa următoare, cea a declanșării procedurii pentru organizarea și desfășurarea scrutinului pentru alegerea unui nou primar. În aceste condiții, Curtea a constatat că prevederile art. 69 alin. (5) teza finală din Legea nr. 215/2001 conțin norme de procedură specială, derogatorie de la dreptul comun, adoptate de legiuitor în temeiul art. 126 alin. (2) din Constituție și care nu îngrădesc exercitarea dreptului la
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
la toate căile de atac (în acest sens, a se vedea Decizia Plenului Curții Constituționale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). ... 22. Prin urmare, Curtea a constatat că dispozițiile legale criticate asigură accesul la justiție, iar pe parcursul soluționării contestației de către instanța de contencios administrativ ambele părți din litigiu - atât primarul, cât și prefectul - își pot exercita neîngrădit drepturile și garanțiile procesuale specifice procesului echitabil într-
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
Dincă în dosarele nr. 5.696/63/2019 și nr. 8.212/63/2019 ale Curții de Apel Craiova - Secția contencios administrativ și fiscal, respectiv de Szabo Ioan în Dosarul nr. 148/112/2020 al Tribunalului Bistrița-Năsăud - Secția a II-a civilă, de contencios administrativ și fiscal și constată că dispozițiile art. 160 alin. (10) teza finală din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ sunt constituționale în raport cu criticile de neconstituționalitate formulate. Definitivă și general obligatorie. Decizia se comunică Curții de Apel Craiova - Secția
DECIZIA nr. 690 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251360]
-
la toate structurile judecătorești și la toate căile de atac. ... 17. Tot astfel, prin Decizia nr. 1.232 din 6 octombrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 817 din 27 noiembrie 2009, instanța de contencios constituțional a constatat că nicio dispoziție din Legea fundamentală nu prevede obligativitatea instituirii unor căi de atac împotriva hotărârilor judecătorești, ci numai dreptul oricărei persoane de a se adresa instanțelor de judecată pentru apărarea drepturilor, a libertăților și a intereselor sale legitime. În
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
hotărâri pronunțate în materie de carte funciară, sau Decizia nr. 532 din 2 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 74 din 25 ianuarie 2021, paragraful 26 (hotărâri pronunțate în materia insolvenței), prin care Curtea a constatat că existența unor reglementări diferențiate, sub aspectul normelor de procedură, în funcție de specificul materiei reglementate, nu reprezintă o nesocotire a principiului egalității cetățenilor în fața legii, ci o particularizare la specificitățile și necesitățile fiecăreia dintre acestea. Totodată, prin Decizia
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, ... CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepția de neconstituționalitate ridicată de Cristian Marius Ianc în Dosarul nr. 1.413/177/2015 - R al Curții de Apel Oradea - Secția I civilă și constată că prevederile art. XVIII alin. (2) teza finală din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanțelor judecătorești, precum și pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă și ale art. 5 alin.
DECIZIA nr. 743 din 4 noiembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251357]
-
9) din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ“, excepție ridicată de Nicolae Chiriță în Dosarul nr. 805/98/2019 al Tribunalului Ialomița - Secția civilă și care constituie obiectul Dosarului Curții Constituționale nr. 2.965D/2019. ... 2. La apelul nominal se constată lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, prin care Curtea Constituțională a
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
lipsa părților. Procedura de înștiințare este legal îndeplinită. ... 3. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepției de neconstituționalitate, având în vedere Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, prin care Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea dispozițiilor art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999. ... CURTEA, având în vedere actele și lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 30 octombrie 2019, pronunțată în Dosarul nr. 805/98/2019, Tribunalul Ialomița - Secția civilă a sesizat Curtea Constituțională
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
art. 73 alin. (3) lit. j), potrivit cărora statutul funcționarilor publici se reglementează prin lege organică. ... 17. Examinând excepția de neconstituționalitate, Curtea Constituțională constată că dispozițiile art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici au fost constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.189 din 7 decembrie 2020. Curtea a constatat cu acel prilej că, prin efectul textului legal criticat, reguli esențiale în
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
alin. (5) din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcționarilor publici au fost constatate ca fiind neconstituționale prin Decizia nr. 737 din 8 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.189 din 7 decembrie 2020. Curtea a constatat cu acel prilej că, prin efectul textului legal criticat, reguli esențiale în materia efectuării cercetării administrative, de exemplu, normele privind constituirea, organizarea și funcționarea comisiilor de disciplină, procedura disciplinară, aplicarea și contestarea sancțiunii disciplinare, precum și termenul de contestare a
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
nu sunt reglementate prin lege organică, ci prin Hotărârea Guvernului nr. 1.344/2007 privind normele de organizare și funcționare a comisiilor de disciplină, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007. În consecință, Curtea a constatat neconstituționalitatea art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Totodată, Curtea a constatat și încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
Oficial al României, Partea I, nr. 768 din 13 noiembrie 2007. În consecință, Curtea a constatat neconstituționalitatea art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999 prin raportare la prevederile art. 73 alin. (3) lit. j) din Constituție. Totodată, Curtea a constatat și încălcarea art. 1 alin. (4) din Constituție, referitor la principiul separației și echilibrului puterilor în stat, deoarece reglementarea a avut loc prin delegarea către Guvern a unei atribuții ce aparține în exclusivitate legiuitorului, precum și a art. 1 alin.
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
litigiul supus soluționării de către instanța de trimitere nu dispozițiile Codului administrativ au produs în concret efecte juridice, ci cele în vigoare la momentul derulării raporturilor juridice în discuție, și anume art. 79 alin. (5) din Legea nr. 188/1999. Curtea constată că, chiar dacă nici art. 494 alin. (5) din Codul administrativ nu mai este, în prezent, în vigoare, fiind abrogat prin art. I pct. 3 din Legea nr. 153/2021, în privința acestora nu se poate aplica Decizia nr. 766 din
DECIZIA nr. 689 din 21 octombrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251359]
-
la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept deduse dezlegării. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând că nu sunt cereri sau excepții de formulat, a solicitat doamnei procuror să susțină punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema supusă dezbaterii în Dosarul nr. 1.607/1/2021. Reprezentantul Parchetului
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
În consecință, în raport cu aspectele expuse, doamna procuror a solicitat respingerea ca inadmisibilă a sesizării formulate de Curtea de Apel București, Secția I penală. Președintele Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând că nu sunt întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală a reținut dosarul în pronunțare. ÎNALTA CURTE DE CASAȚIE ȘI JUSTIȚIE, deliberând asupra chestiunii de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de procedură penală, cu referire la art. 275 alin. (6) din Codul de procedură penală, cheltuielile judiciare constând în onorariul apărătorului desemnat din oficiu pentru inculpat au rămas în sarcina statului. Astfel, raportat la probatoriul administrat în cauză, instanța a constatat, dincolo de orice îndoială rezonabilă, că fapta reținută în sarcina inculpatului T. M. există, constituie infracțiune și a fost săvârșită de către acesta. În drept, fapta inculpatului T. M., constând în aceea că la data de 8 august 2013, în
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
și 2 din Codul penal din anul 1969, respectiv de art. 192 alin. (1) și (2) din actualul Cod penal. Curtea, procedând la propria evaluare a materialului probator administrat în faza de urmărire penală și cu ocazia cercetării judecătorești, a constatat că nu se poate reține în sarcina inculpatului T. M. săvârșirea infracțiunii de ucidere din culpă, prevăzută de art. 178 alin. 1 și 2 din Codul penal din anul 1969, respectiv de art. 192 alin. (1) și (2) din actualul
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită s-a apreciat că aceasta nu reprezintă o reală problemă generată de dificultăți de interpretare a unor dispoziții legale ori de opinii divergente exprimate și argumentate juridic. În prezenta cauză s-a constatat că întrebarea formulată de instanță are ca scop, în esență, să lămurească dacă dispozițiile art. 426 lit. d) teza I din Codul de procedură penală sunt aplicabile și în cazul în care o instanță de apel, compusă potrivit legii pentru
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
În conformitate cu dispozițiile art. 475 din Codul de procedură penală, „Dacă, în cursul judecății, un complet de judecată al Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curții de apel sau al tribunalului, învestit cu soluționarea cauzei în ultimă instanță, constatând că există o chestiune de drept, de a cărei lămurire depinde soluționarea pe fond a cauzei respective și asupra căreia Înalta Curte de Casație și Justiție nu a statuat printr-o hotărâre prealabilă sau printr-un recurs în interesul legii
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 542 din 10 iulie 2017, și Decizia nr. 2 din 8 februarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 307 din 5 aprilie 2018). Raportat la considerentele anterior expuse se constată că, în speță, de lămurirea chestiunii de drept ce face obiectul sesizării nu depinde soluționarea pe fond a cauzei. Într-adevăr, în cadrul acestui instrument de asigurare a unei practici unitare, se poate solicita clarificarea unor norme de procedură penală, însă
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
de art. 427 din Codul de procedură penală și dacă motivele și probele în baza cărora este formulată cererea nu au mai făcut obiectul unei contestații în anulare anterioare. Cu privire la condiția existenței unei veritabile chestiuni de drept se constată că sesizarea este inadmisibilă deoarece dispozițiile legale a căror interpretare este solicitată sunt clare, neechivoce, iar aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluționare
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
este cert că dispozițiile art. 426 lit. d) din Codul de procedură penală se referă strict la nelegala compunere a completului de judecată ce a judecat apelul, prezumându-se plenitudinea de competență a instanței de apel. În acest context se constată că, de fapt, instanța de trimitere a urmărit de la Înalta Curte de Casație și Justiție obținerea unui remediu împotriva deciziei din apel ce a desființat o încheiere definitivă de cameră preliminară și nu o dezlegare a unei probleme de
DECIZIA nr. 65 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251151]
-
la art. 473 alin. (5) din Codul de procedură penală, la dosarul cauzei au fost depuse puncte de vedere asupra problemei de drept deduse dezlegării. Președintele completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală, domnul judecător Daniel Grădinaru, constatând că nu sunt cereri sau excepții de formulat, a solicitat doamnei procuror să susțină punctul de vedere al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție cu privire la problema supusă dezbaterii. Reprezentantul Parchetului de pe lângă Înalta
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]
-
menționează că, în afara temeiurilor invocate și cererilor formulate de apelant (deci inclusiv de procuror), instanța este obligată să examineze cauza sub toate aspectele de fapt și de drept, nu doar strict prin raportare la motivele invocate de apelant. Se constată că dispozițiile art. 417 și ale art. 418 din Codul de procedură penală fac referire la apel, în general, nu și dacă apelul declarat vizează motive de nelegalitate sau netemeinicie, astfel încât instanța de apel trebuie să examineze cauza sub
DECIZIA nr. 67 din 29 septembrie 2021 () [Corola-llms4eu/Law/251195]